Catalin Predoiu: Raportul intermediar al CE este pozitiv pentru Romania

Ministrul Catalin Predoiu a declarat miercuri, 8 februarie 2012, pe marginea Raportului Comisiei Europene: „Cred că principalul mesaj pe care trebuie să-l transmitem având în vedere conţinutul Raportului este că acesta este, în ansamblu, pozitiv pentru România. Suntem după două rapoarte tehnice pozitive şi un raport de ţară pozitiv, cel din vara anului 2011.

Aşadar, România continuă trendul pozitiv în rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Între instituţiile evaluate, Guvernul României este apreciat pozitiv. De asemenea, alături de Guvern, sunt apreciate pozitiv şi Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate. Aprecieri pozitive pentru legiferarea în domeniul Justiţiei a primit şi Parlamentul. Sunt remarcate progrese şi la nivelul instanţelor şi al Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandări.

Aş dori să subliniez, în mod deosebit, aportul Parlamentului la eforturile Guvernului de schimbare a legislaţiei în domeniul Justiţiei. Doresc să mulţumesc public, încă o dată, parlamentarilor care s-au implicat, indiferent de culoarea politică, în susţinerea eforturilor Guvernului de schimbare a legislaţiei în domeniul Justiţiei.

Principala realizare notată în raport o reprezintă implementarea cu succes a noului Cod civil. Acum, greutatea procesului de reformă s-a transferat pe umerii Consiliului Superior al Magistraturii şi ai sistemului judiciar în general. Ne aflăm, practic, într-o nouă fază a reformei, de implementare a legislaţiei. Actorii principali sunt, de acum înainte, cum spuneam, CSM, instanţele şi parchetele. Apreciem că tonul general al raportului este echilibrat şi obiectiv, sunt recunoscute atât progresele, cât şi inventariate domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. Din punct de vedere statistic numărul elementelor de progres din raport – 40, depăşeşte cu mult pe cel al pasivelor – 13, sau al recomandărilor – 11.

Insist pe unul dintre mesajele-cheie ale raportului: consolidarea aprecierilor pozitive legate de activitatea în instanţe – track record-ul, cum îl numeşte Raportul – după ce acesta fusese deja amintit în raportul din vara anului 2011, ceea ce probează un trend, probează că nu am avut de-a face cu o evoluţie întâmplătoare în cursul anului 2011, ci e vorba de eforturi care deja îşi arată rezultatele. Considerăm că aceasta reprezintă, alături de sprijinul parlamentar larg pentru reformele din Justiţie, o dovadă clară a ireversibilităţii proceselor de reformă, dar şi a voinţei politice de susţinere a acestora. Acest semnal pozitiv pe care ni-l transmite Raportul trebuie să constituie un imbold atât pentru sistemul judiciar, cât şi pentru eşichierul politic de a continua pe drumul antamat în urmă cu câţiva ani.

În ceea ce priveşte pasivele, încă marcate în acest raport, ne vor servi drept jaloane pentru direcţionarea eforturilor în perioada următoare. Principalul minus remarcat în Raport este cel legat de „abilitatea conducerii sistemului judiciar de a răspunde adecvat problemelor de integritate şi responsabilitate din cadrul sistemului”. Mai concret, aici se transmite un mesaj direct către eficientizarea Inspecţiei Judiciare şi, în acest context, aş vrea să subliniez că Guvernul român şi Parlamentul român au anticipat şi răspuns deja acestei preocupări adoptând Legea privind răspunderea disciplinară a magistraţilor. Chem autorităţile vizate de aceste recomandări, în special Consiliul Superior al Magistraturii, să se mobilizeze mai intens în perioada următoare şi să ia măsurile care se impun. Concret, este nevoie să aplicăm întocmai spiritului său prevederile Legii răspunderii disciplinare a magistraţilor.
Salutăm, aşadar, acest raport şi îl primim cu deschidere şi maturitate.

În ceea ce priveşte perspectivele, prin raportare la componentele care intră în atribuţiile Ministerului Justiţiei, cunoaştem perfect măsurile care mai trebuie aplicate şi ne vom prioritiza agenda în funcţie de acestea. Astfel, principalul obiectiv al Ministerului Justiţiei în perioada imediat următoare este punerea în aplicare a noului Cod de procedură civilă, începând cu data de 1 iunie 2012, aşa cum noi am propus Parlamentului să fie adoptat prin legea de punere în aplicare. Aş vrea, de asemenea, să subliniez faptul că Ministerul Justiţiei a procedat la o internalizare a condiţionalităţilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare prin instrumente de politică publică internă în domeniul Justiţiei, spre exemplu, prin programul pe care îl derulăm cu Banca Mondială pentru consolidarea şi refacerea sediilor unor instanţe, condiţionalităţile anticorupţie prin Strategia Naţională Anticorupţie. Prin urmare, noi urmărim ca şi după perspectivele Raportului de evaluare de cinci ani din vara anului 2012 să menţinem, în programele noastre interne, în paralel cu Mecanismele de Cooperare şi Verificare sau după ce acestea vor fi ridicate, obiectivele stabilite în urmă cu mai mulţi ani prin introducerea mecanismului.

În continuare, voi face o scurtă prezentare tehnică a acestor recomandări ale Raportului. Vă spuneam că o parte din progrese sunt legate de agenda legislativă: în primul rând, intrarea în vigoare a Codului civil, adoptarea Legii privind promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionata Lege privind răspunderea disciplinară a magistraţilor, dar şi adoptarea, în Senat, a Legii privind confiscarea extinsă. Alte progrese notate, care ţin de activitatea Ministerului Justiţiei sunt: finalizarea proiectelor de lege privind punerea în aplicare a Codului penal, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală, finalizarea studiilor de impact, lansarea analizei independente a sistemului judiciar şi elaborarea Strategiei Naţionale Anticorupţie. Subliniez, de asemenea, că a fost remarcat track record-ul Agenţiei Naţionale de Integritate şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La acestea se adaugă, ca element de noutate, evaluarea pozitivă a activităţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a rezultatelor obţinute de această instituţie în soluţionarea cauzelor de mare corupţie.

Reţinem că recomandările care privesc activitatea următoare vizează persistenţa unor importante diferenţe între volumul de activitate al diferitelor instanţe. Explicaţia acestei recomandări rezidă, în opinia Ministerului Justiţiei, în menţinerea în aplicare a Programului privind volumul optim de activitate al instanţelor fără ca acesta să fie modificat, potrivit unor criterii corecte de structurare.

O altă critică vizează lipsa de transparenţă şi obiectivitate a promovărilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi inexistenţa unor publicări online comprehensive şi actualizate a tuturor hotărârilor judecătoreşti, dar şi a unor întârzieri în motivarea hotărârilor judecătoreşti.

Drept concluzii generale, aş spune că suntem pe drumul cel bun în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi trebuie să continuăm. Este crucială susţinerea procesului de reformă de către întreg spectrul politic. Guvernul viitor trebuie să sprijine acoperirea schemelor de personal şi extinderea acestora în 2013, potrivit studiilor de impact al implementării codurilor. Proiectul instituţional al noilor coduri se dovedeşte salutar pentru dezvoltarea sistemului judiciar, pentru că are un efect de mobilizare a resurselor existente în sistem, dar şi un efect de atragere a unor resurse suplimentare din partea Guvernului.

Justiţia rămâne, după cum vedem, una dintre cheile schimbării la faţă în bine a României.
Acestea au fost declaraţiile pe care am dorit să le susţin pe marginea Raportului Comisiei Europene.

Rămân la dispoziţia dumnevoastră pentru câteva întrebări.

***

Reporter: Raportul pe Justiţie face referire şi la cazuri concrete, de exemplu la domnul Bârsan, despre care se spune că a fost prost gestionat. Cum comentaţi?

Cătălin Predoiu: Raportul nu nominalizează un anumit caz aflat pe rolul instanţelor noastre sau în alte proceduri la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii; pare că acel pasaj se referă la acel caz datorită unor detalii destul de precise şi confirmă faptul că trebuie să ne concentrăm mai mult, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, pe procedurile disciplinare. Deci mesajul a fost nu numai unul principial, dar s-a dat şi o exemplificare destul de concretă.
(…)

Reporter: Domnule ministru, în mai toate procesele acestea de integrare europeană a României, România este cumva cuplată cu Bulgaria mereu. Din punctul acesta de vedere, cum vedeţi cuplarea în general a României cu Bulgaria, în condiţiile acestui Mecanism de Cooperare şi Verificare în cazul Bulgariei? Aţi văzut cum este acel mecanism.

Cătălin Predoiu: Este foarte adevărat. Aşa cum era firesc de altfel, noi ne-am concentrat pe propriile teme, pe propriile eforturi, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, şi rapoartele demonstrează că ritmul reformelor s-a accelerat. Îmi exprim speranţa că şi în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare Bulgaria va accelera, la rândul ei, aceste reforme, astfel încât să putem fructifica eficient aceste rapoarte în cadrul dezbaterilor la nivelul Comisiei Europene, dar şi cu partenerii din Statele Membre. Deci sper ca şi Bulgaria să accelereze în perioada următoare. Vă rog.

Reporter: Domnule ministru, domnul Ungureanu a spus că va cere competenţă, profesionalism, decenţă, modestie şi, foarte important, disponibilitate la dialog de la miniştrii săi. Credeţi că dumneavoastră, dar şi viitorii dumneavoastră colegi se încadrează în aceste criterii cerute de domnul Ungureanu?

Cătălin Predoiu: Cred că din moment ce domnia sa a inclus pe listă o serie de persoane pentru titulatura portofoliilor, a anticipat şi efortul acesta de dialog. În ceea ce mă priveşte, cred că nu se poate face nimic fără dialog şi cooperare. În general, există fie o logică a confruntării în politică, fie o logică a cooperării. Am încercat, dat fiind şi poziţia pe care am avut-o în guvernele anterioare, să cooperez cu toate forţele politice pentru promovarea agendei justiţiei, pentru că acesta a fost obiectivul trasat în cadrul guvernului pentru Ministerul Justiţiei. Voi face acelaşi lucru şi în continuare atât în Parlament, cât şi în cadrul Guvernului.

(…)

Reporter: Comisia Europeană a spus că, în ciuda faptului că Raportul este destul de bun, nu se ştie dacă Mecanismul de Cooperare şi Verificare va fi ridicat în vară. Ce ar trebui să facă România până în vară ca să scape de această monitorizare?

Cătălin Predoiu: Este o întrebare într-adevăr delicată, pentru că în vară vom avea o evaluare a cinci ani de aplicare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Această evaluare trebuie să probeze ireversibilitatea reformelor. Prin urmare, noi trebuie să continuăm acest trend şi mai trebuie să demonstrăm un suport politic foarte larg pentru reforme, pentru că ireversibilitatea ţine de continuitatea suportului politic pentru Justiţie şi, cum ne aflăm într-un an electoral, este evident că se pune şi mai acut această problemă a continuităţii şi a ireversibilităţii – aceasta la nivel de principiu. În mod concret, cred că e cazul ca, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, să se depăşească o logică anterioară, a cooperării limitate între grupurile de idei, de orientare, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi să se treacă pe o logică a cooperării totale între aceste grupuri astfel încât să împingem înainte agenda Consiliului Superior al Magistraturii.
Vă spuneam că, dacă până în prezent greutatea reformei a apăsat mai mult pe Guvern şi Parlament, efortul de a elabora legislaţia – nu mai puţin de 14 legi extrem de importante pentru Justiţie au fost elaborate în ultimii ani de către aparatul ministerului, dar şi specialişti externi, cu aportul magistraţilor – greutatea a stat şi în Parlament, pentru că a trebuit să trecem aceste legi prin Parlament – acum, odată adoptate, sarcina reformei trece – cum spuneam – în primul rând, în atenţia şi în responsabilitatea Consiliului şi a sistemului judiciar. Deci, cred că, dincolo de activitatea curentă, rutinieră pe care o face Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să vedem acolo un altfel de curs, o altă emulaţie, un nerv – dacă vreţi – care să împingă înainte sistemul judiciar, cooperând foarte strâns cu preşedinţii Curţilor de Apel, cu şefii Parchetelor.

Reporter: Şi încă o întrebare, vă rog, dacă puteţi să mă lămuriţi. Aţi spus că Guvernul viitor trebuie să sprijine acoperirea de personal potrivit unor studii pe care urmează să le faceţi. Ce înseamnă…

Cătălin Predoiu: Nu, studiile există. E vorba de studiile de impact care ne-au arătat ce trebuie să facem din punct de vedere logistic, financiar, resurse umane pentru implementarea următoarelor trei coduri şi aceste studii arată limpede că, pe parcursul anului 2012, noi trebuie să dăm banii pentru angajarea şi acoperirea a 300 de poziţii vacante la ora asta în sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, trebuie să organizeze recrutarea acestor noi membri ai profesiei în sistemul judiciar, recrutarea de noi magistraţi, dar şi de personal de specialitate. În anul 2013, va trebui să procedăm la o extindere a acestei scheme de personal cu aproximativ 400 de noi poziţii de magistraţi ca să putem pune în aplicare noile Coduri penal şi de procedură penală. Aceste coduri conţin o serie de instituţii noi şi de proceduri care reclamă personal suplimentar pentru a favoriza efectul accelerării judecăţilor. În acelaşi timp, însă, trebuie spus că, separat de această discuţie este limpede că schemele de personal din sistemul judiciar trebuie revăzute şi adaptate volumului real de muncă din sistemul judiciar. Aceste scheme au fost adoptate cu mulţi, cu foarte mulţi ani în urmă şi ele nu mai corespund unei realităţi concrete din sistemul judiciar. Dincolo de toate, să spunem, minusurile procesului de alocare a resurselor la nivelul sistemului judiciar de către CSM, de procedurile şi, în acelaşi timp, de evidenţierea numărului de dosare în funcţiune, care au îngreunat în ultimii ani activitatea de judecată, trebuie recunoscut că există şi o necesitate obiectivă a revederii acestor scheme. E momentul să ne aplecăm mai mult asupra schemelor de personal din sistemul judiciar. Vă rog să observaţi că, în ultimii ani, nu am prioritizat această discuţie tocmai pentru că, în mod logic, atenţia, efortul au fost pe elaborarea legislativă. Acum avem toate aceste instrumente, trebuie să le punem în aplicare şi mai avem şi un volum de muncă ce a crescut în paralel. Deci cele două componente implică o extindere a schemelor de personal. Dar, aşa cum am spus de nenumărate ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, noi avem nevoie, în primul rând, de date corecte din sistemul judiciar privind volumul de muncă. De multe ori, regulamentele proprii ale CSM-ului nu se respectă la nivelul instanţelor şi aceasta ne oferă o imagine, hai să spunem, mişcată a volumului real de muncă şi, pe de altă parte, avem nevoie şi de efortul magistraţilor, care trebuie să fie unul pe măsura statutului profesiei. În alte cuvinte, nu vrem să acoperim cu personal suplimentar lipsa de management din sistemul judiciar. Am cerut management în sistemul judiciar, vor veni şi resursele.”

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?