Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul muncii
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
30 comentarii

Preotii ortodocsi se pot sindicaliza. Raspuns la critici inadecvate
13.02.2012 | JURIDICE.ro, Mihail C. BARBU

Secţiuni: Dreptul muncii, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

În 31.01.2012 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (denumită în continuare CEDO) s-a pronunţat în cauza Sindicatul Păstorul cel bun împotriva României [1], observând încălcarea art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale (denumită în continuare Convenţia) prin îngrădirea dreptului unor preoţi ortodocşi alături de personal laic al Bisericii Ortodoxe Române de a se sindicaliza.

Criticile la adresa acestei hotărâri au fost virulente, criticându-se legalitatea hotărârii sub pretextul neaplicării corecte a unor acte normative [2], dar şi temeinicia, inclusiv pe motivul că hotărârea ar fi rezultatul unei erori în stabilirea situaţiei de fapt [3].

În contra argumentelor celor care temporar administrează treburile lumeşti ale Bisericii Ortodoxe Române şi ale celor care s-au exprimat în susţinerea acestora, voi expune câteva argumente care dovedesc faptul că Hotărârea din 31.01.2012 a Curţii Europene a Drepturilor Omului este o hotărâre adecvată şi bazată pe o situaţie de fapt corect desprinsă de Curtea de la Strasbourg.

1. După cum se cunoaşte deja în lumea juridică, art. 11 din Convenţie are prioritate în aplicare atât faţă de Constituţie cât şi faţă de alte norme interne, conform art. 20 alin. 2 din Constituţia României, cu excepţia cazului în care actele interne conţin dispoziţii mai favorabile titularului dreptului sau libertăţii pretinse, în cazul nostru preoţii şi personalul bisericesc ce doreau să constituie un sindicat. Invocarea Constituţiei, a Legii nr. 489/2006 sau a Hotărârii Guvernului nr. 53/2008 pentru a justifica retragerea dreptului recunoscut de art. 11 din Convenţie este ineficientă, aceste norme inferioare neavând capacitatea de a retrage dreptul fundamental recunoscut prin Convenţie.

2. Constituţia României şi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor nu retrag dreptul preoţilor de a întemeia sindicate, neavând prevederi speciale sub acest aspect, preoţii fiind socotiţi legitimi cu drepturi fundamentale asemeni celorlalte persoane, după cum arătam încă din 2008 [4].

3. Nu există fundament legal pentru care statul să-şi neglijeze cetăţenii care sunt preoţi ortodocşi permiţându-le terţilor să le anuleze posibilitatea de exercitare a unor drepturi fundamentale. Hirotonia nu poate fi invocată, în contra voinţei titularului, ca o renunţare la drepturile fundamentale.

4. Hotărârea CEDO s-a întemeiat corect pe existenţa unor raporturi de muncă în care se află preoţii ce au dorit să-şi exercite dreptul de a se sindicaliza, aşa cum rezultă în mod clar cel puţin din paragraful 8 [5] şi paragraful 64 [6] din Hotărâre, de unde se observă că în speţa dedusă judecăţii CEDO există astfel de raporturi de muncă. Trebuie avut în vedere că CEDO se pronunţă în anumite cauze în care a fost sesizată şi are în vedere situaţia subiecţilor care o sesizează, prin urmare orice referinţe la raporturile altor preoţi sunt inutile, cei din respectiva cauză fiind în situaţia premisă exercitării dreptului de a se sindicaliza, aşa cum CEDO a observat.

5. Problema unei eventuale opţiuni recunoscute Bisericii Ortodoxe Române în a avea cu preoţii o relaţie bazată pe slujire şi misiunea asumată liber, iar nu pe baze contractuale, cred că este o falsă problemă, pentru că asemeni oricăror cetăţeni preoţii care încasează venituri pentru activitatea lor trebuie să se supună normelor din legislaţia muncii. Sunt într-adevăr preoţi ortodocşi care slujesc fără a urmări obţinerea unor venituri din această activitate punându-şi chiar viaţa lor ca jertfă pentru misiunea creştin-ortodoxă-română, dar cei care sunt remuneraţi pentru prestaţiile lor sunt supuşi normelor legale în vigoare. Statul român nu poate crea posibilitatea desfăşurării unor activităţi remunerate în afara principiilor impuse de legislaţia muncii, pentru că în acest fel ar discrimina celelalte categorii de salariaţi. Prin urmare, nu există o obligativitate pentru preoţi de a încheia contracte individuale de muncă, pentru că pot sluji şi neremunerat, dar dacă slujesc remunerat au obligativitatea încheierii contractelor de muncă sau a utilizării celorlalte forme de contractare recunoscute de legislaţia muncii.

6. Hotărârea CEDO nu face o confuzie între specificul vocaţional al preoţiei şi raporturile de muncă, dar nu poate lipsi raporturile de muncă, cărora le observă specificitatea [7], de efectele legale, printre care şi dreptul angajaţilor de a se sindicaliza.

7. Statutul neînregistratului Sindicat Păstorul cel Bun, aşa cum transpare din textul Hotărârii CEDO, cuprinde şi elemente care nu sunt în opinia mea corespunzătoare misiunii preoţilor, însă aceste elemente nu sunt în măsură să anuleze dreptul de a se sindicaliza al preoţilor. Revine ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române rolul de a-i învăţa (nu de a-i obliga) pe preoţi să-şi exercite drepturile cu înţelepciune [8].

8. Hotărârea CEDO nu subminează autoritatea cultelor religioase, dar atrage atenţia că şi preoţii sunt deţinători de drepturi fundamentale şi că pot exercita aceste drepturi [9]. Din aceste statuări cultele trebuie să-şi însuşească limitele acţiunilor lor, înţelegând că nu au putere discreţionară asupra celor care îşi asumă să-şi slujească semenii ca preoţi. Echilibrul necesar în raporturile Bisericii cu statul se realizează atunci când statul nu se amestecă în Biserică pe aspectele legate de lucrarea Harului divin, dar intervine în sprijinul cetăţenilor săi preoţi pentru respectarea drepturilor fundamentale ale acestora [10].

În concluzie, Hotărârea CEDO din cauza Păstorul cel Bun împotriva României nu este pripită, nici inadecvată sau bazată pe o situaţie de fapt greşită, ci este una temeinică. Am încredinţarea că preoţii ortodocşi autentici vor ştii să utilizeze statuările Curţii în aşa fel încât să nu se abată de la canoanele Bisericii.


[1] http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/portal.asp?sessionSimilar=86221133&skin=hudoc-en&action=similar&portal=hbkm&Item=1&similar=frenchjudgement.

[2] „Hotărâre inadecvată la CEDO: Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală”, Comunicat emis de Biroul de presă al Patriarhiei Române (www.basilica.ro, site-ul oficial al Agenţiei de ştiri a Bisericii Ortodoxe Române).

[3] Costel Gîlcă, Gravă eroare a CEDO în stabilirea situaţiei de fapt, www.juridice.ro.

[4] Mihail C. Barbu, Dana Barbu, Titularii dreptului de întemeiere sau aderare la un sindicat, cu privire specială asupra clericilor ortodocşi, Revista română de dreptul muncii, nr. 6/2008, p. 94-104.

[5] „Reprezentantul Arhiepiscopiei s-a opus acestei solicitări. Acesta a recunoscut că membrii sindicatului erau angajaţi ai Arhiepiscopiei în virtutea unor contracte individuale de muncă, dar a susţinut că statulul intern al Bisericii ortodoxe, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2008, interzice crearea oricărei forme de asociere fără acordul prealabil al arhiepiscopului.” (traducere neoficială proprie din versiunea în limba franceză a hotărârii CEDO).

[6] „În speţă, Curtea constată că preoţii şi personalul laic îşi exercită atribuţiile în cadrul Bisericii ortodoxe romane în baza unui contract individual de muncă. Ei primesc o remuneraţie finanţată în cea mai mare parte de la bugetul de stat şi beneficiază de sistemul general de asigurări sociale. Mai mult, Curtea constată că statutul juridic al angajaţilor Bisericii nu a fost contestat în faţa instanţelor de judecată interne şi că instanţele civile se bazează pe acest statut pentru a verifica, în anumite condiţii, legalitatea măsurilor de concediere sau de pensionare a angajaţilor Bisericii.” (traducere neoficială proprie din versiunea în limba franceză a hotărârii CEDO).

[7] „Curtea înţelege contextul special al speţei, mai ales al locului pe care îl ocupă religia creştin-ortodoxă în istoria şi în tradiţia statului pârât. Totuşi, acest context, el singur, nu poate justifica necesitatea ingerinţei, mai ales că sindicatul reclamant n-a contestat sub nicio formă acest loc şi că dreptul angajaţilor Bisericii ortodoxe de a se organiza în sindicate a fost deja recunoscut, de cel puţin două ori, de către instanţele naţionale.” (paragraful nr. 84 din Hotărârea CEDO din Cauza Sindicatul Păstorul cel Bun împotriva României, traducere neoficială proprie din versiunea în limba franceză).

[8] „Manifestarea libertăţii sindicale poate avea în vedere realizarea unor condiţii apte pentru realizarea activităţii creatoare, protejarea drepturilor preoţilor în cazul în care sunt subiecţi ai unor abuzuri procesuale, adresarea unor propuneri de legiferare în domeniile de interes bisericesc etc.” (Mihail C. Barbu, Dana Barbu, Titularii dreptului de întemeiere sau aderare la un sindicat, cu privire specială asupra clericilor ortodocşi, Revista română de dreptul muncii, nr. 6/2008, p. 104).

[9] Mihail C. Barbu, Dana Barbu, Posibilitatea clericilor ortodocşi de a-şi exercita drepturile în calitatea de subiecţi de drept procesual în virtutea unor acte normative noi, Noua revistă de drepturile omului, nr. 2/2008, p. 28-47.

[10] Mihail C. Barbu, Instanţele disciplinare ale Bisericii Ortodoxe Române, Dreptul, nr. 2/2010, p. 142.


Mihail C. BARBU
avocat

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

30 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti