Secţiuni » Noutăţi
Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Lidia Doina Stanciu: „Putine generatii de juristi au sansa de a fi contemporani cu adoptarea unei opere legislative de amploarea si importanta Noului Cod Civil”
20.02.2012 | JURIDICE.ro

Jud. dr. Livia Doina Stanciu, presedintele ICCJ, a participat vineri, 17 februarie 2012, la conferinta „Reglementari fundamentale in noul Cod civil si noul Cod de procedura civila„, sustinand urmatorul discurs:

„Domnule decan,
Doamnelor și domnilor profesori,
Dragi colegi,
Dragi student și auditori de justiție,
Distins auditoriu,

Aș dori să încep prin a mulţumi domnului decan Flavius Baias și domnului profesor Mihai Lucian pentru invitaţia pe care mi-au adresat-o, de a participa la această conferinţă, invitaţia domniilorlor oferindu-mi plăcuta şi onoranta ocazie de a mă afla astăzi în prezenţa atâtor distinşi profesionişti ai dreptului în perspectiva dezbaterii unor teme ce se anunţă deosebit de incitante, de interesante, dar şi satisfacţia personală de a mă întoarce în acest loc, în forul Facultății de Drept al Universității din București, în care, cu ani în urmă, am făcut primii paşi, ca studentă.

Și trebuie să menționez că sentimentul pe care îl nutresc în acest moment este unul de emoţie: emoţia întoarcerii acasă, dar şi de nostalgie: nostalgia anilor în care în sălile acestui adevărat palat al
ştiinţei dreptului, audiam ca studentă cursurile remarcabililor mei profesori, când – încă – cea mai mare grijă a mea era sesiunea.

Vă mărturisesc că deşi conferinţele dedicate intrării în vigoare a Noului Cod Civil la care am avut plăcerea să particip în ultima vreme, au fost relativ numeroase, cea de astăzi are o rezonanţă aparte pentru mine, nicio altă conferinţă anterioară nereuşind să îmi ofere sentimentul atât de profund al îmbinării dintre tradiţie şi noutate, dintre istorie şi perspectiva noilor începuturi. Și spun aceasta deoarece pentru fiecare dintre noi – profesori,
absolvenți sau student – Facultatea de Drept a Universității București reprezintă tradiție și valoare, continuitate și prestigiu și, în același timp, un pilon de stabilitate, un punct de reper, de referință al comunității juridice din România, un loc al formării teoreticienilor și practicienilor dreptului, în spiritul ideii de dreptate și echitate, iar pentru dumneavoastră – studenții acestei facultăți – o deschidere către o nouă provocare, aceea a formării
generațiilor de noi juriști într-o Românie integrată în spațiul european.

Codul Civil al României adoptat în 1865 pe care l-am studiat în facultate şi-a încetat existenţa. Cu toţii am învăţat din acel Cod Civil, cu modificările ulterioare, în facultate, la cursurile de pregătire, în instanţe, acest cod civil, această reglementare excepţională ne-a format şi ne-a şlefuit ca profesionişti, dar şi ca simpli cetăţeni, reglementându-ne comportamentul, relaţiile interpersonale, drepturile şi obligaţiile patrimoniale şi nepatrimoniale, viaţa în cea mai mare parte a ei.

Pe bună dreptate s-a spus: Codul Civil însoţeşte fiinţa umană, de la naştere – şi chiar mai dinainte de naştere – (infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur: copilul conceput se consideră ca născut ori de câte ori aceasta este în interesul său) şi până la trecerea sa în nefiinţă. Iată de ce o astfel de reglementare este atât de importantă pentru orice societate, de calitatea ei depinzând într-un final calitatea vieţii fiecăruia dintre noi.

Dreptul este atât o oglindă a societăţii în care acesta funcţionează, dar şi o matrice a respectivei societăţi, pe care invariabil o modelează, de calitatea normei depinzând, în mare parte, calitatea relaţiilor sociale pe care aceasta le reglementează.

De aceea, misiunea Noului Cod Civil și a codurilor care vor urma nu este deloc uşoară. Noul Cod Civil vine să modeleze şi să restructureze un sistem juridic bine închegat, structurat armonios de Codul Civil din 1865, cod care, până la 1 octombrie 2011, a constituit poate, cel mai important pilon al ordinii juridice româneşti. Valoarea acestui cod a fost una incontestabilă, apariţia lui marcând la timpul respectiv o nouă eră în istoria dreptului
românesc. Confirmarea acestei valori a fost făcută de cei peste 140 de ani în care, indiferent de regimurile politice care s-au succedat, prevederile fundamentale ale vechiului cod au rămas în vigoare.

În acest timp, România a schimbat mai multe constituții, a trecut de la Principat la Monarhie Constituțională, de la Monarhie Constituțională la Republică Populară, de la Republică Populară la Republică Socialistă și, în fine, din fericire, s-a reîntors la un regim democratic, dar Codul Civil a rămas aproape neschimbat.

Dreptul românesc şi alături de el, întreaga societate românească, se află astăzi la un moment de răscruce, deosebit de important al evoluţiei sale, moment de profundă reformă şi restructurare. Căci în curând Noului Cod civil i se vor alătura, în dificila misiune de reînnoire şi modernizare a societăţii româneşti, alte trei coduri: întâi Codul de procedură civilă, a cărui intrare în vigoare a fost anunţată de Ministerul Justiţiei pentru data de 1 iunie a acestui an, urmat, la mică distanţă, de Noul Codul Penal şi Noul Cod de procedură penală. Aș putea spune, fără a exagera, că societatea românească de astăzi retrăieşte experienţa anilor 1864 -1865, când sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost elaborate Codul Civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală.

Adoptarea în 1865 a celor patru reglementări fundamentale a marcat punctul de pornire în afirmarea noului stat rezultat din unirea principatelor, ca stat european, modern şi dezvoltat, opera legislativă a lui Cuza plasând România în rândul ţărilor cu cea mai înaintată legislaţie de la acea vreme. Ea a oferit premisele creării unui sistem judiciar modern, a unei jurisprudenţe de înaltă calitate, a stimulat înflorirea învăţământului juridic, a determinat apariţia unei gândiri juridice naţionale, ce prin contribuţia unor remarcabile personalităţi ale ştiinţei dreptului a fost afirmată atât în plan european cât şi internaţional.

După aproape un secol şi jumătate în care şi-au îndeplinit cu deosebit succes misiunea, aceste legi îşi încetează, rând pe rând, aplicabilitatea.

Locul și rolul lor în construcţia juridică românească este luat de noile coduri și, trebuie să menționez, să evidențiez aportul profesorilor dumneavoastră, alături de alți distinși teoreticieni și practicieni ai dreptului la redactarea acestor coduri – a fost o muncă extrem de laborioasă, greu de descris doar în câteva cuvinte – pentru ca ceea ce a fost doar un vis îndrăzneț să prindă contur și să devină realitate juridică.

De aceste coduri, de calitatea redactării lor va depinde calitatea vieţii noastre ca popor, dar şi ca persoane privite individual. De aceea, acum, la intrarea în vigoare a noilor coduri, ca profesionişti ai dreptului, avem datoria de a privi cu echilibru, cu maximă responsabilitate conţinutul noilor reglementări și să le apreciem cu obiectivitate. De aceea este atât de important rolul dezbaterilor organizate, precum cea de astăzi, în scopul analizării noilor reglementări, în cadrul unor astfel de dezbateri putându-se aprecia cu justă măsură şi obiectivitate impactul acestora asupra sistemului de drept şi a societăţii româneşti. Dar mai ales, vom putea să le înţelegem în mod corect sensul, căci este neîndoielnic faptul că rolul noilor coduri va depinde, în egală măsură, de corecta înţelegere şi justa aplicare a dispoziţiilor lor realităţilor sociale pe care acestea le reglementează.

Tocmai de aceea, am convingerea că dacă noile coduri oferă provocări şi responsabilităţi fiecăruia dintre cetăţenii acestei ţări, intrarea lor în vigoare va naşte responsabilităţi sporite în sarcina slujitorilor dreptului, a celor care prin activitatea lor, fie ei magistraţi, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti, servesc Justiţia.

Iar provocarea pentru dumneavoastră, distinși studenți ai Facultății de Drept ai Universității din București, este aceea de a fi bine pregătiți profesional, pentru că dumneavoastră veți gestiona în viitor acest sistem judiciar, pe care astăzi Ministerul Justiției, profesorii dumneavoastră, doctrinarii, magistrații, avocații, notarii, toate profesiile juridice, parlamentarii și guvernul României au încercat să-l modernizeze.

Ca preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie și totodată, ca judecător, aflându-mă astăzi în faţa dumneavoastră, am datoria să evidenţiez responsabilitatea sporită ce le incumbă în acest sens instanţelor judecătoreşti şi, în special, instanţei supreme, căreia îi revine sarcina aplicării corecte şi unitare a noilor prevederi.

Nu pot să nu menţionez însă, ajutorul pe care chiar noile prevederi îl oferă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru îndeplinirea rolului său constituţional de principal organism jurisdicţional chemat să asigure caracterul unitar al jurisprudenţei naţionale. Mă refer aici, printre altele, la instituţia sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept, prevăzută de noile coduri de procedură, ce se va adăuga recursului în interesul legii, ca mecanism de unificare a practicii judecătoreşti.

Doamnelor şi domnilor,
Nu pot să îmi închei scurta alocuţiune fără să nu îmi exprim dorinţa ca sistemul judiciar român și fiecare dintre cei care îl slujesc și îl vor sluji să ofere societăţii româneşti răspunsul de care aceasta are nevoie în procesul de aplicare a noilor coduri.

Noile Coduri reprezintă pentru noi toți o misiune dificilă, dar, în același timp, nobilă, o provocare de care, suntem pe deplin conștienți că depinde însuși progresul societății românești în context european.
Stimați colegi, trăim momente istorice și trebuie să fim mândri de acest lucru.

Puține generații de juriști au șansa de a fi contemporane cu adoptarea unei opere legislative de amploarea și importanța Noului Cod Civil. Puține generații de juriști au șansa de a-și pune amprenta, cele dintâi, asupra primelor interpretări și aplicări ale unui Cod Civil.

Să nu uităm niciodată cuvintele rostite de marele împărat Napoleon: „ Adevărata mea glorie nu constă în a fi câştigat 40 de bătălii. Waterloo va şterge amintirea atâtor biruințe. Ceea ce va rămâne veşnic este Codul meu civil”.

Îmi doresc doamnelor şi domnilor, distinşi colegi și dragi studenți ca și aceste Noi Coduri, a căror poartă a fost deschisă de Noul Cod Civil să dăinuiască la fel de mult ca și vechile coduri, îmi doresc ca indiferent de numărul bătăliilor profesionale pe care fiecare dintre noi le vom fi câştigat, la final de carieră să avem, fiecare dintre noi, sentimentul victoriei izvorât din gloria câştigată de noile coduri, prin corecta şi judicioasa lor aplicare.

Doresc succes lucrărilor acestei conferințe și având în vedere temele anunțate spre dezbatere, am convingerea că discuțiile care se vor purta vor fi tot atât de incitante și provocatoare.

Vă mulţumesc și vă doresc un an bun, cât mai multe realizări și impliniri, atât în plan profesional, cât și în plan personal, sănătate și numai bucurii!

Judecător dr. Livia Doina Stanciu
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție”


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.