Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
3 comentarii

Comentariu la articolul intitulat „Romania are bani. Azi, ne luam masina”, semnat de domnul judecator Cristi Danilet
22.02.2012 | JURIDICE.ro, Lidia BARAC

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Fără a ne referi la picanteriile politicianiste ale autorului, facem următoarele precizări:

Într-un studiu publicat pe site-ul www.juridice.ro [1] am dezbătut deja problema importanţei judecătorului naţional în contextul dreptului Uniunii Europene, inclusiv relativ la raportul dintre constituţionalitatea unui act normativ intern şi dreptul Uniunii Europene, context în care am afirmat că, verificarea constituţionalităţii unui act normativ în raport cu normele cuprinse în Constituţia României, diferă de verificarea conformităţii unui act normativ intern cu dreptul Uniunii Europene.

Formal, diferenţele se pot observa din titulatura Titlului VI al Constituţiei României, intitulat „Integrarea euroatlantică„. Dispoziţiile art. 148 alin. 2 din Constituţia României conferă prioritate, faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu.

Cu uşurinţă se poate observa că, prevederile art. 148 din Constituţia României nu consacră atribuţii ale Curţii Constituţionale de a verifica conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire a Comunităţilor Europene (devenit Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene).

O atare competenţă, de a stabili dacă există o contrarietate între legea naţională şi TFUE aparţine exclusiv instanţelor de judecată, motiv pentru care am afirmat că, controlul de constituţionalitate al unei legi nu este echivalent cu controlul de conformitate al acesteia la dreptul UE şi, deci, nu prezintă relevanţă din perspectiva posibilităţii şi obligativităţii instanţelor de judecată de a verifica conformitatea normelor interne cu dreptul UE.

Aşadar, suntem în prezenţa unor jurisdicţii diferite, ale căror hotărâri nu pot fi contrapuse, căci ele nu se suprapun, fiecăruia fiindu-i indiferentă cealaltă, neutralitatea juridică fiind termenul care le desparte, plasându-le pe drumuri ,,perfect paralele”, astfel că, orice coliziune juridică este exclusă.

Acest lucru a fost subliniat şi de Curtea Constituţională, în Decizia nr. 137/25.02.2010 [2], în care Curtea arată că, în ipoteza în care s-ar considera competentă să se pronunţe asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu cea europeană s-ar ajunge la un conflict de jurisdicţii între cele două instanţe, adică la încălcarea competenţei Curţii de Justiţie a U.E. de a interpreta Tratatul, astfel cum această competenţă este expres prevăzută de art. 267 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

În mod simetric, Curtea de Justiţie a UE nu se pronunţă asupra legalităţii/constituţionalităţii actului normativ intern, ci exclusiv, la interpretarea prevederilor Tratatului, a normelor UE cu caracter obligatoriu pentru statele membre.

Ultimele hotărâri ale CJUE sunt edificatoare sub acest aspect.

Relativ la competenţele Ministerului Justiţiei, acestea pot fi lecturate în HG nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

La sfârşitul lecturii veţi constata că Ministerul Justiţiei nu emite avize de conformitate cu dreptul Uniunii Europene, ci exclusiv în raport cu legile interne şi Constituţia României.

Lăsăm autorului plăcerea de a identifica autoritatea competentă să emită astfel de avize, dar, din bună-voinţă îl informăm pe autor că, judecătorul naţional este cel care verifică conformitatea unei norme interne cu dreptului Uniunii, şi asta, în ipoteza în care autorul în discuţie se va confrunta cu această problemă în activitatea sa de judecată viitoare.

Îl asigurăm pe autor că activitatea de informare în acest domeniu este lesnicioasă, căci presupune o simplă lecturare a deciziei Curţii Constituţionale, mai sus menţionată şi o citire dedicată a ultimelor decizii în materie ale CJUE, menite să îndrepte comportamentul profesional al unor instanţe în contextul producerii întrebării preliminare.


[1] Publicat pe site-ul www. juridice.ro la data de 12.07.2011.

[2] Curtea Constituţională, publicată în Monitorul Oficial nr. 182/22.03.2010.

Profesor univ. dr. Lidia BARAC

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti