« Selected
Flux noutăţi
AnunţuriSistemul judiciarUNBR BarouriNotariatExecutoriUniversitariaInternaţionalJURIDICE.ro

CSM despre dosarele de mare coruptie aflate pe rolul instantelor
29.02.2012 | JURIDICE.ro


Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni: Content | Toate secţiunile


JURIDICE - In Law We Trust

Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii marti, 28 februarie 2012, un comunicat cu privire la rezultatele verificărilor Inspecţiei Judiciare referitoare la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor din România:

„Prin Hotărârea nr. 804/25.10.2011, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat efectuarea de verificări directe cu privire la dosarele de mare corupţie aflate pe rolul instanţelor, din perspectiva managementului de caz, cauzele supuse verificărilor fiind selectate după următoarele criterii:

– calitatea persoanelor – inculpaţi în aceste dosare (persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică: parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc.);

– aspecte de natură pecuniară –  valoarea prejudiciului creat – minim 50.000 lei;

– durata procedurilor şi riscul intervenţiei prescripţiei răspunderii penale în raport şi de perioada în care s-a efectuat urmărirea penală.

Verificările au fost efectuate la toate Curţile de Apel – în perioada 14.11.2011 – 20 .01.2012 – şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în perioada 05.01.2011 –  20.01.2012 şi au avut ca obiectiv principal identificarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii.

Rezultatele verificărilor au făcut obiectul unui Raport de control, înaintat spre analiză Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care şi-a însuşit, cu unele completări, conţinutul acestuia, precum şi măsurile propuse de inspectorii judiciari.

La analizarea cauzelor care au determinat temporizarea procedurii şi implicit la aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, Inspecţia Judiciară s-a raportat la înţelesul dat noţiunii de „termen rezonabil” în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în ce priveşte art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; durata rezonabilă a procedurii se apreciază în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale, după următoarele criterii: complexitatea cauzei în fapt şi în drept, comportamentul părţilor, comportamentul autorităţilor şi importanţa pentru cel interesat a obiectului procedurii.

La analizarea dosarelor de corupţie aflate pe rolul instanţelor s-a avut în vedere durata procedurii cu începere de la data primei înregistrări a cauzelor în sistem, fiind identificate, pentru fiecare cauză în parte, motivele de ordin obiectiv şi de ordin subiectiv care au determinat temporizarea procedurii în fiecare stadiu procesual.

La data efectuării verificărilor, pe rolul instanţelor se afla un număr total de 130 de dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care:

35 de dosare cu o vechime cuprinsă între 5 ani şi 10 ani,

42 de dosare cu o durată a procedurii cuprinsă între 3 ani şi 5 ani,

48 de dosare cu o vechime cuprinsă între 1 an şi  3 ani,

5 dosare cu o durată a procedurii mai mică de un an, durata procedurii fiind calculată de la data înregistrării dosarelor în sistem.

Nici unul dintre dosarele verificate nu are o vechime mai mare de 10 ani.

De la momentul la care s-a dispus efectuarea verificărilor – octombrie 2011 şi până în prezent, au fost soluţionate definitiv 12 cauze privind infracţiuni de mare corupţie – 8 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi câte 2 de Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Ploieşti, numărul acestora fiind semnificativ în raport de numărul total al cauzelor de acest gen înregistrate în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aspect ce relevă că maniera de lucru adoptată de instanţa supremă şi măsurile organizatorice dispuse la nivelul secţiei penale au avut rezultatele scontate în ceea ce priveşte accelerarea ritmului soluţionării cauzelor.

Raportul evidenţiază, statistic, următoarele:
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se află pe rol 32 de dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care: 6 dosare cu o durată a procedurii cuprinsă între 5 şi 10 ani, 13 dosare cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 13 dosare cu o vechime între 1 şi 3 ani.

La Curtea de Apel Alba – Iulia şi instanţele arondate acesteia se află pe rol 7 dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care: 3 dosare cu o vechime între 5 şi 10 ani, 2 dosare cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 2 dosare cu o vechime între 1 şi 3 ani.

Curtea de Apel Bacău şi instanţele din raza sa teritorială au pe rol 4 dosare cu obiect infracţiuni de corupţie, dintre care: 2 dosare cu o vechime între 5 şi 10 ani, 1 dosar cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 1 dosar cu o vechime între 1 şi 3 ani.

La Curtea de Apel Braşov şi instanţele arondate au fost verificate 8 dosare cu obiect infracţiuni de corupţie, 3 dintre acestea având o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani, 3 dosare având o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani şi 2 dosare având o vechime între 1 şi 3 ani.

La Curtea de Apel Bucureşti şi instanţele arondate acesteia au făcut obiect al verificărilor 43 de dosare, dintre care: 19 dosare se află pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, 10 dosare se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, 8 dosare se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, 3 dosare se află pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, un dosar pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti şi 2 dosare pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Dintre cele 43 de dosare verificate: 11 dosare au o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani, 18 dosare au o vechime cuprinsă între 3 şi 5 ani, 10 dosare au o vechime între 1 an şi 3 ani şi 4 dosare au mai puţin de un an vechime.

Pe rolul Curţii de Apel Cluj şi instanţelor din raza sa teritorială se găsesc 8 dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre care: un dosar cu vechime între 5 şi 10 ani, 1 dosar cu vechime între 3 şi 5 ani, şi 6 dosare cu vechime între 1 şi 3 ani.

La Curtea de Apel Constanţa şi instanţele arondate acesteia se găseşte un singur dosar având ca obiect infracţiuni de corupţie, acesta având o vechime între 3 şi 5 ani.

La Curtea de Apel Craiova şi instanţele din raza sa de competenţă se află pe rol 6 dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, dintre acestea: 2 dosare având o durată a procedurii cuprinsă între 5 şi 10 ani, un dosar cu o vechime între 3 şi 5 ani şi 3 dosare cu o vechime cuprinsă între 1 an şi 3 ani.

La Curtea de Apel Galaţi şi instanţele arondate au fost verificate 3 dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, un dosar cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi 2 dosare cu o vechime între 1 an şi 3 ani.

Pe rolul Curţii de Apel Iaşi şi instanţele arondate se regăsesc 6 dosare de corupţie,, câte două din fiecare categorie de vechime ( 5-10 ani, 3-5 ani, 1-3 ani).

Curtea de Apel Oradea şi Curtea de Apel Ploieşti şi instanţele arondate acestora au pe rol câte două dosare de corupţie, câte unul cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi câte unul cu o durată a procedurii situată între 1 an şi 3 ani.

Curtea de Apel Piteşti şi Curtea de Apel Târgu-Mureş şi instanţele arondate acestora au pe rol câte 3 dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, toate cu o durată a procedurii cuprinsă între 1 an şi 3 ani.

La Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate acesteia au fost verificate două dosare având ca obiect infracţiuni de corupţie, ambele cu o durată a procedurii cuprinsă între 5 ani şi 10 ani.

Numărul cel mai mare de dosare privind infracţiuni de corupţie se înregistrează la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – 32, urmată de Curtea de Apel Bucureşti – 19 şi Tribunalul Bucureşti – 10 dosare şi Judecătoria Sector 1 Bucureşti – 8 dosare, la nivelul celorlalte curţi de apel numărul dosarelor cu acest obiect nedepăşind 8 dosare (pentru toate instanţele arondate). Dosarul cu vechimea cea mai mare în sistem – 9 ani, se află în prezent pe rolul Curţii de Apel Bacău, dosare cu o vechime mai mare de 8 ani înregistrându-se la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 3, Curtea de Apel Bucureşti – 2 şi Curtea de Apel Oradea – un dosar. Ponderea principală o reprezintă dosarele cu o vechime de până la 3 ani – 53 (dintre care 14 au o vechime mai mică de 2 ani), dosare cu o vechime între 3 şi 5 ani fiind în număr de 42, iar cu o vechime mai mare de 5 ani – 35.

Inspectorii judiciari au constatat că prelungirea duratei procedurii s-a datorat predominant unor cauze obiective:

– invocarea excepţiei de neconstituţionalitate a diferitelor dispoziţii legale, ce a impus derularea procedurii de sesizare a Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei până la soluţionarea respectivelor excepţii;

– formularea şi încuviinţarea cererilor de amânare ale părţilor pentru angajare apărători, pentru studierea dosarului şi pregătirea apărării pentru imposibilitatea de prezentare a apărătorilor aleşi sau pentru imposibilitatea de prezentare a inculpaţilor;

– necesitatea administrării unui probatoriu complex;

– dificultăţile legate de îndeplinirea procedurii de citare cu părţile;

– parcurgerea mai multor stadii procesuale ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare;

– formularea unor cereri de strămutare, urmată de suspendarea judecăţii până la soluţionarea acestora;

– modificarea calităţii persoanelor trimise în judecată şi modificarea dispoziţiilor legale ce reglementează competenţa după calitatea persoanei;

– necesitatea soluţionării cererilor şi excepţiilor (altele decât cele de neconstituţionalitate) invocate de părţi pe parcursul procedurii judiciare.

Au fost identificate şi situaţii (cu o incidenţă redusă în practică) în care culpa instanţei a contribuit la temporizarea procedurii prin:

– lipsa de fermitate în aplicarea de sancţiuni procedurale părţilor şi participanţilor la procedurile judiciare vinovaţi de tergiversarea soluţionării cauzelor;

–  întârzierea în redactarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate;

– administrarea probelor în etape;

– insuficienta studiere a dosarelor;

– acordarea unor termene lungi, cu consecinţa lipsirii de eficienţă a dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 202/2010 în vederea accelerării judecăţii.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare privind analiza dosarelor de mare corupţie aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pe rolul curţilor de apel şi instanţelor arondate acestora, din perspectiva managementului de caz.

De asemenea, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât luarea următoarelor măsuri:

– comunicarea raportului de control către conducerile judiciare ale curţilor de apel în vederea luării măsurilor corespunzătoare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 202/2010, urmând ca măsurile dispuse să fie comunicate Inspecţiei Judiciare în termen de 3 luni de la data aprobării raportului;

– monitorizarea situaţiei dosarelor având ca obiect infracţiuni de corupţie, referitor la modul de respectare a dispoziţiilor legale ce privesc soluţionarea cu celeritate a cauzelor, urmând ca pe baza noii situaţii statistice, transmisă de conducerile curţilor de apel până la data de 01.07.2012 să se stabilească  instanţele la care se impune a fi efectuate verificări directe;

– sesizarea Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii unui punct de vedere cu privire la propunerile de modificare şi completare a dispoziţiilor din Codul de procedură penală, Legea nr. 47/1992 şi  Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În completarea propunerilor formulate de Inspecţia Judiciară, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii recomandă tuturor instanţelor preluarea modelului de management al dosarelor implementat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în gestionarea cauzelor de mare corupţie.

Totodată, Secţia pentru judecători a CSM va dispune sesizarea Institutului Naţional al Magistraturii în vederea includerii în programele de pregătire profesională a judecătorilor a temelor puse în discuţie din cuprinsul raportului Inspecţiei Judiciare.”

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD