BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalIPTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

INFO-PICCJ, 1 martie 2012

01.03.2012 | JURIDICE.ro
Newsletter
Instagram
Facebook

Trafic de influenta, dare de mita, luare de mita. Perchezitii in 32 de locatii. PICCJ

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împreună cu  ofiţeri de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul tehnic şi informativ al Serviciului Român de Informaţii, au efectuat, în cursul zilei de 29.02.2012, şi continuă astăzi, 01.03.2012, percheziţii domiciliare în locaţii din municipiul Bucureşti şi împrejurimi, respectiv oraşele Chitila, Otopeni şi din judeţul Teleorman. În cauză sunt cercetate 36 de persoane sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de influenţă, dare de mită, luare de mită, primire de foloase necuvenite, folosire în mod direct şi indirect de informaţii nedestinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase necuvenite. În total sunt vizate de percheziţii 32 de locaţii.

În fapt, din datele cauzei a rezultat că, în scopul eludării dispoziţiilor legale, persoane intermediare române şi din Republica Moldova, contra unor sume de bani, cuprinse între 500 şi 1000 euro sau alte ,,atenţii”, au dezvoltat o metodă pentru acordarea cetăţeniei şi obţinerea paşaportului românesc şi a vizei de şedere în România (în special în municipiul Bucureşti) pentru diverşi cetăţeni ai Republicii Moldova.

Până la acest moment al cercetărilor, procurorii au dispus măsura preventivă a reţinerii pentru o durată de 24 ore  faţă de 3 persoane şi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea faţă de 2 persoane.

În acest moment al cercetărilor sunt audiate şi urmează să fie audiate pe parcursul zilei, la sediul Parchetului de pe lângă  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie, peste 50 de persoane implicate în această cauză.

Autorităţile judiciare române au colaborat pentru lămurirea cauzei cu organele de aplicare a legii din Republica Moldova, beneficiind, în mod substanţial, de sprijinul Ministerului de Justiţie din România şi al conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

ână în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că, au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei:

– în primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare, se face,conform legii, personal de către persoana interesată.

– în al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni, plecaţi cu viză, din Republica Moldova, la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE( deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal).

Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi , a actelor şi sumelor de bani ,,intermediarilor,, (de regulă persoane cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau  sumele de bani prin transferuri bancare.

Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.

Ulterior redobândirii cetăţeniei române, cetăţenii moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc,aceloraşi intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro – 250 euro. Aceştia  cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care primeau sume de 5 euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civilă românesc şi soluţionau cu celeritate cererile , reducând termenul de la 8 luni la o lună sau chiar la 10 zile.

Ulterior obţinerii actelor de stare civilă româneşti, aceiaşi intermediari, contra unei sume de 100 euro/paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.

Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Municipiul Bucureşti şi în această situaţie, apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari. La rândul lor aceştia apelau la funcţionari din cadrulServiciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti – Biroul de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 ( acesta a devenit un ,,adevărat fief,, al cetăţenilor moldoveni. Existau situaţii în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau şi până la 1000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu).

Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte „atenţii”, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).

Atât funcţionarii implicaţi în acest circuit, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, banii purtau denumirea de „taxe de urgenţă” – în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu percepe taxă pentru soluţionarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române – iar mita este codificată sub numele de „kapusta” (n.n.- varză în limba ucrainiană).

Activităţile desfăşurate pe parcursul mai multor luni, ce au vizat cetăţenii români şi moldoveni, care au urmărit obţinerea cetăţeniei române, paşapoartelor, actelor de stare civilă, cu eludarea procedurilor legale, au fost monitorizate de organele de anchetă, în scopul stabiliri circuitului infracţional şi rolul persoanelor implicate.

Investigaţiile în cauză, au fost derulate în colaborare cu Centrul de combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei din cadrul Guvernului Republicii Moldova şi Procuratura Republicii Moldova, informaţiile furnizate de către aceste autorităţi contribuind în mod decisiv la identificarea şi probarea activităţii infracţionale a unora dintre intermediari.

Informaţiile primare legate de acest caz au fost furnizate, pe parcursul anului trecut Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În prezent, în temeiul unei comisii rogatorii internaţionale, un procuror  din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din România participă la audierile unor martori( persoane care au ,,beneficiat de serviciile,, celor implicaţi)  efectuate în Republica Moldova.

Sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională :

– 20 persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au ,,intermediat,, activităţile infracţionale.

– 2 lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

– 2 persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti, Biroul de evidenţă a persoanelor nr.5.

– 2 lucrători de la  Serviciul de Stare Civilă Sector 1( la transcriere de acte de stare civilă).

Autorităţile judiciare române au beneficiat, în mod substanţial, de sprijinul Ministerului de Justiţie din România şi al conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie pentru identificarea lucrătorilor autorităţilor implicate.

Până în acest moment, au mai fost reţinute de către procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încă 5 persoane pe lângă cele 3 reţinute iniţial.

În ceea ce priveşte decesul directorului adjunct al Direcţiei de Stare Civilă şi Evidenţa Populaţiei din cadrul Primăriei Sector 1 Bucureşti, despre care s-a vehiculat în spaţiul public că s-ar fi produs în timpul percheziţiilor derulate astăzi, precizăm faptul că acesta nu avea nicio calitate procesuală în această cauză (şi nici nu se afla între persoanele conduse sau ce urmau să fie aduse la audieri, la sediul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Pe măsura derulării cercetărilor, vom informa opinia publică.

***

Abuz in serviciu contra intereselor publice, luare de mită. Trimitere in judecata. DNA – Suceava

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

CUZENCU PETRU OCTAVIAN, ofiţer de poliţie de frontieră, şef de tură la Punctul de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Siret,
FILIPOAIE CRISTI, BORŞ ADRIAN, PUŞCAŞU SORIN şi SCRIPCARU VASILE, agenţi de poliţie de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret şi
MUREŞAN LUCIAN, COJOCARIU NICOLAIE, COZARIUC DAN, COROLEUCĂ DAN, ANDRONACHE MIRCEA, ZEGREA DANIEL, COCAN BENIAMIN, lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal Siret,
În sarcina cărora s-au reţinut următoarele infracţiuni:
– abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
– luare de mită,
– iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni şi
– folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;
VOLOSCIUC LIVIU, ofiţer de poliţie de frontieră în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră (S.P.F.) Siret, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;
CUZENCU ADRIANA, CUZENCU ECATERINA, ACASANDREI MIRELA, OLARIU LIOARA, CARPEA GHEORGHE, GRUMEZA CORNELIA, BACIU MARIANA CIOBANIUC STELIAN şi ADOCHIŢEI MARIUS, persoane implicate în traficul ilegal cu ţigări din Ucraina, în sarcina cărora s-au reţinut următoarele infracţiuni:
– complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
– dare de mită şi
– iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:
În perioada decembrie 2008 – martie 2009, inculpaţii cu funcţii publice de poliţişti de frontieră şi lucrătorii vamali şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi au permis inculpaţilor Cuzencu Adriana, Cuzencu Ecaterina, Acasandrei Mirela, Olariu Lioara, Carpea Gheorghe, Grumeza Cornelia, Baciu Mariana Ciobaniuc Stelian şi Adochiţei Marius să introducă ilegal în România cantitatea de 62.000 pachete de ţigări, achiziţionate fie din Ucraina, fie de la magazinele Duty Free. Aceştia au introdus ţigările în cantităţi peste limita admisă de reglementările vamale pentru bagajele personale, cu acordul funcţionarilor publici care le-au pus la dispoziţie informaţii clasificate referitoare la controalele efectuate de echipe de control din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră Rădăuţi şi Direcţia Regională Vamală Iaşi.
Pentru a le facilita aceste activităţi ilegale, persoanele implicate în traficul cu ţigări au dat poliţiştilor de frontieră şi vameşilor, cu titlu de mită, sume cuprinse între 150 şi 50 de lei pentru fiecare transport introdus în ţară.
În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de aproximativ 400.000 lei, reprezentând accize şi taxe vamale.
În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Suceava.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

>> sursa: mpublic.ro


Newsletter
Instagram
Facebook

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate