Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

Concluziile avocatului general in cauza Ungaria vs. Slovacia


07.03.2012 | JURIDICE.ro
Secţiuni: CJUE, Content
JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat CJUE: „La invitația unei asociații cu sediul în Slovacia, președintele Ungariei, domnul László Sólyom, programase ca, la 21 august 2009, să se deplaseze în orașul Komárno (Slovacia) pentru a participa la ceremonia de inaugurare a unei statui a Sfântului Ștefan, fondatorul și primul rege al statului maghiar. După mai multe schimburi diplomatice între ambasadele celor două state cu privire la vizita programată, cei mai înalți trei reprezentanți ai Slovaciei – și anume președintele republicii, Ivan Gašparovič, prim-ministrul, Robert Fico, și președintele Parlamentului, Pavol Paška – au adoptat o declarație comună prin care au indicat că vizita președintelui maghiar nu era considerată potrivită, în special pentru că acesta nu își exprimase dorința de a întâlni personalități slovace și din cauza caracterului deosebit de sensibil al datei de 21 august. Astfel, vizita preconizată urma să aibă loc în ziua celei de a 41-a aniversări a invaziei Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, din care au făcut parte trupele maghiare.

Printr-o notă verbală din 21 august 2009, ministrul afacerilor externe slovac a informat ambasadorul Ungariei la Bratislava că autoritățile slovace deciseseră să refuze accesul președintelui maghiar Sólyom pe teritoriul slovac, în aceeași zi, din cauza riscurilor pentru securitate, în special în temeiul Directivei 2004/381. După ce a fost informat cu privire la această notă, președintele maghiar, sosit între timp la frontiera slovacă, a renunțat în cele din urmă să intre în Slovacia.

Considerând că intrarea președintelui său pe teritoriul slovac nu putea fi refuzată în temeiul acestei directive, Ungaria a cerut Comisiei să introducă o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în fața Curții de Justiție, împotriva Republicii Slovace. Astfel, potrivit Ungariei, directiva nu permite statelor membre să refuze unui cetățean al Uniunii intrarea pe teritoriul lor decât în cazul în care conduita persoanei în cauză constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății. Or, potrivit Ungariei, nu aceasta ar fi situația în speță.

Cu toate acestea, Comisia a considerat că dreptul Uniunii nu era aplicabil vizitelor efectuate de șeful unui stat membru pe teritoriul unui alt stat membru și că, în aceste condiții, pretinsa neîndeplinire a obligațiilor nu era întemeiată.

Ungaria a decis ulterior să introducă, din proprie inițiativă, o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în fața Curții de Justiție, împotriva Republicii Slovace, astfel cum îi permite tratatul (articolul 259 TFUE). Comisia a decis să intervină în procedură în susținerea Republicii Slovace.

În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Yves Bot, constată, mai întâi, că domnul Sólyom intenționa să se deplaseze în orașul Komárno pentru a participa la inaugurarea unui monument care simbolizează istoria statului maghiar și că acesta trebuia, cu acea ocazie, să țină un discurs. Așadar, nu este vorba aici despre o vizită limitată la interese pur private și nici despre o vizită efectuată incognito, întrucât autoritățile slovace fuseseră avertizate în mai multe rânduri pe cale diplomatică cu privire la această vizită. În consecință, avocatul general consideră că domnul Sólyom dorea să meargă în orașul Komárno tocmai în exercițiul funcției sale de președinte al Ungariei, iar nu în simpla sa calitate de cetățean al Uniunii.

În acest context, domnul Bot precizează că, deși circulația cetățenilor Uniunii între statele membre este reglementată de dreptul Uniunii, acest lucru nu este valabil pentru vizitele efectuate de șefii de stat în statele membre. Astfel, deși sunt efectuate în interiorul Uniunii, aceste deplasări intră în domeniul relațiilor diplomatice, care rămâne de competența statelor membre, cu respectarea dreptului internațional. Potrivit domnului Bot, vizitele șefilor de stat în statele membre ale Uniunii depind de consimțământul statului membru gazdă și de condițiile definite de acesta, în cadrul competenței sale, și nu pot fi analizate în contextul libertății de circulație.

Avocatul general continuă subliniind că statele membre nu ar trebui să își exercite competența în materie diplomatică de o manieră care ar putea să conducă la o ruptură durabilă a relațiilor diplomatice dintre ele. O astfel de ruptură ar fi, astfel, incompatibilă cu procesul de integrare și contrară angajamentului asumat de statele membre – care ţine de esenţa deciziei lor de a adera la Uniune – de a menține relații de bună vecinătate. În plus, aceasta ar reprezenta un obstacol în calea realizării obiectivelor esențiale ale Uniunii, printre care se numără promovarea păcii. Pentru aceste motive, o situație de paralizie persistentă a relațiilor diplomatice între două state membre ar intra în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii. Cu toate acestea, avocatul general arată că în această cauză este evident că nu este vorba de o asemenea situație, fapt atestat de întâlnirea care a avut loc între prim-miniștrii maghiar și slovac care a avut loc la câteva zile după incidentul în cauză.

În sfârșit, avocatul general constată că, deşi Republica Slovacă a invocat în mod greșit Directiva 2004/38 ca fiind temeiul juridic pentru refuzarea intrării pe teritoriul său a președintelui maghiar, această împrejurare nu constituie însă un abuz de drept, în sensul jurisprudenței Curții.

În consecință, avocatul general propune Curții să constate că Republica Slovacă nu a încălcat dreptul Uniunii și să respingă acțiunea Ungariei.”

>> Informatii dosar

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Ne bucurăm să aducem gândurile dumneavoastră la cunoştinţa comunităţii juridice şi publicului larg. Apreciem generozitatea dumneavoastră de a împărtăşi idei valoroase. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord, publicarea pe JURIDICE.ro nu semnifică asumarea de către noi a mesajului transmis de autor. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteţi ciţi aici. Pentru a publica pe JURIDICE.ro vă rugăm să luaţi în considerare Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro