Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Mandatul membrilor CSM. Exceptie de neconstitutionalitate respinsa cu tripla opinie separata
14.03.2012 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro

Secţiuni: CCR, Drept constitutional
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 160 din data de 9 martie 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 22/2012 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 51 alin. (1) fraza intai sintagma „fara posibilitatea reinvestirii” din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de d-nul Dan Lupascu, intr-un dosar aflat in recurs pe rolul  Curtii de Apel Constanta, prin care s-a solicitat respingerea candidaturii judecatorului Dan Lupascu pentru realegerea in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 51 alin. (1) fraza intai sintagma „fara posibilitatea reinvestirii” din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Dispozitiile art. 51 alin. (1) fraza intai au urmatorul continut:
„Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii.”

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, cu majoritate de voturi, Curtea Constitutionala a respins-o ca neintemeiata, invocand, in principal, urmatoarele considerente:

Referitor la incalcarea principiului privind obligativitatea respectarii Constitutiei si a suprematiei sale prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie, deoarece „adauga” la dispozitiile art. 133 alin. (2) lit. a) si ale art. 133 alin. (4) din Constitutie

Curtea constata ca, prin introducerea interdictiei reinvestirii, legea organica nu a reglementat contrar dispozitiilor constitutionale, ci a dezvoltat norma constitutionala, prevazand interdictia reinvestirii membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, reglementare permisa de art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, potrivit caruia prin lege organica se reglementeaza organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

In acest sens, Curtea afirma ca sustinerile autorului exceptiei in sensul ca dispozitiile de lege criticate adauga la norma constitutionala interdictia reinvestirii in functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi primite. Printr-un rationament ad absurdum ar insemna ca toate dispozitiile Legii nr. 317/2004 care nu sunt prevazute si in Constitutie sunt neconstitutionale, deoarece ele „adauga” la Constitutie.

Curtea face trimitere la Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei. Din considerentele acestei decizii nu reiese ca dispozitia de lege criticata „adauga” la Constitutie, fiind contrara acesteia, ci ca, prin includerea dispozitiei din legea organica a Consiliului Superior al Magistraturii in Legea fundamentala, legiuitorul constituant nu face decat sa largeasca domeniul de reglementare al Constitutiei, tinand cont de dinamica dreptului si de realitatile existente la un anumit moment.

Referitor la incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) din Constitutie privind separatia puterilor in stat

Curtea constata ca, potrivit Constitutiei si Legii nr. 304/2004, Consiliul Superior al Magistraturii nu este instanta judecatoreasca ce realizeaza justitia, ci este autoritatea publica judecatoreasca – garant al independentei justitiei.

Prin urmare, sustinerea autorului exceptiei potrivit careia dispozitia de lege criticata contravine principiului separatiei puterilor in stat, intrucat cele 3 puteri trebuie sa fie egale, este nefondata. Este adevarat ca nu exista o limitare similara pentru membrii puterii legislative sau executive, insa nici pentru puterea judecatoreasca – ce se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege – nu exista o limitare in timp a exercitarii functiei. Limitarea prevazuta de dispozitia de lege criticata se refera doar la membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii care nu pot fi reinvestiti in functie dupa expirarea mandatului de 6 ani.

Referitor la incalcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 privind egalitatea in drepturi

Curtea constata ca, principiul egalitatii in fata legii, consacrat prin art. 16 din Constitutie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune solutii diferite pentru situatii diferite.

In acest sens, Curtea constata ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii alesi pentru un mandat de 6 ani nu sunt in aceeasi situatie juridica – sub aspectul duratei mandatului – cu membrii de drept ai acestuia, diferenta de tratament juridic fiind justificata de modalitatea diferita de accedere in functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, cei 14 membri sunt alesi in adunarile generale ale magistratilor, in timp ce ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt membri de drept in considerarea criteriului obiectiv al detinerii functiilor respective.

Opinie separata

In dezacord cu solutia pronuntata de Curtea Constitutionala, judecatorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Puskas Valentin Zoltan considera ca se impunea admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Prezentam textul opiniei separate:

„ I. Nu am subscris la solutia adoptata de ceilalti membri ai Plenului Curtii Constitutionale pentru considerentele pe care le vom invedera in cele ce urmeaza.

Pana la modificarea din anul 2005, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 reproducea, sub aspectul continutului, dispozitiile art. 133 alin. (4) din Constitutie, potrivit carora „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”.

Prin Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, adoptata prin angajarea raspunderii Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 a fost modificat in sensul ca in prima fraza a alin. (1) s-a introdus sintagma „fara posibilitatea reinvestirii”. In urma republicarii Legii nr. 317/2004, art. 52 alin. (1) a devenit art. 51 alin. (1).

Aceasta adaugire la textul constitutional reprodus in art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 s-a facut in timpul mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Consideram ca prin acest demers a fost incalcat criteriul constitutional privind mandatele reglementate de Constitutie prin schimbarea criteriului obiectiv si a spiritului unitatii constitutionale cu criteriul subiectiv referitor la persoane, iar nu la mandat. Sintagma „fara posibilitatea reinvestirii” se refera in mod evident la persoane titulare de mandat, iar nu la mandatul prevazut de Constitutie, ceea ce inseamna ca adaugirea la textul constitutional s-a facut pe alte baze si, evident, din considerente privind persoanele ce se aflau in functie.

In principiu, modificarea mandatului in curs al reprezentantului unei autoritati publice este implicit prohibita de dispozitiile art. 155 alin. (3) din Constitutie, care, referindu-se la dispozitiile art. 83 din Legea fundamentala, respectiv la noua durata a mandatului Presedintelui Romaniei introdusa ca urmare a revizuirii Constitutiei, stabilesc ca acestea „se aplica incepand cu urmatorul mandat prezidential”.

II. Mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este reglementat la nivel constitutional prin art. 133 alin. (4) din Legea fundamentala, iar la nivel infraconstitutional prin dispozitiile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, potrivit carora „Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii”. Aceasta interdictie privind al doilea mandat de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pe care textul de lege o instituie nu are suport constitutional, in conditiile in care insasi Legea fundamentala nu a inteles sa stabileasca o astfel de interdictie, si, ca atare, reprezinta o adaugare la textul constitutional al art. 133 alin. (4).

Or, constatam ca acolo unde legiuitorul constituant a dorit instituirea unor limitari in exercitarea unor mandate reglementate la nivel constitutional le-a consacrat in mod expres.

O asemenea concluzie decurge si din argumentul de interpretare potrivit caruia ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. Asadar, legiuitorul ordinar nu poate depasi, prin suplimentare, conceptia legislativa a legiuitorului constituant.

In acest sens, de exemplu, art. 81 alin. (4) din Constitutie prevede ca „Nicio persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate”, art. 142 alin. (2) prevede ca judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit, iar potrivit art. 140 alin. (4), „Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit”.

Or, de vreme ce in art. 134 alin. (4) din Constitutie nu se face nicio precizare referitoare la reinnoirea mandatului, legiuitorul constituant nu a intentionat sa introduca o asemenea limitare.

Prin introducerea in art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care in forma initiala prevedea ca „durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”, a unei dispozitii limitative, „fara posibilitatea reinvestirii”, in conditiile in care Constitutia nu a inteles sa stabileasca ea insasi o asemenea limitare, inseamna a adauga la Constitutie. Legea nu putea introduce o astfel de limitare, fara a avea suport constitutional, iar problema numarului de mandate pe care il pot avea membrii Consiliului Superior al Magistraturii este una care presupune revizuirea Legii fundamentale.

Ne gasim in fata restrangerii exercitiului unui drept fundamental, si anume acela de a fi ales pentru un nou mandat in Consiliul Superior al Magistraturii, restrangere care nu poate fi facuta decat cu respectarea dispozitiilor art. 53 din Legea fundamentala. Atat timp cat restrangerea instituita prin textul de lege criticat nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute de norma constitutionala – art. 53 alin. (1) -, restrangerea este neconstitutionala.

In conditiile in care pentru membrii Parlamentului nu este prevazuta vreo limitare a numarului de mandate, acestea putand fi si succesive, iar in ce priveste membrii Guvernului, situatia este aceeasi in ce priveste posibilitatea acestora de a detine doua sau mai multe mandate, se poate sustine ca legiuitorul constituant a reglementat in acelasi fel, fara nicio restrictie, si situatia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, carora sa le fie permisa reinvestirea in functie.

Cu prilejul examinarii proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, Curtea a constatat ca la art. 133 alin. (4) initiatorul a propus introducerea interdictiei ca mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa poata fi prelungit sau innoit.

Prin Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, Curtea Constitutionala a observat ca „durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, iar interdictia ca acesta sa fie prelungit sau innoit este prevazuta in art. 51 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, modificarea propusa nu face decat sa constitutionalizeze norma cuprinsa in legea organica”.

Continuand acelasi rationament logic rezulta ca, prin raportare la Constitutia in redactarea actuala, adaugirea referitoare la imposibilitatea reinvestirii membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstitutionala. O solutie de admitere a exceptiei ar reprezenta de altfel o dovada de consecventa a Curtii, de respect al propriei jurisprudente.

III. In ceea ce priveste Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, prin care Curtea Constitutionala a admis sesizarea si a constatat ca Hotararea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstitutionala, se constata ca aceasta decizie a fost pronuntata in cadrul controlului exercitat potrivit art. 146 lit. l) din Constitutie, coroborat cu art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale – si anume controlul constitutionalitatii hotararilor Plenului Camerei Deputatilor, hotararilor Plenului Senatului si hotararilor Plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, iar nu in cadrul unui control a posteriori de constitutionalitate a dispozitiilor de lege criticate, raportate la prevederile constitutionale invocate de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Apreciem ca invocarea Deciziei nr. 53/2011 nu are relevanta in cauza de fata. In acel caz se punea problema constitutionalitatii modalitatii de aplicare de catre Senat a textului de lege care in prezenta cauza a fost dedus el insusi controlului de conformitate cu Legea fundamentala pe calea exceptiei de neconstitutionalitate.

IV. Pentru toate aceste argumente, consideram ca se impunea admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si constatarea sintagmei „fara posibilitatea reinvestirii”, cuprinsa in art. 51 alin. (1) fraza intai din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind neconstitutionala.”

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti