Punct de vedere privind data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila
19 martie 2012 | JURIDICE.ro, Alina Nicoleta GHICA, Oana SCHMIDT HĂINEALĂ
Consiliul Superior al Magistraturii a susţinut – pe parcursul anului trecut – prin comunicate publice şi în cadrul dezbaterilor parlamentare care au avut loc în vederea aprobării Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicarea a noului Cod civil, că noul Cod civil şi noul Cod de procedură civilă, trebuie să intre în vigoare la aceeaşi dată.
Dispoziţiile art. 75 din proiectul Legii pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prevede ca dată de intrare în vigoare a Codului de procedură civilă data de 1 iunie 2012.
Totuşi. parcursul celor două legi de punere în aplicare a codurilor în materie civilă a fost diferit, astfel că s-a ajuns ca noul Cod civil să intre în vigoare la data de 1 octombrie 2011, în timp ce Legea de punere în aplicarea a noului Cod de procedură civilă se află abia în dezbaterea primei camere a parlamentului.
La inceputul anului 2011, Ministerul Justitiei a propus guvernului un calendar de intrare in vigoare a codurilor: 2011 pentru cele civile, 2012 pentru penal. Conducerea din 2011 a CSM, pe argumente legate de dificultatile legate de resusele umane si de timpul scurt avut la dispozitie pentru pregatirea magistratilor cu noile materii, a propus decalarea acestui calendar astfel incat codul civil sa intre in vigoare in 2011, cel de procedura civila la jumatatea lui 2012 si cel penal si de procedura penala in 2013. Acest calendar, realizat, la solicitarea conducerii din 2011 a CSM a fost pus în aplicare, din perspectiva competenţelor Consiliului prin adoptarea de plenul CSM, in sedinta din 9 martie 2012, a strategiei de resurse umane pentru anul 2012. S-au luat in considerare posibilitatile reale de angajare in sistem a judecatorilor si procurororilor, pe principiul calitatii, nu al cantitatii.
Soluţia găsită de legiuitor, de a face minime modificări actualului Cod de procedură civilă, pentru a asigura aplicarea noului Cod civil trebuie să rămână una excepţională, tranzitorie, a cărei durată de aplicare trebuie scurtată cât mai mult, existând multiple motive pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă la data anunţată de Ministerul Justiţiei.
De altfel, chiar iniţiatorul proiectului Legii de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă, în expunerea de motive arată că: „Legea nr. 134/2010 privind Noul Cod de procedură civilă reprezintă … o consecinţă raţională a adoptării noului Cod civil”, că există o „interdependenţă organică între norma substanţială şi cea procedurală”, care „a impus crearea unui nou instrument juridic în materie procedurală” şi că „noul Cod de procedură civilă a creat cadrul de valorificare pe calea justiţiei a noilor norme de drept material, stabilind organele, forma şi mijloacele necesare existenţei şi aplicării acestora”.
Proiectul Legii de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, în forma trimisă parlamentului, conţine doar 77 de articole. Dintre acestea doar articolele 13, 14 şi 15 privesc modificări ale noului Cod de procedură civilă, restul fiind dispoziţii generale, de punere în aplicare, de modificare a unor legi speciale sau dispoziţii tranzitorii şi finale.
Evaluând şi restul modificărilor aduse noului Codul de procedură civilă, se poate concluziona că acestea nu aduc atingere esenţei şi concepţiei codului, instituţiilor lui şi organizării acestora.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 540 din 18 august 2011 a avizat favorabil proiectul Legii de punere în aplicare a Codului de procedură civilă. În avizul la hotărârea menţionată s-au formulat doar câteva observaţii (4) referitoare la textele modificatoare ale Codului şi care nu criticau în esenţă alegerea soluţiilor de către iniţiator, ci observau în special necesitatea adaptării sistemului Ecris, schimbarea unor situaţii care fuseseră avute în vedere la momentul elaborării studiului de impact, faptul că nu s-a clarificat instituţia instanţei de tutelă sub aspectul competenţei unitare la un anume nivel al instanţelor.
Din această perspectivă nu există motive serioase pentru a se susţine din partea Consiliului Superior al Magistraturii că noul Cod de procedură civilă nu ar putea intra în vigoare la data preconizată, fără ca poziţia sa, asumată anterior să nu fie caracterizabilă ca neconsecventă şi neprofesionistă.
Noul Cod de procedură civilă conţine mecanisme şi soluţii necesare şi aşteptate de societatea românească şi de sistemul judiciar în ansamblu. Modalitatea de desfăşurare a procedurii de judecată la instanţa de fond este de natură să reformeze actuala desfăşurare a procesului civil de o manieră care să permită o judecată efectuată cu celeritate, cheltuieli mult mai mici din partea statului, dar şi costuri reduse pentru părţi şi o responsabilizare mai mare a participanţilor la procesul civil, responsabilizare necesară, dat fiind că în actualul cadru procesual o mare parte din vina pentru prelungirea procedurilor o are şi comportamentul celor implicaţi.
Nu este de neglijat nici împrejurarea că la nivelul factorilor de decizie a fost asumată necesitatea finanţării posturilor vacante din sistemul judiciar şi a suplimentării schemelor de personal odată cun intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, în condiţiile în care intrarea în vigoare a Codului Civil, în octombrie 2011, nu a atras o asemenea măsură, înrucât Consiliului îi revenea obligaţia de a elabora strategia de resurse umane necesară.
În ceea ce priveşte impactul intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă în anul 2012, asupra resurselor umane, sunt de precizat următoarele:
La data de 1 octombrie 2011 a intrat în vigoare noul Cod civil , iar potrivit datelor cuprinse în proiectul Planului de acţiune pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, a Codului penal şi a Codului de procedură penală de elaborat de Ministerul Justiţiei, Codul de procedură civilă va intra în vigoare la 1 iunie 2012, iar Codul penal şi Codul de procedură penală vor intra în vigoare la 1 martie 2013.
În mod constant, în perioada 2011 – 2012, Comisia Europeană a apreciat ca fiind necesară furnizarea de resurse suficiente pentru reorganizarea instanţelor şi a parchetelor.
Analiza impactului noilor dispoziţii legale asupra activităţii instanţelor şi parchetelor a făcut obiectul proiectului „Asistenţă tehnică cu privire la pregătirea implementării noului Cod civil, Cod penal, Cod de procedură civilă şi Cod de procedură penală”.
Rapoartele elaborate în cadrul proiectului menţionat, denumit în continuare „Studiul de impact”, estimează necesarul de personal după intrarea în vigoare a noilor coduri pe o perioadă de trei ani de la implementarea noilor acte normative, perioadă care este considerată ca fiind una de tranziţie de la vechile la noile prevederi legale.
CSM a efectuat următoarele demersuri în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, pe componenta de resurse umane:
– Şi-a asumat măsurile ce îi revin în domeniul formării profesionale în vederea punerii în aplicare a noilor coduri – prin Hotărârea Plenului nr. 59/2012, şi aprobarea Programului de formare al INM – prin Hotărârea Plenului nr. 201/2012;
– A înfiinţat un grup interinstituţional de lucru în vederea elaborării Strategiei de resurse umane, format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – prin Hotărârea Plenului nr. 96/2012;
– A aprobat Planul strategic de acţiune pentru anul 2012 de asigurare a necesarului de resurse umane pentru funcţionarea în condiţii optime a instanţelor şi parchetelor – prin Hotărârea Plenului nr. 184/2012.
De asemenea, pornind de la concluziile Studiului de impact privind necesarul de resurse umane în cei 3 ani de impmenterae, la nivelul Consiliului a fost realizată o analiză a necesarului actual de suplimentare, rezultând că, în anul 2012 este necesară suplimentarea cu 103 posturi de judecător, în măsura intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă şi ca efect al nesuplimnetării schemelor în anul 2011, defalcat pe grade de jurisdicţie astfel: 25 de posturi la judecătorii, 50 de posturi la tribunale şi 28 de posturi la curţile de apel.
Impactului intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă asupra volumului de activitate şi încărcăturii/schemă în materie civilă
Plecând de la concluziile astfel formulate, arătăm că, în prezent, la secţiile civile (luate în sens larg) ale tribunalelor sunt 1133 de posturi, iar la cele ale curţilor de apel sunt 566 de posturi, astfel încât,volumul de activitate şi încărcătura/post de judecător în materie civilă la instanţe, se prezintă după cum urmează:
1. Volumul de activitate în materie civilă, la nivelul curţilor de apel
Potrivit Concluziilor Studiului de impact, în anul I de implementare s-a estimat o creştere a volumului de activitate în materie civilă cu aproximativ 10.000 de cauze faţă de anul de bază (an de referinţă – 2010), pentru ca în anul II de implementare să se preconizeze o scădere cu aproape 4000 de cauze. Având în vedere creşterea preconizată în anul I de implementare, în studiul de impact a fost apreciată ca necesară o suplimentare cu 28 de posturi de judecător la nivelul curţilor de apel.
La nivelul anului 2011 s-a înregistrat o creştere de aproximativ 60.000 de cauze în materie civilă, faţă de anul 2010, în condiţiile în care nu a intrat în vigoare Codul de procedură civilă. Faţă de abaterile acceptate în Studiul de impact, dar şi de termenul anunţat pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă ( semestrul II/2012), se poate estima menţinerea trendului ascendent al volumului de activitate la nivelul curţilor de apel în materie civilă şi în cursul anului 2012.
La nivelul curţilor de apel, se constată că în perioada 2010-2011, încărcătura/post de judecător a crescut în mod constant, cu aproximativ 100 de cauze, trend care s-ar regăsi şi la nivelul anului 2012, fără ca eventuala intrare în vigoare a noului cod de procedură civilă şi suplimentarea cu 28 de posturi să producă modificări substanţiale ale acestei încărcături.
2. Volumul de activitate în materie civilă, la nivelul tribunalelor
Potrivit Concluziilor Studiului de impact, în anul I de implementare s-a estimat o creştere a volumului de activitate în materie civilă cu aproximativ 300.000 de cauze faţă de anul de bază (an de referinţă – 2010), pentru ca în următorii doi ani de implementare să se preconizeze o creştere constantă cu aproximativ 130.000 de cauze.
Având în vedere creşterea preconizată în anul I de implementare, în studiul de impact a fost apreciată ca necesară o suplimentare cu 237 de posturi de judecător la nivelul tribunalelor. Această creştere trebuie însă corelată cu scăderea corespunzătoare prevăzută de Studiu, la nivelul tribunalelor, în materie penală.
Comparând volumul de activitate înregistrat în materie civilă în cei doi ani de referinţă, rezultă o creştere cu circa 136.750 de cauze în anul 2011, faţă de anul 2010. Raportat şi la evoluţia preconizată de Studiul de impact, în toţi anii de implementare, se poate aprecia că şi în anul 2012, se va înregistra o creştere aproximativ identică a numărului de cauze în materie civilă (în condiţiile în care termenul anunţat pentru intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este 01.06.2012).
Rezultă că, şi la nivelul tribunalelor, se menţine trendul ascendent înregistrat, fără ca eventuala intrare în vigoare a noului cod de procedură civilă şi suplimentarea cu 50 de posturi să producă modificări substanţiale ale acestei încărcături.
3. Volumul de activitate în materie civilă, la nivelul judecătoriilor
Situaţia înregistrată la nivelul judecătoriilor este diferită de cea înregistrată la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel, având în vedere faptul că doar un număr redus de judecătorii au prevăzute secţii civile şi secţii penale. De altfel, aşa cum s-a menţionat mai sus, nici Studiul de impact nu face o evaluare a necesarului de resurse umane pe materii la nivelul judecătoriilor, ci global. Pornind însă, de la premisa că numărul cauzelor în materie penală la acest grad de jurisdicţie reprezintă aproximativ 10% din volumul total de activitate (astfel cum rezultă din analiza anilor anteriori), raportat la estimarea din Studiul de impact privind necesitatea suplimentării, în mod global, cu 56 de posturi de judecător în anul I de implementare, prezentăm mai jos evoluţia volumului de activitate, în materie civilă, în perioada 2010-2011.
În raport cu datele prezentate, rezultă că, în anul 2011, an în care a fost în vigoare noul Cod civil, s-a înregistrat o creştere a numărului cauzelor în materie civilă, cu circa 40.000, faţă de anul 2010.
Pe de altă parte, potrivit concluziilor Studiului de impact, pentru anul I de implementare în materie civilă s-a prognozat o scădere a volumului cu aproximativ 85.000 de cauze, pentru ca în ultimii doi ani de implementare să crească cu aproximativ 25.000 de cauze.
Pe baza acestor date, se poate estima o creştere constantă şi în anul 2012 a numărului de cauze în materie civilă la nivelul judecătoriilor, în medie cu 40.000 de cauze (raportat şi la data anunţată pentru intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă – semestrul II 2012).
Rezultă că, la nivelul judecătoriilor, în anul 2012, nu se vor produce modificări substanţiale ale încărcăturii înregistrate.
* * *
Având în vedere datele comparative prezentate, rezultă că este necesară suplimentarea în anul 2012 a schemelor de personal la nivelul instanţelor judecătoreşti, ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil, dar şi din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă în, fără a fi însă afectată în mod esenţial activitatea instanţelor judecătoreşti.
În concluzie, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă trebuie să fie un obiectiv al tuturor factorilor responsabili, iar amânarea intrării în vigoare nu face decât să prelungească o situaţie tranzitorie atipică şi ineficientă pentru înfăptuirea reformei. Noul Cod civil trebuie să fie însoţit cât mai curând de intrarea în vigoare a procedurii civile concepută în vederea aplicării lui şi nu există nici un argument rezonabil împotrivă. Pentru asigurarea resurselor umane necesare, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut demersurile şi există toate premisele realizării acestui obiectiv.
Alina Nicoleta GHICA
Judecător, Președinte CSM
Oana SCHMIDT HĂINEALĂ
Procuror, Vicepreședinte CSM
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
