Flux noutăţi
AnunţuriEnglishInternaţionalJURIDICE.ro
Print Friendly, PDF & Email

Traian Basescu la bilantul SRI pe 2011
26.03.2012 | JURIDICE.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Presedintele Traian Basescu a participat vineri, 23 martie 2012, la bilantul Serviciului Roman de Informatii pe anul 2011.

Traian Basescu: „Ca de obicei, am participat la bilanţul Serviciului Român de Informaţii, un Serviciu care, în activitatea curentă, ţine direct de CSAT şi este controlat de Parlament. Bilanţul anului 2011 este pozitiv, atât în zona de prevenire a ameninţărilor ce provin din riscurile asimetrice, cât şi în ceea ce priveşte misiunile interne directe ale Serviciului. De fapt, un Serviciu de Informaţii, din punct de vedere al riscului terorist, al riscurilor asimetrice, se evaluează prin ceea ce nu se întâmplă. Serviciul Român de Informaţii a reuşit să ţină sub control orice intrare de oameni suspecţi a fi parte a unor grupuri teroriste, a transmis informaţiile omologilor, a făcut propunerile de expulzare, în aşa fel încât cetăţenii români au fost în deplină siguranţă şi în anul 2011. În ceea ce priveşte politicile interne în care Serviciul Român de Informaţii a fost implicat, trebuie să constat progresul consistent făcut faţă de anul 2010, când eu însumi am etichetat activitatea Serviciului ca fiind foarte bună. Şi, aici, mă refer la modul cum Serviciul a conlucrat cu celalalte instituţii ale statului, în combaterea corupţiei, fie că a fost vorba de judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecători de pe prin Curţile de Apel, de procurori corupţi şi aşa mai departe sau a fost vorba de miniştri, secretari de stat sau administraţie locală, primari sau preşedinţi de Consilii Judeţene. De asemenea, Serviciul a fost bine ancorat în bătălia cu evaziunea fiscală şi contribuţiile Serviciului la depistarea filierelor de scurgere a banilor ce trebuiau să ajungă în bugetul de stat au fost, de asemenea, semnificative.

Aş remarca un lucru extrem de important; şi a fost un cuvânt folosit şi de directorul SRI, şi de directorul SIE, şi de procurorul general: cooperare. A fost una din vulnerabilităţile pe care noi, în CSAT, le-am constatat acum câţiva ani, şi un important efort a fost pentru a pune toate aceste instituţii – SRI, Poliţie, Serviciul de Informaţii al Ministerului de Interne, Serviciul de Informaţii al Armatei, Parchetele – pe aceleaşi obiective şi într-o relaţie de cooperare şi de schimb continuu de informaţii. Rezultatul îl vedeţi într-o oarecare măsură, la televizor, prin arestările de bande locale, de grupuri de crimă organizată locală, prin arestările de primari, prin arestările de demnitari, prin procesele deschise împotriva parlamentarilor. Vă putem spune că sunt 20 de parlamentari, care unii deja au condamnări în primă instanţă, alţii aşteaptă judecarea cazurilor. Deci cooperarea la care până la urmă a trebuit să fie dispus cel mai mare serviciu de informaţii al ţării, SRI, a început să dea roade şi eu sunt convins că va fi tot mai eficientă această cooperare a Serviciului Român de Informaţii cu celelalte structuri ale statului român, pentru combaterea fenomenelor de corupţie, evaziune fiscală şi tot ceea ce înseamnă nerespectarea legilor statului. Din acest punct de vedere, aş face o remarcă: atmosfera creată este una care, parcă, ar da senzaţia că s-a ajuns la un nivel de corupţie foarte ridicat. Eu vreau să vă spun că suntem departe de a fi la cel mai ridicat nivel de corupţie din perioada postdecembristă, dar suntem la momentul la care instituţiile statului, în mod real, luptă cu corupţia; şi spun ceea ce tot spun de vreun an de zile: niciun om politic, sau din justiţie, sau din orice altă activitate, chiar din sectorul privat, nu mai poate sta liniştit pentru că statul român şi-a dezvoltat capacităţi de culegere de informaţii care fac puţin probabilă comiterea de infracţiuni importante, fără ca acestea să nu ajungă în faţa justiţiei.

Cred că apăsarea pe acceleraţie în direcţia combaterii corupţiei este soluţia de descurajare; şi acest lucru l-am cerut în continuare şi SRI, ca de altfel şi celorlalte instituţii cu atribuţiuni în acest domeniu. În ceea ce priveşte distibuţia informaţiilor, poate există o oarecare curiozitate. Bilanţul anului 2011 ne prilejuieşte cam următoarea poză. Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia decidenţilor politici de la nivel central şi de la nivel local circa 6.500 de informări, din care jumătate au fost destinate decidenţilor politici de la nivel central, iar cealaltă jumătate decidenţilor politici de la nivel local, fie că ei au fost preşedinţi de Consilii Judeţene, prefecţi sau alţi demnitari locali, primari spre exemplu. Ce trebuie să înţelegem de aici? Şi eu fac, fără rezerve, următoarea afirmaţie publică. Serviciul Român de Informaţii este structura statului care desfăşoară cea mai completă acţiune de prevenire a cazurilor de corupţie. De la primele semnale, decidenţii politici sunt avertizaţi asupra unei situaţii din Maramureş, spre exemplu, sau din Dolj, sau mai ştiu eu de unde, sau de la ministerul nu ştiu care; şi acestea sunt primele semnale. Dacă decidentul politic ia din vreme decizia, nu se mai ajunge la anchete, condamnări, iar îndepărtarea persoanei din structuri este măsura care trebuie luată de regulă. Cei care nu ţin cont de semnalele date din vreme, până la urmă, ajung în faţa justiţiei, iar acest lucru se petrece sistematic. Este un lucru observat de mine, de câţiva ani, şi nu văd de ce n-aş spune-o public. SRI are o consistentă muncă de prevenire a actelor de corupţie, dar este responsabilitatea decidenţilor politici să ia măsuri de la primele semnale sau dacă decizia de partid, că „e omul nostru şi nu-l schimbăm”, este mai puternică decât realitatea semnalului, se ajunge la plata facturii. Şi acest lucru l-am văzut întâmplându-se în foarte multe cazuri, adică ajungerea la plata facturii, cum, de asemenea, am văzut şi foarte multe cazuri în care oamenii suspecţi au fost îndepărtaţi, s-a prevenit şi frauda, şi încălcarea legii, şi constituirea unui caz de corupţie.

În ceea ce priveşte obiectivele Serviciului, ele nu se schimbă faţă de anul trecut. Prevenirea, combaterea riscurilor asimetrice rămâne o prioritate: terorism, trafic de droguri, trafic de armament şi aşa mai departe. De asemenea, prevenirea riscurilor asociate fenomenului de corupţie şi combaterea corupţiei rămâne un obiectiv major şi pentru anul 2012. Combaterea evaziunii fiscale – un alt obiectiv care rămâne o prioritate pentru Serviciul Român de Informaţii – şi accesarea fondurilor europene. Am avut o discuţie şi cu colegiul de conducere al Serviciului, am stabilit câteva zone în care trebuie să se dea atenţie şi vreau să cred că se face o prioritate din acest lucru, ca să nu fie vreo taină. Până acum, ne-am obişnuit să ne uităm la desfăşurarea licitaţiei – bună treabă! – şi modul de desfăşurare a licitaţiei, dar senzaţia pe care eu o am – şi vă pot spune că am împărtăşit-o şi primului-ministru – este că, spre exemplu, la contractele mari fraudele nu se fac la desemnarea câştigătorului. Comisiile sunt foarte mari; spre exemplu, la o licitaţie la calea ferată sau la Administraţia Naţională a Drumurilor sau la Mediu, comisiile sunt foarte mari, sunt greu de creat influenţe pentru toţi cei 20, 30, 50 de membri ai Comisiei. Consultanţa de la Bruxelles este şi ea prezentă. Deci, de regulă, licitaţiile mari – nu mă refer la cele din teritoriu, la cele mici – licitaţiile mari sunt foarte greu de falsificat. Însă, în opinia mea, trebuie dată atenţie în alte două zone – şi aici este şi un semnal public pentru amatori. Senzaţia mea este că întârzieri şi acte de corupţie apar după desemnarea câştigătorului. În cadrul negocierii contractului de execuţie – acolo se introduc clauze care să-l favorizeze pe constructor şi, de regulă, în defavoarea statului. Şi o altă zonă în care am cerut Serviciului Român de Informaţii să privească cu atenţie la acte de corupţie este zona de consultanţă, unde domnii consultanţi îşi fac aranjamentele cu constructorul ori contra comision, ori…, şi se trece cu vederea peste lucruri de calitate îndoielnică, iar consultanţa este plătită din bani europeni. Sau, dacă lucrarea este de bună calitate, nu se vizează factura până când domnul consultant nu este bucurat de constructor cu un procent din valoarea facturii, ceea ce duce la întârzieri uriaşe în decontarea facturilor. Am plecat de la această premisă pentru că la ministere văd un grad foarte ridicat de contractare a lucrărilor – vă pot spune că suntem una din ţările cu cel mai înalt grad de contractare a proiectelor din bugetul european 2007-2013. În schimb, când venim la decontarea cheltuielilor, la trimiterea facturilor, apar foarte multe probleme. Sunt îngrijorat de faptul că, din câte ştiu, la AND este şi acum în negociere un contract al cărui câştigător a fost desemnat de şase luni. Ce aşteaptă AND? Ce aşteaptă cei care negociază contractul? Iată elemente care fac parte din atenţia pe care toate structurile statului trebuie să o dea utilizării banilor europeni; şi eu cred că informaţiile despre cele două zone: perioada de semnare a contractului de la nominalizarea câştigătorului, – care trebuie scurtată foarte mult: şapte, la zece zile, pentru a preveni presiunea pe câştigătorul de licitaţie-, şi o atenţie deosebită consultanţilor – sunt prea mulţi consultanţi care au prea puţini oameni; şi în spatele acestor prea puţini oameni sunt foarte multe lucruri care se pot spune. Deci, şi urmărirea fondurilor europene devine o mare prioritate a structurilor de informaţii, nu numai a SRI, ci şi a structurilor Ministerului de Interne.

De asemenea, prioritate în protejarea infrastructuruilor critice, fie că vorbim de infrastructuri de transport, energie electrică, gaze, ţiţei, produse rafinate şi aşa mai departe. Şi, nu în ultimul rând, o ameninţare care a devenit extrem de presantă este ameninţarea cibernetică prin virusarea, blocarea, atacarea site-urilor guvernamentale, dar şi a celor din sectorul privat – spre exemplu, site-uri ale băncilor şi aşa mai departe.

Cam acestea, despre bilanţul SRI si punctul de vedere exprimat de mine în cadrul bilanţului. Închei mulţumind public lucrătorilor Serviciului Român de Informaţii, ofiţeri, subofiţeri, luptători antitero şi subliniez bucuria mea că astăzi am avansat primele două femei din istoria Serviciului la gradul de general cu o stea. Să vă pregătiţi pentru nominalizarea unei femei, cândva, în fruntea Serviciului. Vă mulţumim mult!”

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate