Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom
 
Dreptul muncii
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
Print Friendly, PDF & Email

Timpul de munca in cazul cumulului de functii

28 martie 2012 | Codul muncii PRO

Dispozitiile art. 35 din Codul muncii consacra posibilitatea salariatului de a cumula mai multe functii in baza unor contracte individual de munca, fie la angajatori diferiti, fie la acelasi angajator. Textul nu ne spune insa cum sa corelam aceasta situatie cu dispozitiile legale care instituie durata maxima a timpului de munca. Pentru ipoteza mentionata, cele mai multe opinii doctrinare imbratiseaza ideea posibilitatii depasirii duratei maxime sau normale a timpului de munca, astfel cum este aceasta instituita de dispozitiile generale in materie. Redam mai jos cateva adnotari pe aceasta tema.

Cumulul de functii se realizeaza prin incheierea unor contracte individuale de munca cu timp partial, astfel incat sa fie satisfacuta cerinta privind timpul de odihna minim de 12 ore consecutive intre doua zile de munca. (Oana Cazan, III. Din practica Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei – intrebari si raspunsuri, in Revista romana de dreptul muncii nr. 1/2004, p. 187)

In cazul cumulului de functii limita maxima a timpului de munca este 48 de ore cumulate pe saptamana, cu exceptiile reglementate de Codul muncii. Cumulul cu unul sau mai multe contracte cu munca la domiciliu constituie o astfel de exceptie de la limita maxima precizata. (Valeriu Zanfir, Noul Cod al muncii – evolutie reala sau formala, in Raporturi de munca nr. 5/2003, p. 34)

Din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 112 alin. (1) C. muncii, cu dispozitiile art. 35, art. 113, art. 118 din acelasi cod, deducem ca durata normala a timpului de munca, de 40 de ore pe saptamana, se refera la un singur contract de munca. (Ion Traian Stefanescu, Tratat teoretic si practic de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 525)

Durata normala a timpului de munca, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, se raporteaza la un singur contract de munca, intrucat, in caz contrar, s-ar goli de continut dispozitiile art. 35 din Codul muncii ce permit salariatului sa cumuleze mai multe contracte individuale de munca. (Alexandru Athanasiu, Luminita Dima, Regimul juridic al raporturilor de munca in reglementarea noului cod al muncii, in Pandectele romane nr. 1/2004, p. 269, Alexandru Athanasiu, Luminita Dima, Dreptul muncii, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 165)

* Adnotarile prezentate sunt extrase din Codul muncii PROwww.CodulMuncii.ro – un serviciu profesional pentru specialisti. Utilizatorii JURIDICE.ro beneficiaza de o oferta speciala.

** Semnalare realizata de Marinela CIOROABĂ, coordonator Codul muncii PRO


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.