Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
7 comentarii

Avocatura la rascruce de vanturi. Despre notarii publici
30.03.2012 | JURIDICE.ro, Daniel FENECHIU

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

”Avocatura este tot atât de veche ca și magistratura, tot atât de nobilă ca și virtutea, tot atât de necesară ca și justiția.” (Henri François d’Aguesseau)

Cândva, dar parcă nu chiar așa demult, mai exact în perioada dinainte de 1989 notarii erau considerați cenușăreasa profesiilor juridice din România. Pe ordinea repartițiilor după medii erau devansați atât de procurori și de judecători, de avocați, chiar și de jurisconsulți… În urma lor se situau doar secretarii Consiliilor Populare… La fel și în ierarhia financiară a vremii… Salariile notarilor erau printre cele mai mici dintre salariile profesiilor juridice.

Imediat după decembrie 1989, mersul lucrurilor în societatea românească și mai ales schimbarea realităților sociale, economice și politice, a dat un suflu proaspăt profesiei de avocat. Schimbarea mentalităților sociale, eliberarea de morala socialistă, Legea 31/1990 privind societățile comerciale, Legea 18/1991 a fondului funciar, apariția și  dezvoltarea economiei de piață, sunt doar câteva din elementele care au revitalizat profesia noastră. Și au generat premisele dezvoltării profesiei noastre.

În perioada 1990–1995 avocatura era în plină dezvoltare în timp ce notarii stagnau. Cel puțin aparent. Vârfurile avocaturii erau pe primele pagini ale ziarelor. Peste un sfert din membri parlamentelor din 1990 și 1992 – situația continuând până astăzi, erau avocați. Clientela era în evidentă creștere, stabilirea onorariilor devenise liberă și neconstrânsă, parcă bunăstarea mai optase, încă odată, pentru avocați… Asta în timp ce notarii rămăseseră în vechea organizare – puțin cosmetizată sub adierea suflului schimbării, cu program fix și lefuri de la stat…

Anul 1995. Un an în care a fost reglementată organizarea a două profesii: avocatura și notariatul. Sau mai bine zis, cronologic, notariatul și avocatura. Două legi edictate de un Parlament în care avocații erau mai mult de un sfert iar notarii lipseau cu desăvârșire… Două legi în baza cărora, în puțin mai mult de un deceniu, nu doar că s-a schimbat o ierarhie – notarii devenind regina profesiilor juridice liberale, dar s-a ajuns la trista realitate ca avocatura să devină cenușăreasă… Devansată de mai toate profesiile juridice liberale. Si cele vechi și cele mai noi înființate.

Cum s-a ajuns aici? Mi-e greu să spun, deși am fost primit în profesie la scurtă vreme după intrarea în vigoare a Legii 51/1995. Dacă analizez însă, nu pot să nu observ cîteva aspecte. La aceea dată, amănunte nesemnificative. Prin reglementarea activității lor, notarii publici – bravo lor, au luat tot ce se putea lua. Inclusiv servicii care, anterior epocii comuniste, erau prestate de avocați. Cum ar fi legalizările – cândva, în epoca lui Istrate Micescu și Ionel Teodoreanu, făcute de avocați. Sau contractele de vânzare cumpărare, cândva transcrise de grefele tribunalelor în forma redactată de avocat. Care și astăzi, în multe țări din Uniunea Europeană, intră în sfera activității avocațiale… Apoi, de când au apărut servicii juridice noi, notarii publici au luat partea leului. Mica reformă le-a adus divorțul prin acord în fața notarului public… Noul Cod Civil le-a adus în dar convențiile matrimoniale, ca să arăt doar una dintre instituțiile care puteau indiscutabil intra în sfera serviciilo noastre. Cum de-au ajuns notarii publici să-și ia partea leului din toate ”disputele” cu avocații, când mai toți miniștrii justiției de după 1989 au provenit din avocatură și în toate Parlamentele postdecembriste avocații au fost cel puțin un sfert dintre aleși? E o întrebare care îndeamnă la reflecție.  Și în al cărei răspuns există minim 3 elemente certe: organizare excepțională, comunitate de interese și solidaritate/coeziune exemplară… Îmi amintesc, în 2005, când Ministerul Agriculturii propusese în expunerea de motive la ceea ce avea să devină Legea 247/2005, ca avocații să poată redacta și atesta acte translative de proprietate având ca obiect terenurile agricole și forestiere – motivat de numărul mare și în creștere de asemenea tranzacții și de faptul că mai toți notarii își desfășoară activitatea în zonele urbane, nu și în majoritatea comunelor, de … iureșul notarilor publici în curtea interioară a ministerului. Circa 1200 de notari din totalul de 1500 sau 1600 câți erau la aceea vreme au răspuns prezent la chemarea organelor profesiei lor. Care organe mișcându-se rapid, abil, inteligent și eficient au întors o situație ce se prefigura ca lovind în interesele notarilor, în favoarea acestora. Au propus și convins partenerii guvernamentali de dialog să semneze un protocol, potrivit căruia notarii publici se obligau să asigure prin sedii secundare sau puncte de lucru toate localitățile rurale, în așa manieră încât fluxul tranzacțiilor cu terenuri agricole și silvice să nu sufere disfuncționalități sau întârzieri. Chiar dacă nu au reușit să onoreze înțelegerea decât parțial – în câte comune ați văzut sedii secundare/puncte de lucru ale birourilor notariale care să și funcționeze conform programului afișat? – au reușit să convingă și să păstreze neafectat portofoliul de servicii.

Mă întreb și vă întreb – retoric evident, de ce, în aceea după amiază de primăvară a anului 2005, pe lângă cei 1200 de notari care au venit în curtea Ministerului Agriculturii să se bată pentru menținerea în portofoliul lor a vânzărilor de terenuri agricole și silvice nu au venit și câteva mii de avocați? Să susțină interesele profesiei lor. Să arate și să convingă că punctul de vedere inițial al inițiatorului legii este corect. Că avocații sunt o soluție viabilă, mai bună ca notarii… Să nu fi existat informația? Greu de crezut… Să nu fi existat interes? Aș putea continua seria întrebărilor retorice întrebând de ce nu a luptat profesia noastră pentru divorțul amiabil? Sau pentru convențiile matrimoniale? Poate vom afla odată…

Nu pot să închei fără a aduce în discuție art. 3 alin. 1 litera c din Legea nr. 51/1995 și fără a mă întreba – de această dată nu retoric, cînd vom putea face ”redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare”? Când vor vrea notarii? Sau eficiența textului va fi similară cu ceea a art. 3 alin. 1 litera f din aceeași minunată lege a noastră? M-ar bucura să pot trăi să văd măcar aceste două prevederi din legea noastră respectate…

Este adevărat, notarii publici nu pierd servicii din portofoliu ci și le sporesc, nu sunt trofee pentru procurori, nu au o structură paralelă și ilegală care să facă pe notarii și … nu sunt dezbinați. Se caracterizează, așa cum spuneam, prin organizare excepțională, comunitate de interese și solidaritate/coeziune exemplară… Bravo lor!

Sper – așa cum cred că sperați și voi, ca odată și odată, situația aceasta să se schimbe și avocatura să redevină cu adevărat regina profesiilor juridice liberale… Pentru asta însă e nevoie de organizare excepțională, comunitate de interese, dialog onest și solidaritate/coeziune exemplară…

Daniel FENECHIU
avocat, Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti