Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drepturile omului
Drepturile omului
DezbateriToate evenimenteleCărţi

Powered by LIVESCU & ASOCIAŢII
 1 comentariu

Executarea silita a titlurilor executorii cu privire la drepturile salariale ale personalului bugetar. RIL respins
02.04.2012 | Andrei PAP

Secţiuni: Drepturile omului, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 210 din 29 martie 2012, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 1 din 16 ianuarie 2012 (Decizia 27/2011) privind examinarea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vizand aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Din cuprinsul sesizarii procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se constata ca obiectul recursului in interesul legii, astfel cum a fost formulat, priveste: „aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”.

Insa, coroborand acest petit al sesizarii cu motivele prezentate in sustinerea recursului in interesul legii, reiese ca problema de drept divergent solutionata de instantele judecatoresti prin hotarari irevocabile a fost generata de lipsa unui punct de vedere unitar asupra aplicarii dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 in cauzele avand un obiect ce implica incidenta acestor texte (contestatii la executare formulate impotriva actelor de executare ori impotriva refuzului executorilor judecatoresti de a incepe executarea silita, cereri de validare a popririi etc.) si statuarea diferita asupra compatibilitatii acestor norme cu principiile continute in art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului si art. 1 din Primul Protocol aditional, astfel cum aceste principii au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

2. Optica jurisprudentiala

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca, atat in solutionarea contestatiilor la executare formulate fie de institutiile bugetare impotriva actelor de executare, fie de creditori impotriva refuzului executorilor de a incepe executarea silita, cat si in cererile de validare a popririi pentru executarea titlurilor executorii prevazute de art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, instantele nu au un punct de vedere unitar asupra aplicarii sau a neaplicarii dispozitiilor legale mentionate, statuand diferit in privinta compatibilitatii acestor norme cu principiile continute in art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului si in art. 1 din Primul Protocol aditional, astfel cum aceste principii au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel:

a)Intr-o prima orientare a practicii, unele instante, in solutionarea cauzelor ce implicau incidenta dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, au facut aplicarea acestor texte fie fara a analiza compatibilitatea lor cu dispozitiile art. 6 alin. 1 din Conventia europeana a drepturilor omului si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, fie constatand compatibilitatea acestora cu normele conventionale mentionate.

Si in acest din urma caz, constatarea concordantei dintre legea interna si Conventie a fost realizata, potrivit considerentelor hotararilor judecatoresti analizate, in unele situatii prin preluarea concluziei Curtii Constitutionale cu privire la acest aspect din deciziile prin care exceptia de neconstitutionalitate a acestor norme a fost respinsa, iar in celelalte cazuri pe baza analizei proprii a instantei investite cu solutionarea cauzei, cu ignorarea implicita sau explicita a rationamentului Curtii Constitutionale.

S-a apreciat ca prevederile mentionate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, consacra un impediment legal, de ordine publica, pentru declansarea sau continuarea executarii silite.

Totodata, s-a retinut ca prin adoptarea si aplicarea acestui act normativ nu se neaga existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti irevocabile si nici nu se refuza punerea in executare a acestora, ci doar se stabileste o modalitate de executare, justificata de apararea stabilitatii economice a statului.

Masurile instituite pastreaza un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite (executarea esalonata a platilor stabilite prin hotarari judecatoresti) si scopul urmarit (asigurarea stabilitatii economice a statului) si au un caracter pozitiv, deoarece Guvernul recunoaste obligatia de plata in sarcina autoritatii statale si efectuarea platilor in modalitatea stabilita.

In acelasi timp, s-a constatat si faptul ca, prin deciziile nr. 188 din 2 martie 2010 si nr. 206 din 4 martie 2010, Curtea Constitutionala a stabilit constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, in totalitate, iar in considerentele acestor decizii au fost analizate prevederile ordonantei prin raportare si la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, instanta de contencios constitutional statuand asupra proportionalitatii masurilor dispuse prin aceasta ordonanta de urgenta.

In plus, s-a considerat ca cele statuate de instanta de contencios constitutional li se impun instantelor de drept comun cu forta obligatorie, de la data publicarii deciziei Curtii, care nu poate fi ignorata, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

In motivarea unor hotarari judecatoresti pronuntate in cadrul acestei orientari jurisprudentiale s-a aratat ca insasi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat anumite perioade de prelungire a procedurii de executare ca fiind justificate, in considerarea unor conditii de exceptie.

b) Intr-o alta orientare jurisprudentiala, instantele, dimpotriva, au concluzionat in sensul incompatibilitatii normelor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 cu dispozitiile art. 6 alin. (1) din Conventie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, consecinta fiind aceea a aplicarii prioritare a dispozitiilor conventionale si a inlaturarii incidentei art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009.

In cadrul acestui punct de vedere, concluziile contrare ale Curtii Constitutionale au fost inlaturate (de asemenea, implicit ori explicit), in toate situatiile instantele considerandu-se competente sa statueze asupra acestui aspect.

S-a apreciat ca, atat timp cat creditorii detin titluri executorii, constand in hotarari judecatoresti definitive, investite cu formula executorie, debitorul nu poate amana ori intarzia executarea prin adoptarea, la initiativa sa, a unor acte normative prin care sa fie amanata executarea acestora.

Pe de alta parte, debitorul obligatiei – minister, de regula face parte din puterea executiva, avand la indemana initiativa legislativa si, ca atare, posibilitatea de a initia in orice situatie acte normative prin care sa paralizeze efectele unei hotarari judecatoresti irevocabile, ceea ce contravine principiilor unui stat de drept, egalitatii partilor in fata legii si dreptului la un proces echitabil.

Astfel, creditorul este plasat in situatia de a nu mai putea declansa sau continua executarea silita si nici de a putea cere sanctionarea in vreun fel a debitorului in cazul neexecutarii transelor stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009

Prin neexecutarea creantei stabilite pe cale judiciara se aduce atingere dreptului creditorului la un proces echitabil, recunoscut prin art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, care, potrivit jurisprudentei Curtii de la Strasbourg, cuprinde si executarea hotararii judecatoresti, indiferent de instanta care o pronunta, deoarece, daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu (cauzele Sandor contra Romaniei, Immobiliare Saffi impotriva Italiei, Sacaleanu impotriva Romaniei etc.).

Totodata, s-a retinut ca neexecutarea datorata unor dificultati financiare ar putea justifica intarzierea in punerea in executare a unei hotarari judecatoresti, fara a se aduce atingere substantei dreptului, deoarece, tot in jurisprudenta sa, Curtea a retinut ca statul si institutiile sale nu pot invoca lipsa fondurilor ca motiv de neexecutare a hotararilor prin care s-au stabilit creante impotriva lor (Katsyuk contra Ucrainei, Popov contra Moldovei, Shmalko contra Ucrainei, AMAT – G LTD si Mebaghishvili contra Georgiei).

S-a mai retinut si argumentul Curtii Europene a Drepturilor Omului, in sensul ca nu este oportun a i se pretinde unei persoane care, in urma unei proceduri judiciare, a obtinut o creanta impotriva statului sa recurga la procedura de executare silita pentru a obtine satisfactie, iar statul nu poate sa refuze, sa omita sau sa intarzie intr-un mod nerezonabil executarea unor hotarari judecatoresti prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, lipsa fondurilor nefiind considerata un motiv justificat pentru intarziere.

In acelasi timp, instantele care au dat eficienta acestui punct de vedere au considerat ca, intrucat creditorul detine un titlu executoriu impotriva debitorului, are un „bun” in sensul Conventiei, astfel incat masurile instituite prin art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, contravin si dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia europeana a drepturilor omului.

Ca atare, s-a concluzionat ca statul roman nu poate impune limitari ale executarii silite si nu poate institui norme care sa duca la amanarea realizarii unei creante stabilite impotriva sa si in favoarea unei persoane, intrucat aceasta reprezinta o ingerinta in dreptul la respectarea bunurilor, in sensul Conventiei, incompatibila cu prevederile acesteia.

Drept urmare, constatandu-se ca exista contradictie intre prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si dispozitiile art. 6 din Conventia europeana a drepturilor omului, precum si ale art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie, in temeiul art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, au dat prevalenta dispozitiilor conventionale in solutionarea litigiilor cu care au fost investite.

3. Opinia procurorului general al PICCJ

Procurorul general a sustinut, in esenta, ca stabilirea unor reguli speciale de executare a titlurilor executorii, precum si a unui caz de suspendare legala obligatorie a procedurii executarii silite, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 si ordonantele care au modificat-o, nu aduce atingere substantei insesi a dreptului, in sensul ca se recunosc obligatiile de plata stabilite in sarcina autoritatilor statale, care se obliga la plata esalonata a titlurilor executorii.

In acest context, s-a aratat ca modalitatile de executare astfel reglementate au fost impuse de situatia de exceptie generata, pe de o parte, de proportia deosebit de semnificativa a creantelor acumulate pe aceasta cale impotriva statului si, pe de alta parte, de ratiunile de stabilitate economica a statului roman in actualul context de acuta criza economica nationala si internationala.

Din aceste considerente, s-a apreciat ca masura in discutie urmareste un scop legitim si se justifica in mod obiectiv si rezonabil, sens in care controlul de conventionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 releva concordanta acestor dispozitii cu necesitatea respectarii garantiilor dreptului la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil, consacrat de art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, ale dreptului la nediscriminare, reglementat de art. 14 din Conventie si ale dreptului de proprietate, consacrat de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

In sustinerea opiniei exprimate, s-a invocat si jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale, care a efectuat un examen de compatibilitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 si, ulterior, a prevederilor Legii nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar si, implicit, un examen de proportionalitate a masurii instituite cu scopul urmarit, concluzionand in sensul existentei unui asemenea raport si al conformitatii lor cu garantiile art. 6, art. 14 din Conventie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie.

4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte a considerat ca nu se impune admiterea recursului in interesul legii. Redam dispozitivul deciziei:

“Respinge recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2010 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 45/2010, in procedura de executare silita a titlurilor executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar

Pentru JURIDICE.ro, Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti