Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
 1 comentariu

„Mai binecuvantat este cel ce daruieste decat cel ce primeste”
13.04.2012 | JURIDICE.ro, Gheorghe PIPEREA

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Incerc sa aflu cine sau, mai bine zis, ce a fost Iisus.

Un prim lucru imi este evident: a fost cel mai important phoenomenon din istorie (impartita, de altfel, in doua: inainte de Chr si dupa Chr; istoria de dinainte se termina cu Iisus; cea de dupa incepe cu Iisus). In liceu am fost ateu, sau cel putin asa am crezut. Acum citesc lucruri care ar trebui sa ma convinga sa redevin ateu. Spre exemplu, in The Holly Grail and the Holly Blood, 1982, cei trei autori (pe care desteptul miliardar Dan Brown i-a plagiat) spun ca Iisus nu a murit pe cruce, ca s-a casatorit cu Maria Magdalena, ca a avut copii – acestia fiind regii merovingieni ai Frantei de dinainte de Carol cel Mare (Charlemagne, cel care a cladit primul Reich). Tema aceasta este recurenta, ea apare prin multe alte carti, precum si in legendele despre Cavalerii Templieri si in istoriile relative la cruciade. De fapt, atat de multe carti in acest trend s-au scris, incat poti crede ca suntem intr-o noua criza a crestinismului, mai rea decat cea din preajma Conciliului de la Niceea din 325 (cand, de altfel, a fost statuat Crezul canonic). De peste tot ne vin multe erezii, multe reconsiderari, dar si incercari cinstite de a intelege ce s-a intamplat cu noi in ultimii 2000 de ani. Personal, am doua motive sa cred ca aceasta “criza” este buna. Daca finele secolului XIX insemna un amurg al zeilor (acel Goterdammerung, profetit de Nietzche), finele sec XX – inceptul sec. XXI inseamna o incredibila revigorare a interesului pentru crestinism (nu neaparat si a sentimentului religios crestin). Punerea la indoiala a istoriei oficiale sau canonice crestine inseamna focalizarea interesului asupra acestei istorii. Corecta sau falsa, ea este acum obiect al discutiei, analizei, comentariilor acerbe, reactiilor oficiale ale Bisericii etc. Pe de alta parte, la nivel personal, pe masura ce citesc mai multe analize critice, istorii sau romane mai mult sau mai putin fictionale, ma conving in aceeasi masura ca Iisus a existat si ca a fost intr-adevar Fiul lui Dumnezeu. Inca nu cred – recunosc, sunt un “pacatos”, am sentimentul ca a crede este mult mai mult decat a te inchina in biserica, eventual in fata tv-urilor – dar ma straduiesc sa cred. Caut lumina (pe care o luam simbolic sambata seara), pentru ca in lumea noastra a patruns din ce in ce mai mult intunericul. Eu vad intunericul in controlul pe care il exercita asupra noastra corporatiile care ne subjuga prin foamete si datorii. Eu vad intunericul in cultul mortii de la tv, in pop-starurile-preoti care stau in fruntea unor multimi de „credinciosi”. Eu vad intunericul in politicieni care se grabesc sa ne aduca sfirsitul lumii prin lipsirea de apa si de aer a lumii, dar care se inchina oficial la tv (unii, mai caraghiosi din fire, merg in genunchi in jurul bisericii, pentru a fi vazuti la tv in “evlavia” lor). Il vad, intunericul, peste tot si ma ingrozesc cu privire la viitor. Si caut aceasta lumina. De aceea citesc. Si observ. Nu cred ca sunt ortodox (orthodoxia = dreapta credinta); doar incerc sa inteleg, ca sa pot fi.

Am citit mai demult o carte a dlui Andrei Plesu (Despre ingeri). Mi-a ramas adanc intiparita in minte, printre altele, pentru ca il citeaza pe Toma D’Aquino (eu nu l-am putut citi pe acesta, e prea greu, nu am timp, sunt comod, sunt om al sec. XXI), iar Toma D’Aquino demonstreaza cu logica de tip Aristotel ca Dumnezeu exista. Si ca, daca exista Dumnezeu si daca exista omul, trebuie ca exista si o fiinta intermediara, ingerul, caci, avand la baza regnul mineral, regnul vegetal, regnul animal, omul (in aceasta ordine) si in varf pe Dumnezeu, piramida ar fi, in lipsa ingerului, incompleta. De aceea, trebuie ca exista ingeri, care sunt fiintele intermediare intre Dumnezeu si om.

Cred, in mod onest, ca trebuie sa re-gasim lumina profetita de Iisus. Aceasta pentru ca Iisus, prin faptul mortii pe cruce, ne da exacta explicatie a ceea ce este omul – o fiinta inzestrata cu puterea de a opta. Iisus – Dumnezeu, stia ce urmeaza sa se intample. Stia ca va muri. Si nu avea nicio optiune. Dar Iisus-Omul, cel rastignit pe cruce, nu stia ce urma sa se intample. Iisus, Fiul Omului, a optat sa moara pe cruce, si-a schimbat viitorul propriu, dar a schimbat si viitorul intregii umanitati, aratind in acest fel ca prin optiune omul se construieste si re-construieste permanent, ajungand sa traiasca perpetuu in alegerile sale. E un lucru pe care nici animalele, nici ingerii nu il pot face, acestea din urma fiind fiinte determinate, cu un viitor cert, care nu poate fi schimbat decat prin accidente genetice sau divine. Personal cred ca omul este “cel mai om” atunci cand incheie contracte. Da, contracte (cuvantul nu are doar sensul juridic propriu juristilor, ci sensul de invoiala, de legamant, de asumare a unei optiuni sau datorii; biblia este un legamant al omului cu Dumnezeu; societatea umana organizata in stat este un legamant al cetatenilor intre ei insisi si intre ei si cei carora le incredinteaza puterea). Tot ceea ce face omul cand opteaza este un comert practicat in relatiile cu alti oameni si cu viitorul sau. Prin contracte, omul isi schimba viitorul ori si-l (re)construieste, mai mult sau mai putin organizat. Cred, la modul cel mai onest, ca simbolul cel mai profund al mortii pe cruce este optiunea.  Cei ce au citit Ultima ispita a lui Isus de Nikos Kazantzakis vor intelege ce vreau sa spun. Cartea se termina cu aceste cuvinte pe care le-a spus pe cruce Iisus inainte de a-si da duhul: S-a savarsit. S-a intamplat intr-o zi de vineri, la amurg.

Dupa ce trece si aceasta zi, putem sa mergem sa luam lumina. Si sa nu uitam: Mai binecuvantat este cel ce daruieste decat cel ce primeste (Faptele Apostolilor, 20;35).

Prof. univ. dr. Gheorghe PIPEREA
Managing Partner PIPEREA SI ASOCIATII

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti