Decesul din punct de vedere juridic
20 aprilie 2012 | JURIDICE.ro, Laurențiu ASAFTEI
Pentru unii dintre noi moartea este un lucru pe care l-am văzut doar pe micile ecrane sau un eveniment la care am participat pentru că defunctul era un coleg de muncă sau un vecin apropiat de bloc.
Scriu acest articol pentru cei care vor fi puși în situația ca acest nefericit eveniment să se întâmple în familia lor astfel încât după ce-și adună toate puterile să treacă peste el și să știe ce au de făcut în concret. Considerațiile care urmează au în vedere în special situația în care decesul are loc în spital.
I. Constatarea decesului
1. Primul pas este constatarea decesului de către un cadru medical, în funcție de ora la care acesta survine, va fi consemnat în foaia de observație însoțită de semnătura, parafa, data și ora de medicul specialist sau de medicul de gardă. În maxim 2 ore de la constatarea decesului, spitalul prin Biroul de Internări, are obligația legală de a anunța aparținătorii defunctului cu privire la deces, anunțul fiind consemnat în registrul de note telefonice.
2. În continuare se va întocmi biletul de ieșire din spital, o formalitate obligatorie, care va cuprinde detalii referitoare la boală și epicriza de deces.
3. Al treilea pas se referă la întocmirea certificatului medical constatator al decesului care se eliberează la 24 de ore după constatarea decesului de către un medic specialist/primar de pe secția unde a fost internat pacientul. A se avea în vedere că pentru eliberarea acestuia aveți nevoie de un act de identitate al defunctului.
Excepții:
– autopsia în cadrul Expertizei Medico-Legală când certificatul medical constatator al decesului este responsabilitatea medicului legist;
– autopsia anatomo-patologică când certificatul medical constatator al decesului este întocmit de medicul anatomo-patolog.
Aceste două instituții sunt guvernate de Legea nr. 459/2001; Legea nr. 104/2003; Legea nr. 271/2004.
Există posibilitatea ca una din aceste două proceduri să nu fie efectuate dacă aparținătorii nu au nicio rezervă asupra bolii și tratamentului aplicat și își asumă în scris responsabilitatea pentru aceasta. Ceea ce înseamnă că împreună cu o cerere tipizată privind scutirea de autopsie și o copie a buletinului solicitantului se vor obține semnături, în ordine de la: medicul curant, medicul șef de secție, medicul anatomo patolog și directorul spitalului.
A se avea în vedere că pentru obținerea Certificatului de Deces de la Oficiul de Stare Civilă este obligatoriu să aveți asupra dumneavoastră certificatul medical constatator al decesului.
În cele ce urmează medicul anatomo-patolog se va ocupa de restaurarea decedatului.
II. După ce ați terminat cu procedurile din spital, pasul următor este înregistrarea propriu-zisă a decesului și obținerea Certificatului de Deces. Competența revine Ofițerului de Stare Civilă din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, sau după caz, primăriei unității administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs decesul, act pe care-l va elibera în maxim 2 ore.
Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viață a persoanei. În acest termen sunt cuprinse atât ziua în care s-a produs decesul cât și ziua în care se face declarația. Aceasta se face pe baza declarației verbale făcută de unul din membrii familiei decedatului sau în lipsă de un medic sau un cadru sanitar din unitatea în care s-a produs decesul sau de orice altă persoană care are cunoștință de deces.
Actele necesare pentru eliberarea Certificatului de Deces și Adeverința de înhumare sau incinerare sunt:
– certificatul medical constatator al decesului;
– actul de identitate al persoanei decedate (ce va fi reținut de către Ofițerul de Stare Civilă);
– certificatul de naștere al persoanei decedate;
– actul de identitate al persoanei care declară decesul;
– livretul militar dacă persoana care a încetat din viață are o vârstă mai mică de 60 de ani;
– declarație din partea persoanei care declară decesul dacă nu există act de identitate sau livret militar al persoanei decedate;
– dovada eliberată de Parchet, dacă decesul s-a produs prin sinucidere, accident sau alte cauze violente sau dacă înregistrarea decesului se face în mai mult de 3 zile de la data producerii acestuia.
Există și situații particulare în demersul înregistrării decesului dacă:
– persoana este dispărută, actul de deces se face în baza unei hotărâri judecătorești declarative de moarte, după caz la Primăria locului de naștere a celui declarat decedat, Primăria locului de domiciliu a celui declarat mort în cazul în care nu se cunoaște locul de naștere, Primăria de domiciliu a solicitantului când nu se cunosc nici locul de naștere nici domiciliul celui declarat decedat;
– decesul unui cetățean român s-a produs și s-a înregistrat în străinătate, înhumarea sau incinerarea se face pe baza adeverinței de înhumare sau incinerare eliberată de Primăria în a cărei rază teritorială urmează să se facă înhumarea. Pentru eliberarea acestei adeverințe, Certificatul de Deces emis în altă țara trebuie tradus în limba română.
A se avea în vedere faptul că adeverința de înhumare sau incinerare trebuie predată preotului în caz de înhumare sau crematoriului în caz de incinerare.
III. Următorul pas este acela de obținere a ajutorului de deces. Acesta este un ajutor material acordat solicitanților, la cerere, din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Ajutorul de deces se acordă în următoarele cazuri:
– în cazul decesului asiguratului sau al pensionarului
– în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreținerea asiguratului sau pensionarului
Beneficiarii ajutorului de deces sunt:
– asigurații
– pensionarii
– membrii de familie ai asiguraților și pensionarilor.
ATENȚIE! Dreptul asiguraților la ajutorul de deces nu este condiționat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare. Asfel, baza de calcul nu se raportează la veniturile persoanelor beneficiare/cotizatoare.
Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea câștigului salarial mediu brut pe economie folosit la fundamentarea bugetului de asigurări sociale, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale. La această dată valoarea ajutorului de deces este de 2117 ron. Legea care guvernează valoarea ajutorului de deces este Legea nr. 263/2010 cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a obține ajutorul de deces, mergeți la Casa de Pensii teritorială de care aparține persoana decedată și întocmiți un dosar ce va cuprinde următoarele:
– certificatul de deces (copie și original);
– cartea sau buletinul dvs. de identitate;
– certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau alte acte din care să rezulte gradul de rudenie cu persoana decedată (pentru ca procedura să se desfășoare cât mai simplu, vă recomand ca beneficiarul să fie soțul supraviețuitor sau unul din copii persoanei decedate);
– facturi și chitanțe din care să rezulte cheltuielile ocazionate de deces (obligatorie este factură din care rezultă achiziționarea sicriului, indiferent de valoarea acestuia);
– certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap sau actul medical prin care se atesta boala care l-a făcut inapt pentru muncă pe copil și data ivirii acesteia;
– certificatul medical constatator al decesului în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale.
La depunerea dosarului la Casa de Pensii, completați cererea-tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale, respectiv ajutorul de deces.
Ajutorul de deces se plătește fie în aceeași zi în care ați depus dosarul, dacă dosarul a fost depus până la ora 10:00, fie a doua zi. Plata ajutorului de deces se efectuează printr-o dispoziție de plată.
Termenul limită de depunere a cererii pentru încasarea ajutorului de deces este de cel mult 3 ani de la data decesului.
În situația în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiția prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atesta cauza care l-a făcut inapt pentru muncă și data ivirii acesteia.
În cazul decesului persoanei în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 1 an, 2 ani, respectiv în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, ajutorul de deces se plătește de către angajator dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauza era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor articolul 6 alineatul (1) punctele I, II sau V din lege și raportul de muncă a fost suspendat.
Nu uitați că la depunerea dosarului să cereți și o adeverință prin care să se ateste că decedatul trebuie să primească și ultima pensie doar dacă decesul a survenit în luna următoare după ce acesta a luat ultima pensie aflându-se în viață. Această adeverință va fi predată factorului poștal care vă va elibera încă o pensie, post-mortem, ce va avea aceași valoare cu a ultimei pensii indiferent de data la care a survenit decesul.
IV. În cele ce urmează vom vorbi despre succesiune sau moștenire.
Actele necesare pentru dezbatrea succesiunii/moștenirii sunt:
– cererea pentru deschiderea succesiunii care se completează la notariat;
– actele de identitate ale moștenitorilor;
– actele de stare civilă care dovedesc relația de rudenie;
– certificatul de deces al defunctului;
– certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitor sau certificatul de deces/moștenitor/sentința judecătorească de divorț după caz;
– certificatul de naștere și căsătorie a descendenților sau al altor rude care au vocație succesorală;
– testamentul, dacă există;
– o declarație dată în fața notarului prin care moștenitorii acceptă sau refuză moștenirea;
Pentru a atesta averea defunctului și a se stabili masa succesorală pot fi probe următoarele:
– acte de proprietate bunuri imobile;
– certificat fiscal eliberat de Administrația Financiară;
– acte proprietate automobil;
– certificat acționar, carnete C.E.C., conturi, depozite bancare etc.
Etapele succesiunii sunt următoarele:
1. Deschiderea succesiunii. Având în vedere că moștenirea se deschide prin moarte dovada poate fi Certificatul de Deces sau o hotărâre judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.
2. Transmisiunea succesoarala sau devolutiunea succesorala. La moartea unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite moștenitorilor săi legali sau testamentari. Chiar dacă transmiterea patrimoniului celui care decedează operează din momentul morții sale această transmiterea nu are caracter definitiv și obligatoriu. În acest sens legea reglementează că nimeni nu este obligat să accepte o moștenire care i se cuvine ceea ce înseamnă că moștenitorul sau succesibilul are dreptul de a alege între a accepta pur și simplu moștenirea sau de a renunța la moștenire.
3. Împărțeala sau partajul succesoral. Aceasta este modalitatea prin care se realizează ieșirea din indiviziunea succesorală prin împărțirea în natură și/sau prin echivalent a bunurilor aflate în coproprietate și care are ca efect înlocuirea retroactivă a cotei-părți ideale și indivize asupra acestora cu drepturi exclusive ale fiecăruia dintre coindivizari asupra anumitor bunuri sau valori determinate. Partajul poate fi provizoriu sau definitiv. Cel definitiv poate fi total sau parțial. Partajul proprietății moștenite se poate face pe cale amiabilă atunci când toate părțile se înțeleg asupra moștenirii sau pe cale judecătorească atunci când moștenitorii nu se înțeleg asupra cotei părți care ar trebui să-i revină fiecăruia. Procedura împărțelii este reglementată de Codul Civil, Codul de Procedură Civilă, Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și alte acte normative.
Acestea fiind spuse vă dorim să nu aveți parte de un asemenea eveniment în familie prea curând, dar vrem să fiți în permanență informați, alături de JURIDICE.ro.
Laurențiu ASAFTEI
student, Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Drept
internship Societatea de Stiinte Juridice
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
