Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti

Refuz la imbarcare in avion. Obligatia operatorului aerian la plata de despagubiri. CJUE, Finnair Oyj vs. Timy Lassooy
20.04.2012 | Sorin-Ioan DUMITRAȘCU, Sorin-Ioan DUMITRASCU

Secţiuni: CJUE
JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat CJUE: În cazul în care unui pasager îi este refuzată îmbarcarea împotriva voinței sale, operatorul de transport aerian are obligația, în temeiul dreptului Uniunii, să îi ofere asistență, precum și o compensație forfetară. Refuzul la îmbarcare este definit de dreptul Uniunii drept refuzul de a transporta pasageri pe un anumit zbor, deși aceștia s-au prezentat pentru îmbarcare în condițiile stabilite, cu excepția cazurilor în care există motive temeinice pentru refuzul la îmbarcare, cum ar fi starea sănătății, cerințele de siguranță sau securitate sau documente de călătorie necorespunzătoare.

În urma unei greve a personalului aeroportului din Barcelona (Spania) la 28 iulie 2006, zborul regulat Barcelona-Helsinki de la ora 11:40 operat de compania aeriană Finnair a trebuit să fie anulat. În consecință, Finnair a decis să își reorganizeze zborurile pentru ca pasagerii zborului anulat să nu fie afectați de un timp de așteptare prea lung.

Astfel, acești pasageri au fost transportați către Helsinki (Finlanda) cu zborul din ziua următoare, 29 iulie 2006, de la ora 11:40, precum și cu un zbor din aceeași zi de la ora 21:40, închiriat în mod special. Această reorganizare a avut drept consecință faptul că o parte dintre pasagerii care își cumpăraseră bilet pentru zborul din 29 iulie 2006 de la ora 11:40 au fost nevoiţi să aștepte data de 30 iulie 2006 pentru a ajunge la Helsinki cu zborul regulat de la ora 11:40 și cu un zbor de la ora 21:40, de asemenea închiriat în mod special cu această ocazie. De asemenea, anumiți pasageri, precum domnul Lassooy – care își cumpăraseră biletul pentru zborul din 30 iulie 2006 de la ora 11:40 și care se prezentaseră la îmbarcare în condițiile stabilite – au ajuns la Helsinki cu zborul special de la ora 21:40.

Considerând că Finnair i-a refuzat îmbarcarea, domnul Lassooy a introdus o acțiune la instanțele finlandeze solicitând obligarea acestei companii aeriene la plata compensației forfetare de 400 de euro prevăzute de reglementarea europeană pentru zborurile intracomunitare de peste 1 500 de kilometri.

Korkein oikeus (Curtea Supremă, Finlanda), sesizată în ultimă instanță, are îndoieli cu privire la interpretarea noțiunii „refuz la îmbarcare” și a adresat Curții de Justiție mai multe întrebări preliminare în legătură cu acest subiect.

Prin concluziile prezentate astăzi, avocatul general Yves Bot subliniază, mai întâi, că noțiunea „refuz la îmbarcare” trebuie interpretată în sens larg și nu se poate limita la suprarezervare. Această constatare rezultă nu numai din lucrările pregătitoare pentru adoptarea reglementăriieuropene în materie, ci și din obiectivul pe care îl urmărește aceasta, și anume acela de a asigura un nivel înalt de protecție a pasagerilor aerieni.

Or, a admite că numai cazurile de suprarezervare sunt cuprinse în noțiunea de refuz la îmbarcare ar avea drept consecință lipsirea de orice protecție a pasagerilor aflați în situația domnului Lassooy. Astfel, zborul pentru care domnul Lassooy avea rezervare a avut loc la ora și în ziua prevăzute. Prin urmare, dacă considerăm că domnul Lassooy nu a făcut obiectul unui refuz la îmbarcare, acesta nu ar putea invoca nici dispozițiile aplicabile în cazul anulării unui zbor, nici pe cele referitoare la întârziere. Astfel, acesta nu ar intra în niciuna dintre categoriile care îi permit să beneficieze de măsuri de protecție în privința pasagerilor aerieni care suportă dificultăți și neplăceri grave. Prin urmare, operatorul de transport aerian nu ar avea obligația de a-i plăti o compensație pentru prejudiciul ocazionat și nici, mai ales, de a-i oferi asistență, cu alte cuvinte de a-i asigura acestui pasager nevoile imediate, la fața locului. Acesta din urmă ar fi abandonat, ceea ce ar fi total contrar obiectivului reglementării europene, care este acela de a asigura un înalt nivel de protecție a pasagerilor aerieni. În plus, anumiți operatori de transport aerian ar putea încerca să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor lor, întrucât ar fi ușor să pretexteze o reorganizare a zborurilor lor sau orice alte motive decât cel al suprarezervării pentru a refuza îmbarcarea unui pasager și a evita să îi plătească o compensație sau să îi asigure deservirea.

În continuare, avocatul general consideră că „refuzul la îmbarcarenu poate fi justificat de motive legate de reorganizarea zborurilor ca urmare a unor împrejurări excepționale, cum ar fi greva la un aeroport. Potrivit avocatului general, refuzul de a îmbarca pasageri poate fi justificat numai de motive legate de situația individuală a acestor pasageri.

Astfel, refuzul la îmbarcare este o măsură individuală luată de operatorul de transport aerian în mod arbitrar împotriva unui pasager care a îndeplinit, cu toate acestea, toate condițiile cerute în scopul îmbarcării. Această măsură individuală nu își pierde caracterul arbitrar decât în cazul în care pasagerul însuși săvârșește o greșeală – de exemplu prin prezentarea unor documente de identitate nevalide – sau atunci când, prin comportamentul său, pune în pericol siguranța zborului și/sau a celorlalți pasageri – de exemplu atunci când se află în stare de ebrietate sau are un comportament violent. În astfel de cazuri, decizia de a nu-l îmbarca pe pasager este imputabilă acestuia din urmă, care nu poate pretinde nicio indemnizație și nicio deservire. În schimb, decizia de refuz la îmbarcare bazată pe motive care sunt complet exterioare pasagerului în cauză nu poate avea ca efect să îl lipsească pe acesta de orice protecție.

Pe de altă parte, întrucât greva de la aeroportul din Barcelona nu poate fi imputată Finnair, acest operator de transport aerian are dreptul – dacă apreciază că nu trebuie să suporte consecințele acestei greve – să solicite compensații de la persoanele responsabile, conform dreptului național aplicabil.

O astfel de interpretare nu este contrară principiului egalității de tratament, chiar dacă situația pasagerului căruia operatorul de transport aerian i-a refuzat îmbarcarea ca urmare a unor împrejurări excepționale ar fi mai favorabilă decât cea a pasagerului al cărui zbor a fost anulat sau a fost întârziat ca urmare a unor astfel de împrejurări, în măsura în care primul va fi compensat, dar nu și cel de al doilea. Astfel, principiul egalității de tratament impune ca situații comparabile să nu fie tratate în mod diferit și ca situații diferite să nu fie tratate în același mod, cu excepția cazului în care un astfel de tratament este justificat în mod obiectiv. Or, pasagerii victime ale unei anulări sau ale unei întârzieri a zborului nu se găsesc în aceeași situație ca și pasagerii cărora operatorul de transport aerian le-a refuzat îmbarcarea. Astfel, dacă refuzul la îmbarcare afectează unul sau mai mulți pasageri, în cazul anulării sau întârzierii zborului, toți pasagerii sunt vizați și afectați în același mod.

În plus, în cazul în care anularea sau întârzierea zborului este datorată unor împrejurări excepționale, operatorul de transport aerian nu are obligația de a plăti compensația prevăzută de dreptul Uniunii, în măsura în care acesta nu avea niciun control asupra evenimentelor respective. În schimb, situația este diferită atunci când pasagerului i se refuză îmbarcarea după ce a fost decisă o reorganizare a zborurilor de către operatorul de transport aerian ca urmare a unor împrejurări excepționale. Prin această unică decizie, operatorul de transport aerian cauzeazădificultăți și neplăceri unuia sau mai multor pasageri aleși în mod complet aleatoriu. Din acest motiv, întrucât prejudiciul suportat este imputabil operatorului de transport aerian, indemnizația este datorată în continuare pentru a-l descuraja pe acesta din urmă să recurgă la o astfel de practică și pentru a recurge cu prioritate la apelul de voluntari care acceptă să renunțe la rezervarea lor.

>> Hotărârea

Sorin-Ioan DUMITRASCU
student, Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Drept
internship Societatea de Stiinte Juridice

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti