Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim marţi
Opinii
2 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Lasati Codul Civil sa fie interpretat!
01.05.2012 | JURIDICE.ro, Mădălin-Irinel NICULEASA

Într-una din săptămânile trecute am întâlnit părerea exprimată de un avocat, altfel cu multă înţelegere faţă de drept, conform căreia primele luni de aplicare a Codului Civil relevă deja necesitatea adoptării unor legi (lato sensu) suplimentare.

Apreciez că o astfel de concluzie sau alegaţie (nu-mi dau seama dacă toate etapele au fost parcurse pentru a exista o concluzie) este prematură.

De altfel, o astfel de susţinere este specifică lumii juridice contemporane, care preferă să completeze, suplimenteze prin legiferare în detrimentul interpretării prin aplicare, în condiţiile în care legislaţia achiziţiilor publice este modificată după cum bate vântul politic, la fel Codul fiscal sau Codul de procedură fiscală.

Curtea Constituţională a apreciat că orice lege cuprinde în sine un element politic însă modalitatea de modificare a actelor normative respectiv de reglementare a relaţiilor sociale excede gradul de admisibilitate a factorului politic. Ne-am obişnuit prea des să spunem că legea nu prevede. Atât. Or, cred că unul din plusurile acestui Cod Civil este acela că ne ajută să interpretăm legea, cuprinde mecanisme de aplicare a legii, ceea ce sistemului de drept român, în general îi lipseşte; sistemul român de drept ştie să reglementeze dar nu ştie să interpreteze, adică să aplice legea.

În acord cu jurisprudenţa CEDO, ECJ respectiv a Curţii Constituţionale justiţia (lato sensu) se înfăptuieşte atât de puterea legiuitoare cât şi de puterea judecătorească, adică atât pe cale de legiferare cât şi pe cale de interpretare. În cazul nostru se dă prioritate puterii legiuitoare şi activităţii de legiferare chiar şi după momentul iniţial de normare a relaţiilor sociale, în sensul că se completează norma şi nu se intrerpretează pentru a acoperi relaţii sociale. Cred că cel puţin în ceea ce priveşte Codul Civil recent adoptat cea din urmă activitate ar trebui să prevaleze, în sensul că există suficientă reglementare şi insuficientă interpretare. Este vremea ca această lege să fie supusă culturii juridice, adică să fie aplicată, comentată şi criticată pentru a-i determina limitele.

I. Rosetti-Bălănescu în Pandectele Române, 1942, Partea a IV a, pg. 4 -11 spunea  referindu-se la Evoluţiunea conceptului de Contract

conceptele juridice sunt supuse legii evoluţiunii. Ele se modifică sub înrâurirea diferitelor influenţe, fie sociale, fie economice, fie filosofice. În această privinţă, stă mărturie însăşi istoria omenirii, deoarece Dreptul, în înţelesul de normă obligatorie, este strâns integrat în istoria instituţiunilor şi se preface odată cu stările sociale. Căci dreptul este prin definiţie un fenomen social, pentru că purcede din necesităţile vieţii în comun. Din întregul complex de concepte juridice, sunt unele cari suferă prefaceri mai adânci, altele îşi păstrează făptura iniţială vreme mai îndelungată. (…)

Andrei Rădulescu, Prim-Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Profesor Universitar, Membru al Academiei Române, vorbind despre Cultura juridică românească în Pandectele Române, 1942, Partea a IV a, pg. 1-4, stabileşte că dreptul nescris, doctrina şi jurisprudenţa constituie elementele culturii juridice. Cu privire la aceasta din urmă, academicianul spunea

una din cauze pentru care este privită astfel, stă într-o greşită concepţie care stăpâneşte mintea multora. Aceştia nu înţeleg exact noţiunea şi însemnătatea Dreptului pentru omenire. Dreptul li se pare ceva foarte simplu, format din nişte reguli de bun simţ şi devine complicat numai când specialiştii caută să-l cuprindă în anumite formule, în texte pe cari tot ei le încurcă. Cultura juridică se reduce la asemenea texte de multe ori încâlcite, ceea ce dă prilej la chiţibuşuri avocăţeşti, de cari toţi vorbesc cu spaimă şi la fel de fel de greutăţi înăbuşitoare pentru adevărata dreptate. Ce ar putea conţine cărţile juridice? Ce ar putea scrie un jurist decât să ia textele şi să încerce a le da oarecari lămuriri? Astfel se poate continua cu vorbe nu prea binevoitoare la adresa juriştilor şi a lucrărilor lor. Nu se întreabă însă, întru cât au mai multă valoare şi reclamă mai grea muncă cercetările unui filolog, literat, filosof, istoric, economist şi uneori chiar ale unui om de ştiinţă exactă, întemeiate deseori pe simple ipoteze, ori abstracţiuni cu totul departe de realitate. Chiar când unii intelectuali au mai multe cunoştinţe despre fiinţa şi rolul Dreptului, nu înţeleg suficient legătura între cultura juridică şi celelalte forme de cultură şi de cât folos le-ar fi, atât pentru lucrările cât şi pentru profesiunea lor, unde principiile juridice ar arunca raze de lumină pentru multe probleme. (…)Vinovaţi de aprecierea greşită pe care o întâlnim despre cultura juridică sunt şi juriştii, poate mai vinovaţi decât alţii. Unii dintre ei n-o preţuiesc destul, fiindcă n-o cunosc în deajuns şi n-o pot compara cu altele. Acei care au cunoştinţa ei deplină, n-au făcut tot ce trebuia spre a face cunoscută în cercuri mai largi sau măcar între elementele de seamă din alte domenii culturale. (…)

Mai recent, Victor Dan Zlătescu, „Introducere în legistica formală – Tehnica legislativă”, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 1996, pag. 13:

„A legifera este o ştiinţă, este în acelaşi timp o artă, dar este totodată şi o tehnică. Actele norma­tive nu pot fi redactate la întâmplare. Ele nu trebuie să reprezinte culegeri neomogene de comandamente, nu pot face abstracţie de anumite corelaţii ce se stabilesc în ordinea naturală a lucrurilor dar şi cea a relaţiilor sociale ce sunt supuse reglementării juridice, corelaţii ce presupun interdependenţe, subsumări sau poate chiar eliminări reciproce. Legislaţia unui stat reprezintă un sistem. Este sistemul de drept naţional, cunoscut ca atare, unul din elementele de cea mai mare însemnătate care particularizează un stat. În cadrul oricărui sistem naţional, fiecare ramură de drept, fiecare Cod şi fiecare lege ordinară trebuie să exprime, la rândul lor, un sistem, fiindu-şi mai mult sau mai puţin autosuficiente. Nevoia de sistem este atât de mare, încât în afara acestei idei nu se poate legifera.”

Sorin Popescu, Cătălin Cioară şi Victoria Ţăndăreanu, în „Aspecte practice de tehnică şi evidenţă legislativă”, Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2008, pag. 7 spuneau următoarele

un stat de drept se consolidează, este apreciat şi respectat, în bună măsură, în funcţie de justeţea, claritatea şi fermitatea legilor sale, precum şi de durabilitatea lor. Dacă justeţea unei legi, respectiv modul în care norma juridică răspunde la comanda socială, implică, cu precădere, factorul subiectiv, de oportunitate, soluţia politică, cele­lalte atribute ale unei legi bune, claritatea şi fermitatea, sunt obţinute prin respectarea unor reguli stricte şi precise de tehnică legislativă.”

Niciun avocat sau alt profesionist al dreptului nu are vocaţia de a lua Codul acasă pentru a-şi lipi numele de el. Lăsaţi legea să fie generală inclusiv în ceea ce priveşte interpretarea, în condiţiile în care o astfel de lege are nevoie de foarte multă critică şi înţelegere. Este mult prea devreme pentru a fi categorici într-un sens sau altul în ceea ce priveşte această lege care este dincolo de orice monopol interpretational.

Este nevoie ca Ministerul Justiţiei să dea drumul din braţe la Lucrările pregătitoare ale acestui cod, să le facă publice de îndată, membrii Comisiei de redactare a Codului să scrie cărţi şi articole ştiinţifice, Catedra de drept Privat a Facultăţilor de drept din Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara, etc. să-şi spună punctul de vedere în articole de specialitate. Trebuie înţeles că aceste eventuale activităţi nu sunt facultative ci obligatorii.

Codul Civil are nevoie să fie integrat vieţii noastre juridice şi sociale de zi cu zi, înainte de a fi modificat sau completat întrucât aşa apreciază un funcţionar din nu ştiu care Minister sau nu ştiu care avocat.

dr. Mădălin-Irinel NICULEASA

Avocat, Baroul Bucuresti


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Lasati Codul Civil sa fie interpretat!”

  1. Ionel ARAMA spune:

    Cred ca nu trebuie sa ne temem de schimbare, chiar daca agentul schimbarii ar fi un functionar sau un avocat oarecare.Ideea ca acum, in ritmul vietii actuale, oamenii mai sunt in stare sa enunte un text normativ care sa ramana nemodificat mul timp imi pare… romantica!

  2. Mihai COSTACHE spune:

    chiar daca aveti dreptate, clientul nu pate fi linistit cu o asemenea opinie. nu poti spune clientului ca nu ii pot estima o solutie la speta lui deoarece nu avem practica judiciara si ca inca nu exista o interpretare unitara a NCC.
    probabil ca nici eu nu as fi asa de entuziasmat de o interpretare a NCc daca ar fi in joc casa in care locuiesc sau un contrat important pentru afacerrea mea si implicit ptr sursa mea de venit.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.