Principalele modificari in desfasurarea procesului civil aduse de Noul Cod de Procedura Civila
18 mai 2012 | JURIDICE.ro, Delia BOȘMAN
Noul Cod de Procedură Civilă care va intra ȋn vigoare, cel mai probabil, la data de 1 septembrie 2012, ȋși propune o structurare eficientă a materiei, ȋmpărțită ȋntr-un număr de șapte cărți (CARTEA I – Dispoziții generale; Cartea a II a – Procedura contencioasă; Cartea a III a – Procedura necontencioasă judiciară; CARTEA IV – Despre arbitraj; CARTEA V – Despre executarea silită; CARTEA VI – Proceduri speciale; CARTEA VII – Procesul civil internațional). Toate modificările sunt subsumate dezideratului asigurării accesului justițiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, dar şi al accelerării procedurii, inclusiv ȋn faza executării silite.
Ȋn ceea ce priveşte desfăşurarea judecății ȋn prima instanță, ȋn scopul reducerii duratei proceselor şi, implicit, a degrevării instanțelor de volumul mare de dosare, aceasta urmează să fie ȋmpărțită ȋn două etape: cercetarea şi dezbaterea ȋn fond a procesului, fiind precedată de o procedură administrativă de verificare şi regularizare a cererii de chemare ȋn judecată.
Etapa cercetării procesului se desfăşoară ȋn integralitate ȋn camera de consiliu, iar nu ȋn şedință publică, acest fapt constituind o reflexie a caracterului privat al dreptului civil. Ca element de noutate menționăm faptul că, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, instanța trebuie să facă o estimare a duratei necesare pentru cercetarea procesului, această estimare putȃnd fi modificată ulterior pentru motive temeinice. Ȋn etapa cercetării procesului, instanța de judecată va soluționa excepțiile, va ȋncuviința şi administra probele concludente, solicitate de părți sau dispuse din oficiu, şi va ȋndeplini orice alte acte de procedură necesare soluționării cauzelor.
Ȋn cadrul etapei dezbaterii ȋn fond a procesului, preşedintele va da cuvȃntul părților, pentru ca fiecare dintre acestea să ȋşi susțină cererile şi apărările formulate ȋn proces, dezbaterile ȋncepute urmȃnd a fi continuate la acelaşi termen pȃna la ȋnchiderea lor, cu excepția cazului ȋn care, pentru motive temeinice, sunt lăsate pentru o altă zi, chiar ȋn afara orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
Principalele elemente de noutate ȋn ceea ce priveşte calea de atac ordinară a apelului constau ȋn majorarea termenului de apel de la 15 la 30 de zile de la comunicarea hotărȃrii, posibilitatea regularizării cererii de apel prin stabilirea de către instanța a lipsurilor acesteia şi completarea sau modificarea acesteia de către apelant, precum şi obligativitatea motivării apelului ȋnăuntrul termenului de apel.
Noile reglementări ȋn materia recursului sunt ȋn deplină concordanță cu caracterul acestuia de cale extraordinară de atac, care se exercită doar ȋn cazuri excepționale, regula fiind ca Ȋnalta Curte de Casație şi Justiție este instanța competentă pentru soluționarea recursurilor. La fel ca şi ȋn cazul apelului, termenul de recurs a fost majorat la 30 de zile, a altă noutate importantă constȃnd ȋn obligativitatea asistării şi, după caz, a reprezentării persoanelor fizice numai de către un avocat sau consilier juridic, ȋn ceea ce priveşte redactarea cererii de recurs, a motivelor de recurs şi exercitarea şi susținerea recursului, sub sancțiunea nulității.
O instituție juridică nouă este contestația pentru tergiversarea procesului, aceasta fiind o procedură cu caracter incidental şi care constă ȋn posibilitatea acordată oricăreia dintre părțile la un proces, precum şi a procurorului care participă la judecată, de a invoca incălcarea dreptului la soluționarea procesului ȋntr-un termen optim şi previzibil şi de a solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie ȋnlăturată.
Ȋn scopul unificării şi creșterii previzibilității soluțiilor instanțelor, Noul Cod de Procedură Civilă reglementează o procedură cu totul nouă, respectiv cea a sesizării Ȋnaltei Curți de Casație şi Justiție ȋn vederea pronunțării unei hotărȃri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Finalitatea acestei proceduri constă ȋn emiterea unei decizii de către Ȋnalta Curte de Casație şi Justiție prin care se dă o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept care este nouă şi asupra căreia instanța supremă nu a mai statuat ȋnainte şi care nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluţionare. Decizia instanței supreme este obligatorie atȃt pentru instanța care a sesizat-o, de la momentul pronunțării deciziei, dar şi pentru toate instanțele romȃne, de la data publicării deciziei ȋn Monitorul Oficial.
Delia BOȘMAN
Deputy Managing Partner DRAGNE & ASOCIATII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
