Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare

Salvarea Greciei, planul B: economia subterana
26.05.2012 | Andrei CRISTEA

Secţiuni: Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Ascunsul gunoiului sub pres sau politica strutului care baga capul in nisip, nu au eticheta Made in Romania. Inventatorii democratiei, acum 2600 de ani ar putea primi colacul de salvare, altadata folosit doar pentru senzatia de real-life a turistilor din insulele pierdute in arhipelahurile Ionice sau Egee, de unde nici nu se asteapta. Corabia care ar salva grecii care inoata cu disperare catre mal, tot mai vlaguiti si lipsiti de orizont, este mai neagra decat “Perla” din Piratii din Caraibe. Catargele sunt groase, panzele negre si velele intinse, iar alb e doar capul de mort de pe steag.

Grecia pare un bolnav conectat la aparate, in coma profunda, indusa si tinut in viata pana cand inexorabilul se va produce. In lumea publicitatii umbla zvonul ca doua agentii de creatie, una din Grecia si una din Germania lucreaza la fata noilor Drahme, care ar inlocui Euro. Branding-ul lor va fi asemanator Euro, pentru ca trecerea la nivel mental cel putin sa fie mai usoara.

Dar oare, este intr-adevar Grecia acest bolnav sau unul inchipuit, vorba lui Moliere? Daca sub catafalcul economiei grecesti, in timp ce i se graveaza numele pe cruce si mostentitorii isi impart insulele pe holurile cancelariilor europene, muribundul zambeste si asteapta doar momentul prielnic sa se ridice?

Grecia are in acest moment, conform unui studiu academic austriaco-englez realizat de doua universitati, 27% economie neagra. Altfel spus, peste un sfert din banii tarii nu sunt fiscalizati, nu apar nicaieri, nu exista. Totusi, ei sunt cel putin la fel de reali ca si cei la vedere. Pentru ca regele lumii in acest moment e cash-ul, hartiile, nu banii ipotetici din proprietati sau dividende ale unor companii falimentare, active toxice care ingreneaza pasivul bancilor si sunt piatra de moara a economiei albe.

Tradusa in cifre, Greciei “nu-i ies” la calcul 62 de miliarde de euro. Banii acestia circula undeva in economia neagra, ei cumpara, vand, fac achizitii, dau comisioane. Intr-un cuvant, misca!

Astfel, toate statisticile tarii, ajunse de mult peste cota de avarie, asezonate cu led-uri rosii si sirene in toate bursele lumii, ar fi cu mult mai bune decat peisajele economice din Spania, Italia sau Portugalia. Gradul de indatorare al Greciei nu ar mai fi la fel de mare, investitorii nu ar mai fugi de Grecia, iar Standard & Poor’s ar manca o paine mai neagra.

Cei care merg des in Grecia stiu: extrem de rar primesti bon fiscal, POS-urile aflate in viata in magazine sunt mai rare decat viii dintr-un cimitir, factura nu capeti decat daca te certi cu comerciantii, iar praful asezat pe chitantiere le face sa para “vintage”. Intr-o statistica a Ministerului de Finante elen, publicata la finele exercitiului financiar trecut, se arata ca 87% dintre chitantierele remise firmelor nu au fost folosite niciodata.

Extrapoland la nivelul intregii Europe, 19% din economia continentului nu se vede. Ea este raspunsul antreprenorului la regulile uneori anacronice de impozitate a muncii, la supra-legiferarea unor profesii si activitati economice, la numarul mare si uneori inutil de taxe. Rotitele financiare ale Uniunii Europene sunt “unse” – si nu sugerez fateta penala a verbului – de tinerii someri, un procent uluitor de mare pe continent, dar care nu genereaza convulsii sociale care ar darama guvernele ca piesele de domino. Tocmai pentru ca foarte multi dintre ei, care apar in statistici, nu sunt de fapt acolo. Sunt angajati in economia nevazuta. In plus, ei primesc ajutor de somaj, pagubind a doua oara un stat si asa subnutrit. Presiunea pusa astfel pe bugetul public nu poate fi slabita decat prin imprumuturi externe, la dobanzi mari.

In maruntaiele continentului, ne-fiscalizarea respira. Pentru ca filozofia economica de deasupra este una paguboasa. Economia de culoare inchisa, gri sau neagra, nu este o cauza a crizei. Este doar efectul politicilor de interventie a statelor in favoarea unor entitati protejate. Restul, nu pot accepta interventionismul si atunci cauta subterfugii. Ele exista, fie ca se numesc paradisuri fiscale, avocati inteligenti, fiducie, preturi de transfer.

Sar peste citatul din avocati anglo-saxoni… in favoarea faptelor: vorbeam la Gala Chambers Europe de la Amsterdam cu castigatorii din Irlanda, cu care am stat la aceeasi masa. Erau doi. Unul conducea departamentul de consultanta, celalalt de drept penal al companiei. Primul avea Volvo, al doilea elicopter.

Andrei CRISTEA

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti