Impactul nefavorabil al Legii Insolventei asupra economiei

Fenomenul insolventei este foarte complex si de impact deoarece poate afecta major subiectele raporturilor economice si economia nationala daca legislatia nu este bine proportionalizata in ce priveste drepturile si obligatiile creditorilor, debitorilor si administratorilor judiciari.

Cadrul legal este reglementat de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Romania se afla pe podium (locul 3) in ce priveste numarul de insolvente in Europa Centrala si de est iar o mare parte din aceste insolvente se datoreaza legislatiei actuale (L85/2006) care incurajaza debitorul sa-si provoace starea de insolventa si sa lase neplatiti diverse categorii de creditori.

De regula procedura insolventei ar trebui sa ajute economia dar datorita faptului ca avem una din cele mai favorabil legislatii „pro debitor” din Europa acest lucru faciliteaza cresterea numarului de insolvente si incurajaza companiile sa acumuleze imprumuturi si cheltuieli peste limita suportabilitatii acestora din veniturile pe care societate debitoare le obtine.

Din punct de vedere al pietei financiare si a stabilitatii financiare, procedura insolventa joaca un rol important si influenteaza riscul de credit si pe cel sistemic situatie care poate afecta grav stabilitatea economica a tarii precum si increderea intre subiectii care presteaza activitati de productie, comert sau servicii.

Din analiza Coface,” realizata pe baza datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului, rezulta ca in 2011 un numar total de 22.650 de companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa , cu 4,42% mai mult fata de numarul insolventelor din 2010, cand se inregistrau 21.692 de dosarede insolventa”.

De asemenea, Raportul Inspectiei Judiciare privind situatia procedurilor de insolventa la nivelul tuturor instantelor competente din tara, potrivit unui comunicat al CSM, arata:

„Verificarile inspectorilor judiciari au vizat: numarul si vechimea dosarelor, numarul de cauze nou intrate si a procedurilor inchise in ultimii trei ani, numarul judecatorilor sindici si conditiile in care acestia isi desfasoara activitatea. De asemenea, raportul valorifica date statistice furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului, pe baza datelor publicate in Buletinul Procedurilor de Insolventa. Sectia pentru judecatori si-a insusit urmatoarele concluzii formulate de Inspectia Judiciara:

• La data de 30.10.2011, pe rolul tribunalelor erau inregistrate un numar de 19.545 cauze de insolventa mai vechi de un an, din care 15.527 cauze cu o vechime intre 1 si 3 ani, 2.431 cauze cu o vechime intre 3-5 ani, 1.424 cauze cu o vechime intre 5-10 ani si 181 cauze cu o vechime de peste 10 ani.
• Ca numar efectiv de dosare mai vechi de 10 ani, pe primul loc se situeaza Tribunalul Constanta, cu un numar de 32 dosare, mai multe decat cele inregistrate la Tribunalul Bucuresti, respectiv 28 dosare – in conditiile in care aceasta din urma inregistreaza, cel putin in ultimii 5 ani, un numar de 3 ori mai mare de proceduri deschise. Tribunalul Neamt inregistreaza 9 cauze mai vechi de 10 ani iar Tribunalul Alba –un numar de 8 dosare cu aceeasi vechime.
• In ceea ce priveste situatia cauzelor cu o vechime intre 5-10 ani, procentele cele mai ridicate din totalul cauzelor mai vechi de un an, sunt inregistrate la Tribunalele Covasna – 17,2%, Neamt -16,42%, Mehedinti – 12,8% si Bucuresti – 11,7
• Au fost identificate o serie de vulnerabilitati generate de:

– lipsa unei specializari efective a unei mari parti a judecatorilor sindici si insuficienta programelor de formare profesionala in materie,
– lipsa unor spatii corespunzatoare pentru arhiva la majoritatea tribunalelor, cu impact direct asupra functionarii compartimentului si administrarii probelor,
– cresterea constanta a volumului de activitate in ultimii cinci ani,
– neadaptarea sistemului statistic actual la specificul procedurii si lipsa unui sistem standardizat de inregistrare a documentelor in dosarele de insolventa”

Desigur, cifrele si situatiile aratate mai sus nu sunt imbucuratoare iar in continuare, vom face vorbire despre numeroasele probleme rezultate din interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale prevazute de L 85/2006 intalnite in practica, insotite de cateva solutii (propuneri de lege ferenda):

Legea permite desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar provizoriu la cererea debitoarei, prin cererea de deschidere a procedurii

In majoritatea cazurilor, intre debitor si practicianul in insolventa exista diferite afinitati, solicitarea debitorului fiind formulata tocmai in scopul protejarii propriilor interese si de cele mai multe ori in defavoarea creditorilor. Inlocuirea administratorului/lichidatorului judiciar pe parcursul procedurii se dovedeste a fi, in practica, dificila si uneori chiar imposibila

Solutie : inlaturarea posibilitatii desemnarii administratorului/lichidatorului judiciar solicitat de debitor si desemnarea unui practician in insolventa din randul celor care au depus oferta la dosarul cauzei sau aleatoriu, de pe tabloul practicienilor

“Fabricarea” unor creante cu scopul de a diminua procentul majoritar al creantei detinute de adevaratii creditori

Orice persoana poate depune cerere de admitere a creantei, fara a fi necesar ca aceasta sa fie constatata printr-un titlu executoriu sau printr-un alt inscris care are forta probanta deplina, existenta acestuia neputand fi contestata.

In practica, exista numeroase situatii in care asociatii/administratorii debitorului, direct sau prin interpusi, formuleaza cereri de admitere a creantei, intemeindu-si pretentiile pe contracte care nu au data certa si a caror existenta este incerta. Este cazul contractelor prin care aceste persoane sustin ca au creditat debitorul.

Efectul direct este diminuarea procentului celorlalti creditori, in special procentul creditorului care, altfel, ar detine majoritate, ceea ce duce la lipsirea lui de anumite drepturi conferite de lege.

Solutie: includerea, in lege, a unor prevederi prin care pot fi admise la masa credala de catre administrator/lichidator doar a creantele constatate prin titluri executorii, iar pentru restul sa dispuna judecatorul sindic cu privire la admiterea/respingerea acestora

Administratorul/lichidatorul judiciar nu indeplineste in termen actele de procedura in conformitate cu legea si interesele creditorilor si imposibilitatea sesizarii instantei, de catre orice creditor, cu cerere de inlocuire a acestuia

Cu toate ca legea impune indeplinirea, cu celeritate, a actelor de procedura, majoritatea administratorilor/lichidatorilor judiciari nu respecta termenele legale, ignorandu-le, de multeori, cu intentia de a proteja interesele debitorului. Cum insa, de multe ori, administratorul/lichidatorul judiciar intarzie sau ingreuneaza constituirea Comitetului creditorilor sau acesta este format din creditori fideli debitorului, se ajunge in imposibilitatea sesizarii judecatorului sindic cu cerere de inlocuire a administratorului/lichidatorului judiciar.

Solutie: acordarea dreptului oricarui creditor de a sesiza judecatorul sindic cu o astfel de cerere

Amanarea luarii unor decizii si chiar refuzul nejustificat al unor judecatori sindici de a confirma administratorul/lichidatorul judiciar desemnat de creditorul care detine peste 50% din totalul creantelor sau de catre adunarea creditorilor, cu majoritate

Desemnarea este, insa, supusa controlului judecatorului sindic, existand, in practica, situatii in care acesta intarzie sau chiar refuza, in mod nejustificat, sa ia act de decizia creditorului majoritar.

Solutie: reducerea rolului judecatorului sindic in procedura insolventei si introducerea unor termene scurte in care judecatorul sindic sa solutioneze eventualele contestatii la decizie si sa se pronunte asupra acesteia

Formularea, de catre debitor/creditori, a unor contestatii la tabelul de creante, in scopul tergiversarii procedurii

In numeroase cazuri, debitorul si creditorii fideli acestuia contesta creantele si drepturile de preferinta ale celorlalti creditori, cu copul de a intarzia procedura, mai ales in conditiile in care judecatorul sindic trebuie sa se pronunte, prin aceeasi inchiere, asupra tuturor contestatiilor.

Solutie: aceasta practica trebuie sanctionata de lege, sens in care apreciem oportuna introducerea unei sanctiuni pecuniare, de drept, a debitorului/creditorilor care formuleaza contestatii la creantele si drepturile de preferinta trecute in favoarea altor creditori, in tabelul preliminar de creante iar cotestatiile acestora sunt respinse prin hotarare ramasa irevocabila

Transferul activitatii debitorului la o terta societate, de regula nou infiintata iar ulterior introducea cererii pentru deschiderea procedurii insolvente si nesanctionarea acesteia

Legea nu sanctioneaza decat transferul unor bunuri ale societatii, efectuat in frauda creditorilor, fara insa a sanctiona si practica, tot mai des intalnita, de transfer a activitatii debitorului, incluzand aici baza de clienti, cunostintele etc.

Solutie: introducere, in lege, a sanctiunii anularii unor astfel de transferuri, similar sanctiunea transferului bunurilor

Lipsa unui registru (Black List) de evidenta persoanelor care au adminstrat sau detinut societati falite si lipsa reglementarilor legale care sa sanctioneze aceste fapte

Legea sanctioneaza, cu atragerea raspunderii patrimoniale, acele persoane care se fac vinovate de aparitia starii de insolventa a debitorului, fara a interzice, insa, persoanelor care au detinut parti sociale la acesta, sa mai infiinteze si sa mai detina parti sociale la alte societati.

Solutie: consideram necesara introducerea unor sanctiuni (interzicerea infiintarea altor societati, imposibilitate de a candida pentru anumite posturi etc.) pentru toate persoanele care au administrat sau detinut societati falite, indiferent daca a fost sau nu atrasa raspunderea patrimoniala a acestora si infiintarea unui registru public (Back List) detinut de Regsitrul Comertului pentru evidenta acestor persoane

Neincluderea, in planul de reorganizare, a unor prevederi referitoare la plata dobanzilor si a comisioanelor aferente creantelor garantate, precum si posibilitatea diminuarii creantei, fara acordul creditorului

Solutie: intrucat acest lucru afecteaza direct drepturile patrimoniale ale creditorilor vizati, consideram necesar ca modificarea valorii creantei sa poata fi facuta doar cu acordul titularului creantei

Crearea, prin planul de reorganizare, a unor categorii de creante al caror unic scop este asigurarea aprobarii acestuia in Adunarea creditorilor

Potrivit legii actuale care vorbeste despre “echitate”, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care “nu pot fi inlocuiti”. Aceste dispozitii creaza premizele unor abuzuri din partea debitorului si a administratorilor judiciari, care prevad formarea acestei categorii din creditori care, in fapt, nu sunt furnizori unici la nivel national, care insa, prin votul pozitiv, cresc considerabil sansele aprobarii planului de reorganizare.

Solutie: inlaturarea acestor dispozitii

Planul de reorganizare se considera aprobat daca este acceptat de majoritatea categoriilor de creante si nu de creditorii care detin majoritatea valorii creantelor

Una dintre conditiile pentru ca judecatorul sindic sa confirme planul de reorganizare este votarea acestuia de cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati.

Dispozitiile sunt in masura a aduce prejudicii creditorilor care detin, singuri sau impreuna, o majoritate, raportat la valoarea totala a creantelor inscrise in tabelul de creante si creditorilor care detin creante garantate.Valoarea creantelor acestora si dreptul lor de preferinta pot fi invalidate de votul pe categorii de creante, ajungandu-se, de mult ori, la situatii cand planul este aprobat de Adunarea creditorilor prin votul creditorilor minoritari si ai al celor chirografari.Exista situatii in care un creditor cu o creanta de 1000 Euro decide aprobarea Planului de Reorganizare in defavoarea unui creditor cu po creanta de 2.000.000 Euro.

Solutie: inlaturarea votului pe categorii de creante si introducerea votului prin majoritatea valorii creantelor inscrise in tabelul definitiv

Confirmarea, in unele cazuri, de catre judecatorul sindic, a planului de reorganizare, fara a se pronunta asupra opozitiei unui creditor si chiar in conditiile in care planul nu indeplineste cerintele formale si de fond prevazute de lege

Legea procedurii insolventei nu reglementeaza posibilitatea formularii unei contestatii la hotararea Adunarii creditorilor de aprobare a planului de reorganizare, prin care un creditor sa se poata opune confirmarii acestuia, pe motiv ca planul nu respecta conditiile de forma si de fond prevazute de lege. Impotriva unei asemenea hotarari se poate introduce contestatie pentru motive care tin, insa, de nelegalitatea adoptarii hotararii Adunarii creditorilor.

Solutie: consideram necesara reglementarea legala a unei asemenea contestatii si a posibilitatii ca judecatorul sindic sa confirme planul de reorganizare numai dupa respingerea eventualelor contestatii

Lipsa unei prevederi exprese cu privire la efectuarea distribuirilor partiale catre creditori

Legea nu prevede, insa, in mod expres, efectuarea distriburii, aspect care este speculat, de unii lichidatori judiciari, pentru a retine sumele incasate pana la intocmirea raportului final, respectiv pana la inchiderea procedurii.

Consecinta directa este acumularea cheltuielilor cu onorariul lichidatorului judiciar si incasarea, de catre acesta, a unei parti importante din sumele distribuite. Creditorul care a avut garantie constituita asupra bunului valorificat este, astfel, prejudiciat, intrucat garantia sa a fost diminuata fara, insa, a i se distribui valoarea sumei incasate in contul acesteia.

Solutie: includerea unei prevederi exprese in lege ca, imediat dupa aprobarea raportului si a planului de distribuire, de catre judecatorul sindic, lichidatorul judiciar sa procedeze la exectuarea distribuirii

Sistemul legislativ este un ansamblu de norme sau reguli de conduita obligatorii destinate a reglementa comportamentul oamenilor in societate. Ele consfintesc drepturi, libertati si obligatii ale oamenilor in relatiile lor reciproce, a caror respectare este asigurata la nevoie de catre forta publica. Cand aceste reguli nu respecta interesul general si favorizeaza doar anumiti subiecti minoritari ai raporturilor sociale, comerciale, civile etc. inseamna ca se incalca princiiplile care stau la baza dreptului.

Florin SANDOR
Sef Departament Juridic Intesa Sanpaolo Bank

Aveţi cont profesional JURIDICE.ro?