Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Opinii
7 comentarii

Pre(a)ocupat de a pastra aparenta de impartialitate si obiectivitate, judecatorul devine distant

30 mai 2012 | JURIDICE.ro, Daniel MIRĂUȚĂ

Actul de justiţie este unul eminamente umanist, determinat de dinamica relaţiilor interumane şi conceput pentru reglarea acestora. Relaţia interumană este însuşi obiectul actului de justiţie. Mai mult decât o chestiune tehnică, judecătorul are în faţă o problemă de viaţă, de relaţie interumană care necesită dezlegare. Finalitatea actului de justiţie nu este o hotărâre judecătorească, ci o relaţie socială recuperată, restaurată. Viziunea corectă asupra justiţiei este într-adevăr aceea a unui serviciu public. Nu există justiţie de dragul justiţiei.

Este deci de aşteptat ca actul de justiţie să se desfăşoare într-o manieră care să rezoneze la şi să solicite in cea mai mare parte dimensiunea umană a participanţilor.

Din păcate însă pragmatismul excesiv şi utilitarismul au răpit tot mai mult din ce este umanist, superior sau chiar sacru în actul de justiţie, l-au ,,secularizat”; dimensiunea umanistă a pierdut tot mai mult teren în favoarea dimensiunii pragmatice. Comunicarea în şedinţa de judecată a devenit fugitivă, lapidară, redusă doar la nivel tehnic. Cum interesul economic a devenit măsura tuturor lucrurilor, în multitudinea şi viteza proceselor, preocuparea pentru ceea ce este mai mult decât tehnică în actul de justiţie pare să constituie o podoabă inutilă, greoaie şi parcă anacronică.

Prezenţa unor simboluri în şedinţele de judecată (Biblia, crucea), invocarea divinităţii (în cadrul jurământului), solemnitatea şedinţei, ceremonialitatea adresărilor şi gesturilor sunt însă câteva reminescenţe care ne aduc aminte de o procedură la origine  aproape sacră, redusă însă în ultima vreme la o formă pur administrativă.

Vom arăta însă că în joc este nu doar forma exterioară sau prestanţa actului de justiţie, ci chiar raţiunea profundă a acestuia.

S-a pierdut din vedere astfel faptul că actul de justiţie a fost conceput şi cu o funcţie pedagogică, educatoare. În fond publicitatea şedinţelor de judecată nu serveşte doar pentru transparenţa actului de justiţie ci şi pentru exemplaritate, pentru educarea participanţilor. Privit din această perspectivă actul de justiţie trebuie să fie spectacol, privelişte. Dreptatea nu trebuie doar făcută, ci trebuie ca fiecare conştiinţă care asistă la actul de justiţie să vadă şi să fie convinsă că dreptatea a fost într-adevăr făcută, după principiul „Not only must Justice be done; it must also be seen to be done.”. Judecătorul ideal nu este cel care doar da soluţia corectă din punct de vedere tehnic, ci acela care, pe lângă aceasta, creează şi sentimentul împlinirii actului de justiţie in faţa spectatorilor şi a părţilor.

Justiţiabilul intră în contact cu un sistem care are la bază valori ca adevărul, dreptatea, echitatea. El trebuie să înţeleagă că sala de judecată este un loc in care adevărul şi dreptatea sunt căutate si preţuite, că recunoaşterea si regretul sincer sunt încurajate si răsplătite, că minciuna, falsitatea şi eschivarea sunt sancţionate. Judecătorul trebuie să se asigure ca justiţiabilul este expus la aceste valori şi principii elementare. In felul acesta actul de justiţie capătă o funcţie pedagogică iar judecătorul nu îşi poate nega acest rol.

Eşecul de până acum al funcţiei educatoare a actului de justiţie se poate uşor observa in uşurinţa cu care se propun în instanţe martori mincinoşi şi cu care aceştia îşi susţin depoziţiile, mizând fie pe toleranţa magistratului, fie pe credulitatea lui.

Lipsit de dimensiunea umanistă şi de funcţia sa pedagogică, transformatoare, actul de justiţie este privat de însăşi substanţa sa, cade în banalitate şi îşi pierde prestigiul. Dintr-un templu al justiţiei, sala de judecată devine un simplu ghişeu funcţionăresc iar zeiţa justiţiei devine o contabilă grăbită. Judecătorul se focalizează exclusiv pe găsirea soluţiei tehnice, pe dimensiunea administrativă a actului de justiţie, uitând şi neconştientizând privilegiul şi oportunitatea enormă pe care o are de a se implica într-o relaţie socială conflictuală ca un factor de stabilitate, de arbitru şi restaurator al ordinii şi în acelaşi timp ca factor educator pentru participanţi.

Pre(a)ocupat de a păstra aparenţa de imparţialitate si obiectivitate, judecătorul devine distant până la dezumanizare sau până aproape de absenţă. Retras în scaunul său, comunicând puţin sau deloc, judecătorul pare insensibil şi lipsit de empatie, ca o maşină. Dintr-o perspectivă umanistă însă (şi cred că nu greşim când afirmăm că justiţiabilul are astfel de aşteptări), justiţiabilul trebuie să plece din sala de judecată convins că a fost ascultat cu atenţie, că a fost înţeles, că judecătorului îi pasă, că procesul lui nu este pentru judecător doar o speţă, un exerciţiu de raţionament juridic, ci însăşi o chestiune de viaţă. Perspectiva şi aşteptarea justiţiabilului este în primul rând cea umană; acesta se aşteaptă la un arbitru implicat, iar nu o maşinărie impersonală care dă soluţia.

Privită din această perspectivă, profesia de judecător face apel în aceeaşi măsură la vocaţia de pedagog, cât şi la aceea de tehnician al dreptului.

Prin urmare, dorim să semnalăm necesitatea reinvestirii actului de justiţie cu acest sens pedagogic, necesitatea ridicării lui din sfera pur tehnică, administrativă în cea mult mai profundă, morală şi umanistă. Justiţia trebuie să îşi propună ca activitatea ei sa aibă un impact mult mai mare, mai puternic decât cel strict utilitar, pragmatic.

Daniel MIRĂUȚĂ
judecător, Judecătoria Iași

Citeşte mai mult despre , , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership