Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC





Nelegalitatea ridicarii autovehiculelor stationate neregulamentar in Craiova
31.05.2012 | JURIDICE.ro, Eugen TIȚOIU

JURIDICE - In Law We Trust

Curtea de Apel Craiova a anulat Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de ridicare, transport şi depozitare a vehiculelor staţionate neregulamentar.

Prin decizia nr. 1977 pronunţată în dos. nr. 9809/63/2010 în şedinţă publică la data de 31.05.2011 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a modificat în parte sentinţa Tribunalului Dolj în sensul admiterii acţiunii precizate, dispunând anularea Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 219/2005.

În ceea ce priveşte starea de fapt, la data de 02.04.2010 reclamantului i s-a ridicat, transportat şi depozitat de către Regia Autonomă de Transport Craiova autoturismul, proprietatea sa.

Pentru restituirea acestuia reclamantul a fost nevoit să achite Regiei Autonome de Transport Craiova o taxă de ridicare, transport şi depozitare în cuantum de 300 lei.

În factura fiscală de plată a sumei de 300 lei se menţionează că această sumă reprezintă taxă ridicare, transport şi depozitare conform Hotărârilor Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 219/2005.

Pentru recuperarea sumei, întrucât nu exista un proces – verbal de constatare a existenţei contravenţiei de oprire sau staţionare neregulamentară care să poată fi contestat în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, reclamantul a formulat acţiune întemeiată pe îmbogăţirea fără justă cauză, şi concomitent acţiune în contencios – administrativ având ca obiect anularea H.C.L. Craiova nr. 219/2005 asupra căreia ne vom apleca în cele ce urmează.

I. În esenţă, H.C.L. nr. 219/2005 a fost criticată de către reclamant pentru următoarele aspecte:
– lipsa unor atribuţii stabilite prin lege, în acest domeniu;
Această lipsă privea, la data aprobării regulamentului, dreptul de a adopta o astfel de hotărâre de către autoritatea locale, dar şi dreptul acesteia de a constata că un autoturism este sau nu parcat neregulamentar (în prezent acest drept este acordat Poliţiei Locale prin dispoziţiile art. 7 lit. h) din Legea nr. 155/2010).
– încălcarea principiului subordonării faţă de actele normative de nivel superior, în speţă O.U.G. nr. 195/2005 privind circulaţia pe drumurile publice;
– lipsa avizului conform al Inspectoratului Judeţean de Poliţie prevăzut de art. 128 alin. 1) lit. d) şi alin. 2), iniţial 113 alin. 2 ) din O.U.G. nr. 195/2002 pentru adoptarea de către o autoritate locală a unor măsuri privind accesul, circulaţia şi parcarea pentru diferite categorii de vehicule;
– încălcarea normelor privind tehnica legislativă;

Autorităţilor locale le este interzis de către art. 15 din legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă ca la elaborarea actelor administrative ale acestora, să instituie aceleiaşi reglementări care se regăsesc deja în alte acte cu caracter normativ.

Mai mult decât atât, la alin. 4 al aceluiaşi articol sus menţionat se arată că: “Într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază.”

De asemenea, încălcarea dispoziţiilor art. 75 şi 76 din acelaşi act normativ menţionat.

II. Curtea de Apel Craiova în motivarea hotărârii constată nelegalitatea H.C.L. Craiova nr. 219/2005 pe de o parte, în ceea ce priveşte inexistenţa avizului Inspectoratului General al Poliţiei Române şi, pe de altă parte, în ceea ce priveşte lipsa atribuţiilor Consiliului Local al Municipiului Craiova în a adopta un astfel de regulament.

Cu privire la primul aspect, aceasta reţine: ”Astfel, adoptarea unui regulament ce prezintă ca obiect de reglementare ridicarea, transportul şi depozitarea autovehiculelor ce constituie un obstacol pentru circulaţia publică ( în accepţiunea disp. art. 61 din OUG 195/2002), presupune existenţa unor cerinţe de procedură, constând în existenţa acordului, iar această cerinţă consacră caracterul de act administrativ complex (act administrativ ce ia naştere prin două sau mai multe manifestări de voinţă, ce provin de la două autorităţi administrative, dar converg spre producerea aceloraşi efecte juridice, formând o unitate juridică).

Cu privire la cel de-al doilea aspect, aceasta reţine: ”Astfel, de la data intrării în vigoare a OUG 195/2002, dispoziţiile de competenţă reglementate în HG 147/ 1992 şi ulterior reluate în regulamentul anexă a HCL 219/2005, se raportează , în mod strict şi în condiţiile art. 67 alin. 1 din Legea 24/2000, la normele art. 61 din acest act normativ, precum şi la alte dispoziţii legale speciale ce reglementează competenţa de constatare şi sancţionare a contravenţiei constând în oprirea sau staţionarea neregulamentară.

Din acest punct de vedere, Curtea constată că dispoziţiile de atribuire a competenţei de constatare şi sancţionare a opririi şi staţionării neregulamentare, precum şi de dispunere a măsurii de ridicare, în favoarea altor funcţionari publici, decât organele poliţiei rutiere şi respectiv, alte categorii de funcţionari publici cărora li se recunoaşte prin legea specială de organizare, competenţa în materia contravenţiilor la regimul circulaţiei pe drumurile publice, contravin OUG 195/2002 .

III. În prezent, Poliţiei Locale organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi sectoarelor Municipiului Bucureşti, fie sub forma unei structuri în cadrul aparatului propriu al primarului, fie ca instituţie publică cu personalitate juridică i-a fost conferit dreptul de a dispune ridicarea unui autovehicul, pentru care în prealabil s-a constatat că este parcat neregulamentar, prin art. 7 alin. 1 lit. h din Legea nr. 155/2010 a Poliţiei Locale:

În domeniul circulaţiei pe drumurile publice, poliţia locală are următoarele atribuţii: (…) lit. h) constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar ;

Dar, aşa cum s-a arătat în doctrină, Cosmin Flavius Costaş, Sergiu Gherdan – Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca privind blocarea roţilor/ridicării autovehiculelor parcate pe domeniul public – ANULATĂ irevocabil de Curtea de Apel Cluj din data de 28.11.2011 (www.juridice.ro), Poliţia Locală nu poate ridica practic, un autovehicul, întrucât prin art. 64. alin. 3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice s-a prevăzut că procedura de ridicare se va reglementa prin regulamentul la aceasta, iar H.G. nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile tace.

Alături de argumentele acestor autori, credem, trecând peste existenţa dispoziţiilor art. 64 alin. 1) menţionate, că este normal ca activitatea tehnică de ridicare, transportare şi depozitare a unui autovehicul pentru care s-a constatat în prealabil că este parcat neregulamentar, de către poliţia rutieră sau poliţia locală, să fie reglementată în mod unitar la nivelul întregii ţări, întrucât, acordarea de competenţe în materia adoptării unor astfel de regulamente consiliilor locale ca autorităţi publice locale din fiecare unitate administrativ – teritorială, ar conduce la existenţa unor proceduri distincte ce ar lăsa loc hazardului şi deci şi nelegalităţilor.

În aceste condiţii, este imperios necesar a se reglementa această activitate prin Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, autorităţile locale rămânându-le competenta de a o atribui conform legii, fie unui serviciu sau regii proprii, fie unei alte persoane juridice şi, de asemenea să stabilească taxele aferente.

Eugen TIȚOIU
avocat, Baroul Dolj


Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]




Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.