BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
SAVESCU & ASOCIATII
 
10 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

CE: Proiect de Regulament care promoveaza semnaturile electronice si identitatea electronica
08.06.2012 | Gabriela ZANFIR FORTUNA, Gabriela ZANFIR


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Comisia Europeană a publicat pe 4 iunie proiectul de regulament pentru identificarea electronică şi serviciile de încredere în ceea ce priveşte tranzacţiile electronice pe piaţa internă. Regulamentul creează o piață internă pentru semnătura electronică și serviciile de încredere online conexe, garantând că aceste servicii funcționează la nivel transfrontalier și că au același statut juridic ca procedurile tradiționale bazate pe hârtie.

Practic, regulamentul va extinde domeniul de aplicare al directivei privind semnăturile electronice (Directiva 1999/93/EC), în sensul în care va include în acesta şi servicii noi, precum e-stamping (ştampila electronică) şi e-seals (sigiliul electronic). În plus, stabileşte un sistem de autentificare a paginilor de internet.

Regulamentul conţine nu mai puţin de 31 de definiţii ale conceptelor pe care le utilizează. Conform art. 3 alin. (1) al propunerii de regulament, „identificarea electronică” presupune „procesul de a folosi datele de identificare a unei persoane în format electronic ce în mod neambiguu reprezintă o persoană fizică sau juridică”. Mijloacele de identificare electronică sunt şi ele definite ca fiind „o unitate materială sau imaterială ce conţine datele la care se referă alin. (1) şi care este folosită pentru accesarea serviciilor online”. Autentificarea este definită în alin. (4) ca fiind „un proces electronic ce permite validarea identificării electronice a persoanelor fizice şi juridice; sau validarea originii şi integrităţii unor date electronice”.

Sigiliului electronic” reprezintă „date în format electronic ce sunt ataşate la sau sunt asociate în mod logic cu alte date electronice pentru a asigura originea şi integritatea datelor asociate”.

Ştampila electronică de timp” (electronic time stamp) presupune „date în format electronic care au efect asupra altor date electronice într-o anumită perioadă de timp, stabilind dovada că aceste date au existat în acel timp”.

De asemenea, „serviciile de încredere” sunt definite ca reprezentând „orice serviciu electronic ce constă în crearea, verificarea, validarea, utilizarea şi prezervarea semnăturile electronice, sigiliilor electronice, ştampilelor electronice de timp (electronic time stamps), documentelor electronice, serviciilor de distribuţie electronice, autentificării paginilor de internet şi certificatelor electronice, inclusiv certificatele pentru semnături electronice şi pentru sigilii electronice”.

Regulamentul învesteşte semnăturile, sigiliile şi ştampilele de timp electronice cu aceeaşi forţă legală pe care o au şi corespondentele lor ne-electronice, prevăzând chiar că ele trebuie să fie admise ca probă în instanţe.

Principalul beneficiu al regulamentului este faptul că pachetul de identificare electronică a unei persoane fizice sau juridice existent într-un stat membru va fi în mod automat recunoscut şi validat în celelalte state membre ale Uniunii Europene, fără necesitatea unor alte proceduri în acest sens.

Dacă firmele aprobă la scară largă această propunere legislativă, grupurile de apărare a vieţii private a cetăţenilor europeni sunt reticente şi consideră că aceasta reprezintă o nouă ingerinţă în viaţa privată ce va facilita urmărirea activităţilor acestora pe întreg teritoriul Uniunii.

Comisia se apără afirmând că regulamentul nu impune statelor membre crearea unui sistem de cărţi de identificare electronică acolo unde ele nu există, ci doar reglementează domeniul unde ele există deja pentru a crea o piaţă comună a serviciilor de încredere electronice.

„Pentru identitatea electronică, regulamentul asigură principiul securităţii juridice prin principiul recunoașterii și acceptării reciproce în țările membre care acceptă identități naționale care au fost notificate oficial Comisiei. Nu este obligatoriu ca statele membre să înregistreze identitățile naționale, însă Comisia speră că multe state membre vor alege să facă acest lucru”, se arată în comunicatul Comisiei.

Specialiştii consideră însă că odată ce regulile vor exista în sistemul juridic al Uniunii Europene, o armonizare de facto se va produce în toate statele membre, la un moment dat, în ceea ce priveşte identităţile electronice, întrucât regulamentul prevede posibilitatea ca exemplele de bună-practică din unele state membre să fie „schimbate” între state.

Dincolo de toate disputele, cert este faptul că executivul european reglementează din ce în ce mai mult mediul virtual, dintr-o varietate de unghiuri din ce în ce mai largă.

Notă: Definiţiile din acest articol sunt traduse de autoare din limba engleză din propunerea de Regulament, întrucât Comisia nu a publicat încă varianta în limba română.

dr. Gabriela ZANFIR

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “CE: Proiect de Regulament care promoveaza semnaturile electronice si identitatea electronica”

  1. Carmen Elena PĂDURARU spune:

    …Recomandarea mea de pe FB nu poate fi decat negativa.În sensul ca, dupa experienta cu dna Merkel, tot ce vine de la Comisia Europeana nu poate fi decat sinistru…si acelasi lucru se intampla si cu acest Regulament. Sunt incalcate cele mai elementare drepturi ale persoanei. Cititi pentru lamuriri „La apusul libertatii” de Hristodul Aghioritul

  2. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    nu înțeleg.

    1. care drepturi ale persoanei considerați că sunt încălcate?
    2. de ce sunt încălcate?

    Cu stimă,
    Mihaela

  3. Carmen Elena PĂDURARU spune:

    Sunt încalcate, proprietatea privată (art.44 Constituţia României), dreptul la muncă de asemenea garantat prin legea fundamentală( art.41), libertatea economică ( art.45), libertatea de conştiinţă şi de exprimare a convingerilor, având consecinţe nefaste asupra integrităţii psihice garantată prin art. 22 precum şi libertatea individuală.
    De asemenea, prin acest sistem se introduce cenzura, expres interzisă de art. 30(2) din Constituţia Romaniei.
    Aceste drepturi sunt consfintite de asemenea prin Tratatele internationale si ale CE.

    Sistemul electronic prezintă riscuri majore şi este cel mai vulnerabil dintre toate modalităţile de evidenţă şi arhivă, pentru că poate fi afectat de factori tehnici minori ( pană de curent), eroare umana sau rea credinţă din partea utilizatorilor acceptaţi precum şi a hackerilor care au devenit deosebit de inventivi în activităţi infracţionale de acest tip. Proba irefragabila, de necontestat, este Afacerea Wikileaks care demonstrează fragilitatea sistemelor de securitate şi stocare de informaţii, dintre cele mai sofisticate!

    Semnătura electronică sau certificatul digital de identificare reprezintă un număr atribuit persoanei fizice sau juridice, numar ce este unic la nivel mondial, după stocarea elementelor de identificare personale, în sistemul electronic de evidenţă (e-Guvernare) şi serveşte ca metodă de identificare a semnatarului.

    Întrucât se impune respectarea libertătii de constiinta, persoanelor – care se raportează la NUMELE PROPRIU, ca la o chestiune existenţială absolută- trebuie sa li se permita sa nu foloseasca acest sistem in care oamenii sunt identificati doar prin NUMERE.

    Problema e complexa…
    Pentru lamuriri cititi „La apusul libertatii” de Hristodul Aghioritul si daca doriti va dau adresa mea de mail.

    Toate cele bune,
    Carmen

  4. Nici eu nu înţeleg ce legătură are dreptul la proprietate, dreptul la muncă şi dreptul la viaţă privată cu semnătura electronică şi cu Aghioritul.

    Din contră, semnătura electronică măreşte libertatea personală, întăreşte dreptul la viaţă privată şi simplifică identificarea persoanei.

    Afacerea „Wikileaks” nu are nicio legătură cu semnătura electronică şi cu accesul nepermis la sistemele informatice.

    Există deja un număr unic atribuit fiecărei persoane. Este codul numeric personal.

    Problema nu este deloc complexă.
    Este doar o intruziune împotriva statului a nucleului dur al unor rătăciţi religioşi fanatici care vor să îşi impună preceptele lor doctrinare de cult.

    Din acest curent obscurantist face parte şi propunerea rizibilă de a scoate cuvântul „card” din legislaţie deoarece citit invers se scrie „drac”.

    Din câte ştiu eu limba română nu este o limbă biblică antică iar cuvântul „card” este un neologism împrumutat din englezescul „card” (1350-1400) care provine din engleza medie „carde”, o variantă a lui „carte” din engleza veche: hârtie de scrie, document, scrisoare, < Latină charta < Greacă chártēs foaie de papirus.

    Cuvântul "card" este un neologism intrat în uz după revoluţie.

    Este o aroganţă să crezi că limba română dictează luptele creştine imaginare la nivel mondial.

    Numerele, la fel ca literele sau pictogramele sunt pur si simplu niste simboluri care nu au nicio legatură cu religia.

    Doar religioşii numerologi (o pseudoştiinţă) şi integramiştii bisericeşti caută pete-n soare şi găsesc nişte legături absolut imaginare între fapte şi numere şi litere.

    După mintea acestor fanatici, diavolul locuieşte în computer.

    Ăştia sunt noii călugări tip Tanacu care au oripilat tot occidentul.

    Nu e mult până vom vedea călugării informatici care înfig piroane în unităţile centrale pentru a elibera duhul rău din computer.

  5. Carmen Elena PĂDURARU spune:

    Ha, ha, dle Kurtyan, ca intotdeauna ma faceti sa rad…v-ati propus sa fiti un formator de opinie.Dar cu siguranta sunt foarte putini acei care va impartasesc ideile!

    Eu am enuntat doar texte legale si parerea informaticienilor specializati in chestiuni tehnice iar divagatiile dv.nu au nici o legatura cu problema adusa de mine in discutie!

    • Da? Eu nu vad nimic de amuzant.
      Nu stiam că Hristodul Aghioritul (nume monastic – echivalentul numelui de scena) este vreun jurist.
      Veniti cu toti dereglaţii religioşi.
      Mai ales ca numele acestui „crazy coocoo gaga” apare pe site-uri alaturi de alte titluri „serioase”: Acatistul Mucenicului Marturisitor Corneliu Zelea Codreanu, Coca – Cola Satanism si Anatema asupra SUA, Evreul Papa, Justin Bieber – fiul Satanei… cărticica şefului de cuib…

      Intr-adevar, o sursa serioasa de drept.

      Ştiaţi că există şi tabloide religioase unde fufele sunt maici şi clarvăzătoare iar fotbaliştii sunt sunt înlocuiţi de călugări cu puteri exorciste?

      De toate pentru toţi. Există o subcultură a mahalalelor cititoare de Click, Libertatea, Can Can la fel cum exista o subcultură a cititorilor de reviste religioase. Desi cei din prima categorie sunt sanatosi spre deosebire de ceilalti.

      Este un semnal clasic al crizei economice.

      • Nu glumeam, desi pare o gluma: Perioadele de criza economica s-au caracterizat intotdeauna (observatie proprie) printr-o inflorire spectaculoasa a activitatii ghicitoarelor, preotilor exorcisti, saloanelor de masaj, prostitutiei – toate foarte vizibile in anunturi in ziare… si a covrigariilor.
        Asta este observatia mea personala.
        In vremurile de boom economic, toate astea aproape ca dispar.
        De la revolutie incoace au fost cam 4 momente de acest gen.

        Verificati!
        La fel cum BigMac Index a fost inventat dintr-o simpla observatie empirica, la fel am inventat si eu indexul meu de criza economica.

        Indexul meu economic de detectie a crizei se cheama Indexul FUGHICO – fufe, ghicitoare si covrigi.

        Nu este un index japonez, e index românesc 😉

  6. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    nu știu ce să zic.

  7. Carmen Elena PĂDURARU spune:

    Orice student in anul I la Drept invata ca juristul pune in opera normativa o situatie de fapt. Astfel, se enunta si se dovedesc mai intai circumstantele reale, imprejurarile care reclama o aplicare a legii…si apoi se procedeaza la operatiunea abstracta care este verdictul/incadrarea in drep. Mare atentie, insa, juristul care se ocupa mai mult de situatia legala decat de cea de fapt, nu va fi un practician redutabil. Va ramane doar la nivelul de teoretician, abstractizand atat de mult legea incat ii va taia practic oxigenul cu care trebuie sa traiasca. Din pacate, aceasta tendinta exista si in scolile in care se preda in prezent aceasta materie dar, totul va reveni la normal cat de curand, intrucat juristii nostri adevarati au inteles capcana in care au fost atrasi.

    Si acum revenind, cartea pe care am citat-o nu este a unui jurist, nici nu am pretins asta ci, este a unui INFORMATICIAN redutabil care, dincolo de pregatirea lui profesionala, a ales sa locuiasca intr-o manastire din muntele Athos. In dovedirea imprejurarilor de fapt am facut trimitere la aceasta lucrare, tocmai pentru ca este foarte documentata.Dupa ce o veti citi, dra Mihaela, va veti convinge!

    • Alin CLINCEA spune:

      Înţeleg că dvs. sunteţi judecătoare. Aş fi curios să văd cum aţi trata o cauză în care problema-cheie ţine chiar de aplicarea regulilor privind semnătura electronică (ex. valabilitatea unui înscris în formă electronică, purtând o semnătură electronică extinsă). Aţi motiva cu părerile lui Hristodul Aghioritul şi cele ale unui „INFORMATICIAN redutabil” sau cu textul legii? Nu daţi şi mai multe motive de recuzare potenţialelor părţi care v-ar avea ca judecător.

      Că sistemele informatice au diverse vulnerabilităţi nu este un lucru nou. E nerezonabil să aşteptaţi lucruri perfecte din partea unei fiinţe imperfecte. Nu e nevoie de informaticianul dvs. redutabil să facă o asemenea dezvăluire. Totuşi, aceste vulnerabilităţi nu au reuşit să convingă, de pildă, băncile să renunţe la utilizarea lor în e-banking, comercianţii să renunţe la plăţile online etc. Care să fie motivul? Neglijenţa lor în lucrul cu banii lor şi ai altora sau confortul ori gradul de securitate rezonabil pentru a avea încredere în utilizarea acestor sisteme?
      În domeniul tehnologiei informaţiei, spre deosebire de cel juridic, vulnerabilităţile primesc remediu mult mai rapid. Nu există malware, bug în vreun program, eroare de concepţie a vreunui protocol etc. care odată descoperit şi publicat să nu capete şi o rezolvare. Nimeni nu-şi riscă afacerea sau banii ignorând un astfel de defect. Această îmbunătăţire permanentă face ca informatica să însemne şi să ofere omenirii mult mai mult decât deschiderea calculatorului, intrarea pe juridice.ro şi postarea unui comentariu.

      Dacă situaţia de fapt (pe care şi dvs. o consideraţi importantă în comentariul anterior) confirmă că tehnologia informaţiei se bucură de interes din partea celor implicaţi în diversele raporturi juridice, de ce ar trebui ca dreptul să ignore această situaţie de fapt, refuzându-i o reglementare adecvată?
      Or, tocmai acestui neajuns încearcă să-i răspundă legislaţia referitoare la semnături electronice, certificate digitale, marcă temporală, comerţ electronic etc. Este evident că aplicarea tehnologiei informatice în relaţiile sociale va continua să se dezvolte. Nu este în interesul nimănui ca raporturile juridice astfel născute să rămână în aceeaşi zonă gri a incertitudinii în care se află acum, cea a interpretărilor prin analogie cu lumea fizică sau a invocării lipsei de reglementare.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate