« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
2 comentarii

ICCJ. Actiune in revendicare vs. Legea nr. 10/2001
11.06.2012 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABĂ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că proprietarul bunului preluat abuziv de stat şi ulterior înstrăinat unui terţ nu poate redobândi acel bun printr-o acţiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun, în condiţiile în care nu a uzat de procedura de restituire instituită prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, care reprezintă legea speciala de reparatie in aceasta materie. În caz contrar, dacă s-ar aprecia că există posibilitatea de a se recurge la dreptul comun în materia revendicării, respectiv, Codul civil, în defavoarea legii speciale de reparaţie, ar însemna să se încalce principiului specialia generalibus derogant şi o judecare formală a cauzei, în care instanţa să acorde preferinţă titlului mai vechi, făcând abstracţie de efectele create prin aplicarea legii speciale. Înalta Curte a precizat că numai persoanele exceptate de la procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, precum şi cele care, din motive independente de voinţa lor, nu au putut să utilizeze această procedură în termenele legale, au deschisă calea acţiunii în revendicarea bunului litigios, afară de cazul când acesta a fost cumpărat cu bună-credinţă şi cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 de către chiriaşi. În speţă, Înalta Curte a reţinut ca reclamanta nu se găseşte în niciuna din situaţiile de excepţie ce ar justifica promovarea acţiunii în revendicare, iar apărările potrivit cărora aceasta nu a putut lua cunoştinţă de actele normative române ce reglementează reconstituirea dreptului de proprietate întrucât locuia în Germania, nu pot fi primite, intrucât nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii şi nimeni nu poate invoca în favoarea sa propria turpitudine. (Decizia nr. 209 din 18 ianuarie 2012 pronunţată în recurs de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect acţiune în revendicare imobil preluat de stat fără titlu valabil în perioada comunistă).

Corina CIOROABĂ

 
Secţiuni: Drept civil | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “ICCJ. Actiune in revendicare vs. Legea nr. 10/2001”

  1. Mihaela ENACHE spune:

    trebuie avuta in vederea Decizia nr. 33/2008 data in Recurs in interesul legii de ICCJ:

    „Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun, având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar de instanţele judecătoreşti, stabilesc:

    Concursul dintre legea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.

    În cazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială, respectiv Legea nr. 10/2001, şi Convenţia europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fi dată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptul comun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice.”

    Din cuprinsul Decizie nr. 33/2008 se intelege faptul ca daca bunul nu a fost dobandit intre timp cu buna-credinta de o alta persoana prin titlu, ci apartine in continuare statului, se poate formula actiune pe dreptul comun

  2. Cătălin Gabriel STĂNESCU spune:

    Imi cer scuze in avans pentru limbajul mai dur, dar este dovada de MODERAT din partea celor care au pronuntat o astfel de decizie.
    Deci in situatia in care proprietarul real sau mostenitorul real nu a formulat cerere pe legea 10, dar un neproprietar a formulat o astfel de cerere, si din grava eroare a autoritatii care trebuia sa verifice situatia, un neproprietar este improprietarit cu un bun care nu-i apartinea sau la care nu era indreptatit, atunci proprietarul real nu-si poate revendica bunul de la neproprietar doar pentru ca nu si-ar fi putut lua bunul de la stat?!?
    Se incalca nu doar principii de drept dar si MODERAT.
    In primul rand, ca legea 10 nu a prescris dreptul de proprietate ci dreptul la actiune impotriva statului uzurpator. Las deoparte faptul ca si astfel de prescriptie e discutabila, dar fiind decizie de indrumare nu mai comentez. Dar odata iesit bunul din patrimoniul statului si de sub imperiul Legii 10 ce poate impiedica un proprietar real sa incerce recuperarea bunului de la un neproprietar? in ce baza legala? mai nou legea 10 e lege de improprietarire care anuleaza titlurile si creaza altele, nerasturnabile prin judecata si proba contrara?!?

    In al doilea rand, daca se accepta logica inaltei curti (MODERAT) ar insemna ca toate cazurile in care prin frauda s-au obtinut imobile nationalizate abuziv de comunisti devin brusc legale si corecte, pentru ca nu exista nicio posibilitate practica de a le ataca! Aceasta instituie, nu doar constituie, o grava atingere atat dreptului de proprietate cat si dreptului de a apara proprietatea. Practic, Legea 10 care trebuia sa ajute si sa usureze reparatia, devine de doua ori samavolnica la adresa adevaratilor proprietari: odata prin limitarea dreptului de a uza de ea (un an de zile pentru actiunea speciala v. imprescriptibilitatea actiunii generale) apoi prin interzicerea dreptului de a folosi actiunea generala, dupa iesirea de sub imperiul actiunii speciale.

    MODERAT…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD