Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
CJUE
 1 comentariu

CJUE. Carta drepturilor fundamentale a UE. Principiul ne bis in idem

14 iunie 2012 | Sorin-Ioan DUMITRAȘCU, Sorin-Ioan DUMITRASCU

Comunicat CJUE: În afara cadrului Uniunii Europene, statele membre ale acesteia au ratificat, la fel ca și alte state europene, Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului (CEDO). Respectarea obligațiilor care rezultă din această convenție este garantată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu sediul la Strasbourg.

În paralel, cu ocazia adoptării Tratatului de la Lisabona, Uniunea a adoptat o Cartă a drepturilor fundamentale care are caracter obligatoriu. În special, Carta recunoaște principiul ne bis in idem, cu alte cuvinte dreptul de a nu fi judecat sau condamnat penal de două ori pentru aceeași infracțiune.

Atunci când un drept fundamental este recunoscut atât de către Cartă cât și de către CEDO, Carta prevede că acest drept are același înțeles și întindere ca și cel conținut de CEDO.

Domnul Fransson este un lucrător care desfășoară activități independente. În cursul anilor fiscali 2004 și 2005, el nu și-a respectat obligațiile privind declarațiile în materie fiscală în Suedia. La 24 mai 2007 autoritățile fiscale suedeze i-au aplicat o amendă pentru infracţiunile fiscale săvârşite în cursul anului fiscal 2004, din care 4872 de coroane suedeze corespund încălcării referitoare la TVA – taxă a cărei funcționare este reglementată de o directivă din 20061. În ceea ce privește anul fiscal 2005, autoritățile suedeze au aplicat o altă amendă, din care 3 225 de coroane suedeze corespund încălcării referitoare la TVA.

Nici sancțiunea corespunzătoare anului fiscal 2004, nici cea corespunzătoare anului fiscal 2005 nu au fost contestate, devenind definitive. Ulterior, în iunie 2009, a fost inițiată o procedură penală împotriva domnului Fransson. Astfel, domnul Fransson este învinuit de Ministerul Public de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în cursul anilor fiscali 2004 și 2005. Infracțiunea imputată domnului Fransson este pasibilă de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maxim special este de șase ani. Faptele care susțin învinuirea formulată de Ministerul Public sunt aceleași cu cele care au stat la baza sancțiunii administrative aplicate la 24 mai 2007.

În acest context, Haparanda Tingsrätt (Tribunalul Districtului Haparanda, Suedia), sesizat cu procesul penal, solicită Curții de Justiție să stabilească dacă principiul ne bis in idem prevăzut de Cartă se opune ca un stat membru să aplice, ca urmare a unei încălcări a reglementării în materia TVA-ului, o dublă sancțiune administrativă și penală pentru aceleași fapte.

Situațiile în care este aplicabilă Carta

Potrivit concluziilor prezentate astăzi de avocatul general, Carta se aplică statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Astfel, în cazurile în care autoritățile publice naționale „pun în aplicare” dreptul Uniunii, revine Uniunii obligația de a garanta drepturile fundamentale privind măsurile adoptate de state.

Or, în prezenta cauză, avocatul general consideră că gradul de legătură dintre dreptul Uniunii „pus în aplicare” (în speță directiva din 2006) și măsurile adoptate de Suedia nu este suficient pentru a întemeia un interes în mod clar identificabil al Uniunii privind garantarea principiului ne bis in idem. Astfel, regimul fiscal sancționator suedez nu este direct inspirat din dreptul Uniunii deoarece directiva în discuție nu reglementează sistemul de represiune al infracțiunilor fiscale referitoare la TVA. Astfel, Suedia s-a mulțumit să pună regimul său fiscal sancționator în serviciul colectării TVA-ului.

Considerând că prezenta cauză nu constituie o situație de punere în aplicare a dreptului Uniunii, avocatul general propune Curţii de Justiție să se declare necompetentă să răspundă la întrebarea adresată de instanța de trimitere suedeză.

Principiul ne bis in idem

Cu toate acestea, în ipoteza în care Curtea de Justiție ar aprecia că este competentă, avocatul general analizează întinderea principiului ne bis in idem în dreptul Uniunii și, în concret, dacă acest principiu, astfel cum este formulat în Cartă, se opune ca un stat să aplice o dublă sancțiune administrativă și penală pentru aceleași fapte atunci când pune în aplicare dreptul Uniunii.

În cadrul acestei analize, avocatul general amintește că, potrivit Cartei, înțelesul și întinderea drepturilor conținute de aceasta sunt „aceleași” ca și cele prevăzute de CEDO.

Or, avocatul general amintește că CEDO recunoaște principiul ne bis in idem. În plus, potrivit interpretării acestei convenții de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, CEDO se opune măsurilor de dublă sancțiune administrativă și penală aplicate pentru aceleași fapte, împiedicând astfel deschiderea unei a doua proceduri, indiferent că este administrativă sau penală, atunci când prima sancțiune a devenit definitivă.

Totuși, avocatul general arată că principiul ne bis in idem conținut în CEDO nu a fost unanim acceptat de statele semnatare ale Convenției, printre care figurează diferite state membre ale Uniunii. Astfel, unele dintre statele membre ale Uniunii nu au ratificat această interdicție, iar altele au formulat rezerve sau declarații interpretative2.

Ținând cont de aceste elemente, avocatul general consideră că obligația de a interpreta Carta în lumina CEDO trebuie să fie nuanțată atunci când – cum este cazul în speță – un drept fundamental prevăzut de CEDO (în speță interdicția dublei sancțiuni administrative și penale) nu a fost pe deplin însușit de toate statele membre ale Uniunii. Într-o asemenea situație, avocatul general apreciază că CEDO constituie o sursă de inspiraţie pentru dreptul Uniunii, și că obligaţia de a echivala nivelul de protecţie al Cartei cu cel al CEDO este lipsită de aceeaşi efectivitate.

Plecând de la această consideraţie, avocatul general consideră că nimic din textul Cartei nu permite să se concluzioneze că s-ar fi intenționat să se interzică cumulul unei sancțiuni administrative și penale pentru același comportament. În plus, terminologia utilizată în Cartă insistă asupra dimensiunii penale a principiului ne bis in idem. Totuși, avocatul general Cruz Villalón precizează că principiul proporționalității și, în orice caz, principiul interzicerii arbitrariului, inerente statului de drept, impun să se țină cont, în cadrul procedurii penale, de împrejurarea că faptele în discuție în această procedură au făcut deja obiectul unei sancțiuni administrative.

În consecință, concluzionează avocatul general, Carta nu împiedică statele membre să deschidă o procedură în fața unei instanțe penale pentru fapte deja sancționate definitiv, pe cale administrativă, cu condiția ca instanța penală să fie în măsură să țină cont de existența prealabilă a unei sancțiuni administrative pentru a atenua pedeapsa pe care trebuie să o aplice. Revine instanței de trimitere suedeze sarcina de a aprecia dacă ordinea juridică națională permite o asemenea compensare.

>> Hotărâre

Sorin-Ioan DUMITRASCU
student, Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Drept
internship Societatea de Stiinte Juridice

Citeşte mai mult despre ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership