Despre chinurile facerii Justitiei la Tribunalul Constanta

Faptul că dreptul nostru este excesiv de formalist şi că acest formalism, adeseori pus în practică de către instanţe, conduce la depăşirea „termenului rezonabil” sau a „termenului optim şi previzibil” pentru soluţionarea cauzelor, nu mai reprezintă o noutate. Există în acest sens suficiente hotărâri de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ce atestă că în sistemul nostru de drept nu s-a găsit încă o veritabilă cheie pentru rezolvarea enigmei executării într-un termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti.

Mai recent însă, unele exemple din practica judiciară ne relevă faptul că această problemă dobândeşte noi valenţe. Ne referim astfel, în principal, la „practica definitivării hotărârilor” existentă la Tribunalul Constanţa – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. Pentru a fi mai expliciţi, această practică presupune parcurgerea, de către partea care a câştigat un litigiu purtat în faţa instanţei de contencios administrativ şi fiscal, a următoarelor etape:

1. Întrucât legiuitorul reformator a decis că hotărârile judecătoreşti pronunţate în recurs nu se mai comunică, partea încearcă, uneori de 10-12 ori şi de-a lungul unei perioade de 2-3 luni, să afle dacă s-a motivat hotărârea instanţei de recurs şi dacă dosarul a fost restituit Tribunalului Constanţa.

2. În cazul depăşirii cu succes a barierei îndelungatei motivări, părţii i se solicită depunerea unei „cereri pentru înscrierea menţiunii definitivă şi irevocabilă pe hotărârea judecătorească”. Această formalitate, necunoscută de Codul de procedură civilă sau de Legea nr. 554/2004, este în mod evident una de sorginte administrativă. Nu însă şi la Tribunalul Constanţa unde…

3. …În a treia etapă, instanţa analizează, în şedinţă publică, într-un interval de una-două luni de la formularea cererii, solicitarea părţii interesate. Subsecvent, se emite o încheiere de admitere a cererii care, pe banii contribuabililor, se comunică solicitantului.

4. Victorios în lupta cu el însuşi, justiţiabilul trebuie să se înarmeze cu răbdare. Pentru că existenţa unei noi hotărâri judecătoreşti, a unei supralegalizări a hotărârii lui deja irevocabile, nu-i foloseşte la nimic. Vorba unei reclame, îi mai lipseşte ştampila pe timbru. Mai precis, trebuie să mai aştepte câteva săptămâni sau luni până când dosarul „se întoarce în arhivă” (o formulă dragă tuturor arhivarilor), iar funcţionarii Tribunalului Constanţa – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal găsesc răgazul necesar să aplice mult-râvnita formulă „definitivă şi irevocabilă”. În cel mai scurt timp posibil, evident în timpul programului de lucru de maxim 4 ore pe zi, redus la jumătate sau mai puţin vara, justiţiabilul va intra în posesia hotărârii.

De aici încolo, nu mai urmează decât executarea propriu-zisă. Desigur, dacă autoritatea publică vizată refuză să pună în executare hotărârea irevocabilă, se poate formula o cerere de amendare în condiţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Trebuie să aveţi însă grijă. Dacă hotărârea spune, de pildă, faptul că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor trebuie să-ţi plătească în termen de 10 zile nişte despăgubiri, datorate de vreo 10 ani în temeiul Legii nr. 9/1998, Tribunalul Constanţa va respinge cererea. Aparent, în opinia unor judecători ai acestei instanţe, amenda poate fi aplicată doar atunci când autoritatea publică este obligată să facă ceva, nu şi atunci când este obligată să plătească despăgubiri. Pentru că, neîndoielnic, în dreptul nostru, a plăti nu este sinonim cu a face, iar plata despăgubirilor nu este nici act administrativ şi nici operaţiune material-tehnică, ci o instituţie sui generis…

Sunt convins că avocaţii din Arad, Satu Mare sau Iaşi, atunci când trebuie să urmeze această procedură, înţeleg desigur că o parcurg, în numele clienţilor lor, pentru binele justiţiei şi pentru binele lor. Fără aceste formalităţi, justiţia ar fi mai altfel şi mai săracă. Timpul petrecut pentru parcurgerea acestor formalităţi îţi oferă şansa să reflectezi la justiţie şi la absolut în general. Iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, vorba unei distinse judecătoare de la Înalta Curte, oricum nu înţelege particularităţile sistemului judiciar românesc, în care poţi condamna pe cineva direct în recurs, fără să-l audiezi, dar nu poţi obţine „dovada” că o hotărâre judecătorească este irevocabilă decât în urma procedurii mai sus descrise.

Fiat iustitia, pereat mundus!

Cosmin Flavius COSTAȘ
Avocat, Baroul Arad

Citeşte mai mult despre Cosmin Flavius Costas, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Tribunalul Constanta! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.