Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

Avizul Curtii Constitutionale privind propunerea de suspendare din functie a Presedintelui
10.07.2012 | Corina CIOROABĂ, Juridice.ro


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 456 din data de 6 iulie 2012 a fost publicat Avizul Curtii Constitutionale nr. 1/2012 privind propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu.

Ca urmare a adresei celor doua Camere ale Parlamentului, Curtea Constitutionala a emis avizul consultativ cu privire la propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu.

Redam text integral al avizului:

“1. Textele din Constitutia Romaniei care, potrivit propunerii de suspendare din functie, au fost incalcate prin faptele grave savarsite de Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, sunt urmatoarele: art. 1 alin. (3), (4) si (5) – Statul roman; art. 8 – Pluralismul si partidele politice; art. 16 – Egalitatea in drepturi; art. 21 – Accesul liber la justitie; art. 23 alin. (3) – Libertatea individuala; art. 34 – Dreptul la ocrotirea sanatatii; art. 47 alin. (2) – Nivelul de trai; art. 77 – Promulgarea legii; art. 80 – Rolul Presedintelui; art. 82 alin. (2) – Validarea mandatului si depunerea juramantului; art. 84 – Incompatibilitati si imunitati; art. 102 – Rolul si structura Guvernului; art. 134 alin. (2) – Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii; art. 142 alin. (2) – Structura Curtii Constitutionale; art. 147 – Deciziile Curtii Constitutionale; art. 150 alin. (1) – Initiativa revizuirii Constitutiei.

2. Art. 95 alin. (1) din Legea fundamentala prevede ca Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie „in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei “.

Intrucat textul constitutional nu defineste notiunea de „fapte grave“, pentru a statua daca sunt indeplinite conditiile pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, Curtea Constitutionala, prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 18 aprilie 2007, a statuat ca „Este evident ca o fapta, adica o actiune sau inactiune, prin care se incalca prevederile Constitutiei, este grava prin raportare chiar la obiectul incalcarii. In reglementarea procedurii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Constitutia nu se rezuma insa la acest inteles caci, daca ar fi asa, expresia «fapte grave» nu ar avea sens. Analizand distinctia cuprinsa in textul citat si luand in considerare faptul ca Legea fundamentala este un act juridic normativ, Curtea Constitutionala constata ca nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai «fapte grave», cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si in practica dreptului. Din punct de vedere juridic, gravitatea unei fapte se apreciaza in raport cu valoarea pe care o vatama, precum si cu urmarile sale daunatoare, produse sau potentiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei si, nu in ultimul rand, cu pozitia subiectiva a acestuia, cu scopul in care a savarsit fapta. Aplicand aceste criterii la faptele de incalcare a ordinii juridice constitutionale la care se refera art. 95 alin. (1) din Legea fundamentala, Curtea retine ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare.“

3. Propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, este structurata in preambul si in 7 capitole reprezentand motivele propunerii de suspendare, in care sunt prezentate mai multe incalcari sau categorii de incalcari ale prevederilor Constitutiei.

3.1. In preambulul propunerii de suspendare din functie se sustine ca, „incepand cu 6 decembrie 2009, democratia si statul de drept au cunoscut un puternic proces de erodare, de substituire a institutiilor statului de drept prevazute de Constitutia Romaniei, ajungandu-se ca vointa si actiunea politica sa fie concentrate in mod discretionar si neconstitutional in mana unui singur om – Presedintele tarii“, care „a ajuns sa dicteze puterii executive, puterii legislative si celei judecatoresti, ceea ce reprezinta un grav derapaj de la principiile fundamentale ale Constitutiei Romaniei“.

Totodata, se sustine ca „in aceste conditii, institutiile statului democratic, asa cum sunt ele definite in Constitutia Romaniei, in baza principiului separatiei puterilor in stat, au fost puse in imposibilitatea practica de a mai functiona. Majoritatea deciziilor politice majore din ultimii 3 ani au fost luate in afara cadrului de functionare democratica a statului si impotriva vointei poporului. Se poate spune ca spiritul Constitutiei si principiile statului de drept au fost incalcate odata cu formarea Guvernului condus de Emil Boc. Acesta a fost investit pe baza voturilor date de parlamentari adusi de partea puterii prin practici legate de coruptia politica. De asemenea, incalcarea spiritului Constitutiei a continuat cu fiecare dintre legile cu impact major asupra societatii romanesti, trecute prin Legislativ prin procedura angajarii raspunderii Guvernului cu consecinte catastrofale pentru societatea romaneasca.

Consecintele acestor acte politice au fost nu doar deteriorarea functionarii institutiilor democrate ale statului, pana la punerea sub semnul intrebarii a existentei statului de drept, dar si deteriorarea grava a nivelului de trai al populatiei, extinderea saraciei, falimentul a sute de mii de societati comerciale, erodarea grava a capitalului romanesc si disolutia clasei de mijloc.

In fapt, statul roman a incetat sa-si indeplineasca o parte dintre functiile sale fundamentale precum asigurarea asistentei medicale, a invatamantului, a ordinii publice, asigurarea unui nivel minim de trai pentru categoriile sociale defavorizate. Majoritatea legilor promovate de Executiv prin procedura de angajare a raspunderii in fata Parlamentului au fost gresit concepute si aplicate, Guvernul Boc fiind nevoit sa-si angajeze raspunderea de mai multe ori pentru legi care reglementeaza acelasi domeniu tocmai pentru ca actele normative adoptate initial de Partidul Democrat Liberal se dovedeau eronate (de exemplu, in materia salarizarii bugetarilor au fost angajari de raspundere in decembrie 2009, iunie 2010, decembrie 2010). De la Palatul Cotroceni Presedintele a dictat atat forma, cat si modalitatea de adoptare a legii, menite sa duca la evitarea procesului democratic, de dezbatere legislativa in Parlament.

Din acest haos legislativ declansat de regimul patronat de Presedintele Basescu au izvorat circumstantele care au permis declansarea a nenumarate litigii in justitie in materia salarizarii bugetarilor, litigii pierdute, in general, de statul roman.

Analiza evenimentelor politice din ultimii 3 ani arata ca cel care a generat, conceput si intretinut procesul de alterare a statului democratic a fost Presedintele Traian Basescu.

In ciuda faptului ca in  Constitutie se prevede ca Presedintele are rolul de mediator intre puterile statului in vederea asigurarii unei bune functionari a autoritatilor publice, Traian Basescu, in numele ideologiei politice a «presedintelui jucator», si-a asumat in mod direct conducerea institutiilor statului, fiind direct responsabil de majoritatea deciziilor care au dus la prabusirea functionarii institutiilor statului roman, la adancirea crizei economice, la impasul actual al statului de drept si la punerea in pericol a insesi principiilor fundamentale de functionare ale statului democratic.

Actiunile presedintelui au venit sa incalce principiul separatiei puterilor in stat, avand o atitudine de sfidare si denigrare a institutiilor statului, prin excesul de autoritate manifestat public. Actiunile fatise ale Presedintelui Traian Basescu, care si-a asumat in mod deschis, neechivoc, rolul de prim-ministru si de presedinte de facto al Partidului Democrat Liberal si care a incercat sa domine si sa subordoneze Legislativul si puterea judecatoreasca, ridica grave probleme de ordin politic si juridic. Nu exista o alta cale prin care Presedintele sa raspunda pentru actiunile sale decat referendumul popular in conditiile art. 95 din Constitutie.“

De asemenea, se arata in preambulul propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei ca, „potrivit Constitutiei Romaniei, Guvernul, aflat sub controlul Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului roman -, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice (art. 102).

Guvernul este supus controlului parlamentar prin instrumente democratice precum motiunile, intrebarile, interpelarile, comisiile de ancheta, dezbaterile parlamentare. In schimb, Constitutia ii da Presedintelui un rol important, presedintele neputand fi demis decat prin vot popular direct pentru ca el nu are un rol Executiv direct.

Acesta este motivul pentru care substituirea Presedintelui in rolul prim-ministrului si in atributiile Guvernului trebuie privita ca fiind o incalcare grava a Constitutiei, pentru ca presedintele, spre deosebire de primul-ministru, nu raspunde pentru faptele sale in fata Parlamentului, decat prin procedura suspendarii/demiterii, cu alte cuvinte scapa controlului obisnuit, reciproc, democratic, al puterilor in stat. Din acest motiv, documentul de fata va insista in mod deosebit asupra acestui tip de incalcare a Constitutiei de catre Traian Basescu.“

Astfel, „in conditiile in care actiunile Presedintelui Romaniei sunt extrem de grave si de natura sa puna in pericol functionarea institutiilor statului, semnatarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, senatori si deputati, considera ca se impune convocarea cat mai rapida a unui referendum popular prin care romanii sa aiba posibilitatea de a spune in mod direct, prin vot, daca sunt de acord cu actiunile lui Traian Basescu si cu politicile initiate si impuse de acesta, prin incalcarea prevederilor constitutionale cu privire la rolul institutiilor in statul democratic.

Referendumul popular este necesar pentru ca exista o lista importanta de incalcari ale Constitutiei. In acelasi timp, el trebuie sa fie privit si in raport cu consecintele extrem de grave ale acestor incalcari de catre Presedintele Romaniei. Intregul dezastru economic si administrativ generat de Guvernul Emil Boc poate fi atribuit, in fapt, actiunilor lui Traian Basescu aflate in afara cadrului constitutional.

Acest fapt este cu atat mai important cu cat abaterile regulate de la litera si spiritul Constitutiei, savarsite in exercitiul mandatului, care prin continutul si consecintele lor pot fi calificate drept incalcari grave ale legii fundamentale, dau motive suficiente pentru a ne convinge de necesitatea suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in sensul prevederilor art. 95 alin. (1) din Constitutia Romaniei.“

Cu privire la aceste sustineri cuprinse in preambulul propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Curtea constata ca acestea nu precizeaza elementele necesare identificarii si caracterizarii faptelor de incalcare a Constitutiei si nici dovezile pe care se sprijina imputarile, astfel incat urmeaza sa fie analizate motivele cuprinse in cele 7 capitole ale propunerii de suspendare.

In acest sens, Curtea va avea in vedere urmatoarele dispozitii din Legea fundamentala, privind rolul, functiile si atributiile Presedintelui Romaniei in relatiile lui cu autoritatile publice: art. 63 alin. (3) – Durata mandatului parlamentarilor; art. 65 alin. (2) lit. a) si lit. h) – Sedintele Camerelor; art. 66 alin. (2) – Sesiuni; art. 77 – Promulgarea legii; art. 85 – Numirea Guvernului; art. 87 – Participarea la sedintele Guvernului; art. 89 alin. (1) – Dizolvarea Parlamentului; art. 90 – Referendumul; art. 91 – Atributii in domeniul politicii externe; art. 92 – Atributii in domeniul apararii; art. 94 – Alte atributii; art. 103 alin. (1) – Investitura; art. 104 alin. (1) – Juramantul de credinta; art. 107 alin. (3) – Primul-ministru; art. 109 alin. (2) – Raspunderea membrilor Guvernului; art. 125 alin. (1) – Statutul judecatorilor; art. 133 alin. (6) – Rolul si structura Consiliului Superior al Magistraturii; art. 134 alin. (1) – Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii; art. 146 lit. a) si e) – Atributiile Curtii Constitutionale; art. 148 alin. (4) – Integrarea in Uniunea Europeana; art. 150 alin. (1) – Initiativa revizuirii Constitutiei.

Astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, din aceste prevederi constitutionale rezulta ca Presedintele Romaniei „are atributii importante in procesul de constituire a Guvernului si a altor autoritati publice, in procesul legislativ, in domeniul politicii externe, in domeniul apararii nationale, in garantarea independentei justitiei.

Totodata, potrivit art. 80 alin. (1) din Constitutie, Presedintele Romaniei este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii, iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, are rolul de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice si exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Prerogativele constitutionale ca si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea lui de catre electoratul intregii tari ii impun Presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar. Functiile de garantie si de veghe consacrate in  art. 80 alin. (1) din Constitutie implica prin definitie observarea atenta a existentei si functionarii statului, supravegherea vigilenta a modului in care actioneaza actorii vietii publice – autoritatile publice, organizatiile legitimate de Constitutie, societatea civila – si a respectarii principiilor si normelor stabilite prin Constitutie, apararea valorilor consacrate in Legea fundamentala.“

De asemenea, prin acelasi act, Curtea a constatat ca „Presedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime opinii si optiuni politice, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora, sa propuna reforme sau masuri pe care le apreciaza dezirabile interesului national. Opiniile, observatiile, preferintele sau cererile Presedintelui nu au insa un caracter decizional si nu produc efecte juridice, autoritatile publice ramanand exclusiv responsabile pentru insusirea acestora ca si pentru ignorarea lor. In orice caz, exercitarea de catre Presedinte a unui rol activ in viata politica si sociala a tarii nu poate fi caracterizata ca un comportament contrar Constitutiei.“

3.2. La capitolul I din propunerea de suspendare se sustine ca „Presedintele a uzurpat rolul prim-ministrului si s-a substituit in atributiile constitutionale ale Guvernului.“

Astfel, „prin comportamentul sau politic, Presedintele promoveaza o stare continua de incalcare a cadrului constitutional, s-a substituit rolului Guvernului in luarea deciziilor economice si sociale si a exercitat atributiile specifice functiei de prim-ministru, prin incalcarea grava a Constitutiei.

Actiunile Presedintelui au generat masuri economico-sociale ce au vizat categoriile sociale vulnerabile, cum ar fi pensionarii si copiii. Traian Basescu a contribuit la agravarea problemelor acestor categorii atunci cand a sustinut cu incrancenare taierea sau impozitarea pensiilor sau atunci cand a vrut sa fie „mai dur“, asa cum chiar el insusi aprecia in anuntul referitor la neplata alocatiilor pentru copii, la 8 decembrie 2010: «In orice caz, in ultima vreme am observat ca Romania nu mai are femei, are mamici. Toata tara asta a devenit o tara de mamicute si bebelusi.»“

De asemenea, autorii propunerii de suspendare sustin ca „transformarea Presedintelui intr-un prim-ministru a fost asumata in mod deschis de Traian Basescu. Astfel, desi multe dintre actele publice au purtat semnatura lui Emil Boc sau a reprezentantilor altor institutii, ele sunt rezultatul vointei personale a lui Traian Basescu: «Iar in ceea ce priveste principalele axe pe care Guvernul si delegatia Fondului vor discuta in continuare vi le pot prezenta si mi le asum si eu ca solutii, alaturi de Guvern. In primul rand este vorba de reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din Romania, cu 25%, iar pana la sfarsitul anului, sefii de institutii au obligatia sasi faca selectia, sa-i aleaga pe cei mai buni si nu clientela politica, in asa fel incat in anul 2011, mentinandu-se anvelopa salariala si in speranta cresterii economiei, salariile sa poata reveni la cele pe care le au acum. Aceasta masura trebuie luata de la 1 iunie. De asemenea, in ceea ce priveste pensiile, Guvernul isi va mentine transferul de 1,7 miliarde euro la fondul de pensii, dar pentru a acoperi pensiile la nivelul actual – si numeric, si nivel de plata – ar mai trebui inca circa 500 de milioane de euro, care nu exista, acesti bani nu exista. Ca atare, este previzibila o reducere a pensiilor cu 15%.»

6 mai 2010

Solutia pe care eu si Guvernul am propus-o romanilor este o solutie care reflecta ceea ce poate Romania acum si o alternativa la cresterea rapida a gradului de indatorare a tarii.

11 mai 2010 Stiu foarte bine ca nici eu, nici Guvernul, nici majoritatea parlamentara nu am luat aceste masuri cu placere, dimpotriva, le-am luat cu gandul la cei care sunt afectati de masurile de reducere a veniturilor.

6 februarie 2011 De aceea, am stabilit impreuna cu guvernatorul, cu primul-ministru, cu ministrul de finante ca aceasta suma, daca este tinuta la dispozitia Romaniei pentru o situatie de criza neprevazuta, este acoperitoare pentru a evita un derapaj generat de ce s-ar intampla in alte tari, in Uniunea Europeana sau in regiune.

6 februarie 2011 Legea trebuie adoptata acum, pentru ca prima generatie care intra pe noua legislatie in scoala trebuie sa aiba carti adaptate la noul sistem de educatie, spatii adaptate, dascali pregatiti, reorientati. Ori, optiunea mea si optiunea exprimata si de Alianta a fost ca aceasta lege trebuie sa treaca inainte de sfarsitul acestui an.

14 decembrie 2010 Ca diagnosticul Comisiei Prezidentiale corespunde cu evaluarile pe care le avem, facute de organisme ONU, asta arata ca optiunea mea de a schimba legea educatiei a fost o optiune corecta.

14 decembrie 2010

Optiunea mea este pentru un acord de precautie. Acel „precautionary agreement“ cu Fondul, cu Uniunea Europeana si cu Banca Mondiala, dar, care de data aceasta sa nu mai aiba ca obiectiv centura de siguranta.

14 decembrie 2010“

Autorii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei mai sustin ca „sunt nenumarate situatiile in care Presedintele a actionat in calitate de prim-ministru, asumandusi masuri precum elaborarea unei noi legi a educatiei sau reducerea salariilor si a pensiilor. Alteori, Presedintele a dat ordine precise Guvernului Boc (trebuie sa nu se mai plateasca arieratele la medicamente etc.). De fiecare data «punctele de vedere» ale Presedintelui au devenit litera de lege in Romania.

O alta situatie apare in momentul in care presedintele a reunit grupuri ad-hoc pentru discutarea unor probleme care, potrivit Constitutiei, sunt in competenta unor structuri guvernamentale, asa cum a fost cazul in ianuarie 2011, in legatura cu pensiile militarilor. Atunci a avut loc o reuniune a unui grup de lucru al presedintelui care a decis in mod direct ce trebuie sa faca Guvernul pentru a iesi dintr-un anumit blocaj administrativ (sa dea o ordonanta, o hotarare de Guvern etc.).

Cea mai grava insa a fost situatia generata de anuntul presedintelui din mai 2010 referitoare la reducerea salariilor si a pensiilor. In acel caz nu numai ca Presedintele s-a substituit Executivului, dar masurile anuntate de acesta s-au dovedit a fi neconstitutionale, cel putin in ceea ce priveste reducerea pensiilor. Astfel, cel putin in cazul concret enuntat, Presedintele a actionat in mod direct, a cerut Guvernului sa implementeze anumite masuri, Emil Boc a ascultat, dar masurile s-au dovedit a fi neconstitutionale. Este evident ca ne-am aflat in fata unei situatii de o gravitate deosebita, iar presedintele nu se poate sustrage de la raspunderea sa directa: a ordonat Guvernului sa actioneze in afara cadrului constitutional. Mai mult, masurile impuse de presedinte au avut consecinte economice si sociale extrem de grave: aruncarea in saracie a numerosi cetateni romani.“

Referitor la aceste sustineri, Curtea retine ca, potrivit art. 102 alin (1) din Constitutie, Guvernul „asigura realizarea politicii si interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice“, iar, potrivit art. 80 din Constitutie, „(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. (2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.“

Faptul ca Presedintele Romaniei, prin comportamentul sau politic, si-a asumat public initiativa luarii unor masuri economico-sociale, inainte ca acestea sa fie adoptate de catre Guvern, prin asumarea raspunderii, poate fi retinut ca o incercare de a diminua rolul si atributiile primului ministru.

De aceea, aceasta atitudine imputata domnului Traian Basescu nu poate fi incadrata in conceptul „opinii si optiuni politice“, astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constitutionala prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, potrivit caruia Presedintele Romaniei poate, in virtutea prerogativelor si a legitimitatii sale, sa exprime, sa formuleze observatii si critici cu privire la functionarea autoritatilor publice si a exponentilor acestora.

3.3. La capitolul II din propunerea de suspendare se sustine ca „Presedintele a incalcat in mod repetat drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor prevazute in Constitutie.“

In acest sens, se arata ca „Prin declaratiile sustinute in spatiul public care contravin cu rolul si conduita unui presedinte, Traian Basescu a incalcat, in mod voit, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor prevazute in Constitutiei la art. 23 pct. 3 […]. Cu toate acestea presedintele Romaniei a anuntat pe toate canalele media ca in 2012 statul nu va creste salariile la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% a acestora, cu toate ca judecatorii Curtii Constitutionale au stabilit ca incepand cu 1 ianuarie 2011, cuantumul salariilor trebuie sa revina la nivelul anterior adoptarii acestor masuri de diminuare. Atat faptul ca a anuntat masurile de austeritate in 2010, cat faptul ca acestea se vor perpetua si pe parcursul anului 2012, reprezinta un gest imens de iresponsabilitate si o depasire fatisa a rolului si atributiilor sale prevazute de Constitutiei.

Mai mult, Traian Basescu a sustinut in data de 19 septembrie 2011 faptul ca 4,2 milioane de salariati nu pot sustine 4,9 milioane de pensionari. 4,2 milioane de salariati nu pot sustine pensiile a 4,9 milioane de pensionari», a spus presedintele, la ceremonia depunerii juramantului de catre noul ministru al muncii, Sulfina Barbu. Astfel, se dovedeste din nou ca Presedintele este un factor potentator al unui conflict social intre forta de munca activa si pensionari. Pensionarii sunt cei care au contribuit si care acum trebuie sa beneficieze de sistemul public de pensii. Dreptul la pensie si la cuantumul acesteia este garantat de Constitutia Romaniei, care prevede, in mod expres, la art. 47 alin. (2) dreptul la pensie, ca drept fundamental […].

Curtea Constitutionala a constatat in iunie 2010, cand a fost sesizata cu privire la neconstitutionalitatea «tentativei» de diminuare cu 15% a pensiilor, ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, astfel ca Presedintele, in loc sa creeze un fals vinovat al situatiei dezastruoase prin care trece Romania, in persoana pensionarului care a muncit si care si-a castigat in mod cinstit dreptul de a beneficia de o pensie, oricum foarte mica, ar fi trebuit sa medieze intre stat si societate asa cum este prevazut in Constitutie la art. 80 alin. (2).

Presedintele ar fi trebuit sa recomande gasirea unor solutii pentru crearea de noi locuri de munca in loc sa se lamenteze de numarul pensionarilor in plata. Este de notorietate ca Presedintele desconsidera aceasta clasa sociala „asistata social“, dupa cum o considera domnia sa. Sprijinul» Presedintelui pentru pensionari si pentru salariati deopotriva s-a evidentiat in 2010, cand a sustinut taierea pensiilor si a salariilor. Comportamentul Presedintelui este unul neconstitutional, incalcand prevederile art. 80 alin. (2) din Constitutie […], intrucat el se erijeaza intr-o autoritate care emite judecati de valoare contrare prerogativelor constitutionale de mediere intre stat si societate. Presedintele nu trebuie sa astepte ivirea unui conflict pentru medierea lui, ci trebuie sa previna asemenea situatii.“

De asemenea, se sustine in propunerea de suspendare ca Presedintele Romaniei a adresat „insultele repetate la adresa comunitatii rome“. In acest sens, se arata ca „in anul 2007 Traian Basescu a fost sanctionat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) pentru declaratiile sale referitoare la comunitatea roma. Ceea ce este extrem de grav este insa recidiva, in 18 octombrie 2011, Presedintele Traian Basescu primind alte doua avertismente din partea CNCD, dintre care unul pentru declaratiile sale jignitoare la adresa oamenilor cu dezabilitati, iar alta pentru noi declaratii ofensatoare la adresa comunitatii rome.

Astfel, recidiva demonstreaza ca atitudinea lui Traian Basescu este uneori guvernata de rasism si xenofobie, incompatibile cu calitatea de presedinte a unui stat membru a UE si cu Constitutia Romaniei. De altfel, gravitatea in sine a faptei este constatata chiar de decizia luata de CNCD, organismul de specialitate al statului roman.

Indemnul adresat medicilor de a parasi tara, in ciuda realitatilor nationale care confirma un deficit de cadre medicale, aduce atingere dreptului la ocrotirea sanatatii statuat de art. 34 din Constitutie.“

Referitor la actele si faptele neconstitutionale ale presedintelui, „unul de deosebita gravitate il constituie promulgarea Legii pensiilor trecuta prin frauda in Plenul Camerei Deputatilor. Faptul ca semnatura presedintelui se afla pe un act recunoscut ca fiind rezultatul unui furt grosolan de voturi care va intra in istoria neagra a parlamentarismului romanesc, reprezinta o incalcare grava a atributiei constitutionale referitoare la promulgarea legilor (art. 77 din Constitutie).“

Se mai arata ca in acelasi sens sunt si „incercarile de intimidare a presei, prin includerea acesteia printre vulnerabilitatile ce afecteaza securitatea nationala“. Astfel, „evident deranjat de criticile presei la adresa sa si a apropiatilor sai, Presedintele s-a folosit de calitatea sa de sef al Consiliului Suprem de Aparare al Tarii si a inclus presa printre vulnerabilitatile ce ameninta securitatea nationala, care au fost identificate in Strategia Nationala de Aparare a Tarii, urmand ca institutiile statului sa fie obligate, in urma adoptarii acestui document, sa actioneze impotriva organismelor de presa si pentru limitarea libertatii de exprimare.“

Referitor la sustinerile mentionate in capitolul II din propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, Curtea retine ca motivele invocate de autorii propunerii privind incalcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la munca si dreptul la pensie, nu se pot constitui in elemente ce conduc la atingerea substantei acestor drepturi fundamentale. In acest sens, Curtea constata ca masurile legislative referitoare la diminuarea salariilor si a pensiilor au fost adoptate de catre Guvern, prin asumarea raspunderii. In ceea ce priveste declaratiile domnului Traian Basescu referitoare la comunitatea roma si sanctionarea acestuia de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, ramane ca Parlamentul sa decida, pe baza datelor si a informatiilor care ii vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existentei si gravitatii acestor fapte.

Cu privire la celelalte declaratii ale Presedintelui Romaniei, Curtea constata ca acestea sunt simple afirmatii, fara sa constituie acte sau fapte care sa conduca la incalcari grave ale Constitutiei. Astfel, manifestarile Presedintelui la care se refera autorii propunerii de suspendare pot fi caracterizate ca opinii. In acest sens, sunt si considerentele Deciziei nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, in care se statuau urmatoarele: „Curtea constata ca opiniile, judecatile de valoare sau afirmatiile titularului unui mandat de demnitate publica – asa cum este Presedintele Romaniei, autoritate publica unipersonala, ori cum este conducatorul unei autoritati publice -, referitoare la alte autoritati publice, raman in cadrul limitelor libertatii de exprimare a opiniilor politice, cu ingradirile prevazute de art. 30 alin. (6) si (7) din Constitutie“

3.4. La capitolul III din propunerea de suspendare se sustine ca „Presedintele a incalcat in mod repetat principiul separatiei puterilor in stat si independenta justitiei“.

In acest sens, se sustine ca „Presedintele Traian Basescu a demonstrat prin actiunile sale concrete desfasurate pe parcursul celor 3 ani de exercitare a mandatului ca are o viziune arbitrara, total contrara principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. Contrar rolului de mediator intre puterile statului conferit de Constitutie, Traian Basescu a provocat crize in raporturile dintre presedintie si principalele autoritati publice, incalcandu-le si nesocotindu-le competentele, denigrandu-le activitatea si stirbindu-le credibilitatea.

Modul direct in care a cerut Guvernului sa legifereze practic fara Parlament submineaza democratia, prin nesocotirea rolului legislativului, forul democratic de dezbatere constituit prin vointa poporului, prin incurajarea procedurii de angajarea raspunderii de catre Guvern, procedura care trebuie sa fie exceptie si nu regula.

Atacurile fara precedent la adresa justitiei, prin care i-a periclitat independenta, instigand totodata la nerespectarea legii, se inscriu nu doar intr-o zona de neconstitutionalitate, ci intra in sfera penalului. Argumentul aberant al presedintelui atunci cand vorbeste de neaplicarea unei hotarari judecatoresti in lipsa indicarii sursei de finantare pune in discutie caracterul obligatoriu al unei hotarari judecatoresti, negand totodata rolul de putere in stat a justitiei, asa cum este prevazut de art. 21 si art. 16 din Constitutie. In conceptia sa justitia a facut mai mult rau Romaniei decat politicienii sau romanii care cersesc prin Roma sau Paris. Asistam asadar la un atac fara precedent la adresa justitiei si la adresa magistratilor, din motive electorale inguste, pentru a ascunde incapacitatea Guvernului pe care l-a numit in functie la acea data (Guvernul Boc) de a rezolva problemele concrete ale tarii, cum ar fi aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.

Atacurile presedintelui au vizat si Camera Superioara a Parlamentului, Senatul Romaniei. Traian Basescu ataca in mod direct puterea legislativa, reprezentata de Senatul Romaniei. Incalcand flagrant acelasi principiu al separatiei si echilibrului puterilor in stat, presedintele Traian Basescu a declarat, la TVR, la momentul respectiv, ca reforma sanatatii, legea asistentei sociale si legislatia legata de justitie trebuie adoptate prin asumarea raspunderii de catre Guvern, afirmand ca Senatul «sa compromis de la presedinte pana la ultimul senator», amanand discutiile pe aceste subiecte: Am discutat cu premierul Boc sa le lasam prin Parlament, desi erau obligatii asumate de statul roman acum nu mai am ce sa fac decat sa concluzionez ca nu ne putem pune nadejde in dorinta Parlamentului de a moderniza, de a continua procesele de reforma. Si atunci reforma sanatatii, legislatia legata de justitie, de asistenta sociala trebuie asumata de Guvern prin asumarea raspunderii. Senatul in ansamblul lui, cu tot cu presedinte sa compromis. Sa refuzi sa adopti legea cu privire la crearea mecanismului de promovare si selectare a judecatorilor pentru Inalta Curte este descalificant pentru Senat. Nu se punea problema decat a gasirii unui sistem care sa scoata cumetriile in procesul de promovare la Inalta Curte, ori Senatul sa descalificat. Declaratiile lui Traian Basescu referitoare la situatia din Senat sunt cu atat mai grave cu cat el nu numai ca a dat instructiuni legislativului cu privire la actele ce trebuie adoptate, dar chiar si cu privire la forma in care acestea trebuiau sa arate, atitudine incompatibila cu Constitutia si cu principiile democratice. Incercarea sa de a determina Senatul sa adopte aceste acte normative in forma dorita de el reprezinta o tentativa grava de golire de continut a puterii legislative, asa cum este ea prevazuta in Constitutie.“

De asemenea, se mai arata ca Presedintele a incalcat grav si repetat independenta justitiei. „Interventiile abuzive asupra justitiei, incercarile de intimidare a magistratilor, promovarea unei initiative legislative de natura sa instituie controlul politic asupra carierei magistratilor, declaratiile repetate prin care Presedintele arata ca este la curent cu acte facute de procurori in cadrul dosarelor de urmarire penala, asediul politic asupra Consiliului Superior al Magistraturii arata cu toatele declinul statului de drept in Romania.

De la inceputul celui de al doilea mandat al sau, Presedintele Traian Basescu a manifestat o ingerinta continua in activitatea si autoritatea judecatoreasca, de natura sa aduca atingere in mod direct independentei justitiei si principiului separatiei puterilor in stat. Incalcarea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta de asemenea o obisnuinta pentru Traian Basescu. Conform Constitutiei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.“

Se mai sustine ca „Substituirea rolului CSM reprezinta o abatere grava de la norma constitutionala, dar Traian Basescu a mers deseori pe acest drum: Nu putem sa nu dam toata atentia raportului MCV si desi nu acceptam adaugarea de conditii, nu putem sa nu recunoastem deficientele pe care justitia romaneasca inca le are. Ma refer la procedurile lungi de judecata, la procedurile de tergiversare a dosarelor la Inalta Curte (dosare tinute 2-3 ani si amanate si abia dupa doi ani retrimise la procurori pentru a fi reanalizate).

Judecatorii isi autoincarca activitatea, pentru ca nu judeca, amana (…) Sigur ca ajungi la 100 si ceva de dosare, cand practica este sa amani si sa nu judeci. Va rog, inspectia de la CSM, as fi curios sa am un astfel de punct de vedere: Din 100 de dosare cu care intra un judecator, cate sunt amanate de 15 ori, de multe ori batjocorindu-se procedura?

Eu inteleg ca procedura este sfanta pentru ca ea are misiunea de a garanta drepturile procesuale ale partilor, mai ales intr-un proces penal (…) Dar, profitandu-se de garantarea drepturilor, se amana procese la cererea avocatilor pentru o nimica toata. Daca e stramba citatia sau daca semnatura unui procuror e in alta rubrica, nu trimite dosarul inapoi, ca nu asta a afectat drepturile procesuale ale invinuitului», a explicat presedintele la 10 iunie 2011.

Desi conform Constitutiei Romaniei, art. 134 alin. (2), Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. In aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot. Presedintele a incercat adeseori sa interfereze cu activitatea CSM sau sa puna presiune pe aceasta institutie.

De altfel, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a reactionat printr-un comunicat de presa, de natura sa atraga atentia asupra efectelor negative pe care aceste derapaje repetate ale Presedintelui le pot avea asupra functionarii statului de drept. «Consideram ca este de datoria noastra, ca asociatie profesionala, sa explicam care este rolul judecatorului in societate, la fel cum este de datoria presedintiei sa se informeze in mod corect si complet inainte de a face afirmatii extrem de grave, de natura a afecta increderea cetatenilor in sistemul de justitie si prin care judecatorii sunt indemnati sa incalce valori fundamentale ale sistemului judiciar.»

Extrem de grave si cu rol vadit de intimidare apar a fi declaratiile din 3 noiembrie 2011 referitoare la judecatori: Stiti ca exista obiceiul celor care pierd licitatii sa se duca in instanta si, de pe locul sase, doamna sau domnul judecator il scoate castigator. Vreau sa stiti reactiile Comisiei Europene in ultima vreme: „Nu puneti in aplicare aceste hotarari! Noi nu va mai finantam proiectele in care justitia a stabilit cine este castigatorul.“ Ieri s-a primit o scrisoare legata de o licitatie pe un tronson de autostrada: „Daca asa v-a spus justitia, finantati cu bani de la buget, dar nu cu bani europeni.“ Este a doua astfel de reactie a Comisiei Europene in timp foarte scurt. Deci, si justitia trebuie sa inteleaga ca nu se poate substitui la nesfarsit Executivului. Atentie si cu pusul directorilor generali, inspectorilor-sefi de politie. Asteptam ca in curand magistratii sa spuna si pe cine punem la SRI si poate, maine-poimaine, veti stabili prin hotarari judecatoresti cine este presedintele Romaniei. Atentie la echilibrul puterilor in stat! Oameni buni, nu puteti fi de toate, si legislativ, si executiv, si justitie. Daca cum am aplica hotararile judecatoresti de plata salarii, Romania ar intra intr-un urias derapaj macroeconomic. Are justitia responsabilitate pentru asta? Este o intrebare retorica. Cuvantul de ordine cred ca este, pe de-o parte, echilibrul, pe de alta parte, credibilitatea. Legile, fie ca sunt asumate de Executiv sau sunt trecute prin Parlament, dupa ce au primit si girul Curtii Constitutionale, sunt legi si pentru judecatori si trebuie sa le aplice. Daca am pune in aplicare hotararile judecatoresti, Romania ar fi acum intr-o situatie extrem de dificila. La Ministerul de Finante, ultimele cifre erau 9 miliarde de lei – obligatii de plata din hotararile judecatoresti. Sigur vor mai veni, pentru ca veselia-i mare. Alte procese intarzie cate zece ani, unde stiu eu ce interese sunt, iar astea merg snur. De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca sa-si arate respectul pentru hotararile justitiei?! Cine afecteaza bugetul de stat indica sursa. Corect ar fi ca magistratii, cand dau hotarari

Declaratiile acestea au fost extrem de grave, iar cateva fragmente din raspunsul magistratilor pot fi relevante:

Intr-un stat politienesc, in care se cladesc tot mai multe parghii prin care justitia sa fie controlata, ingenuncheata, in care legile se fac de pe azi pe maine si se modifica chiar inainte de a intra in vigoare, in care serviciile secrete isi maresc bugetul, iar pentru justitie nu se gaseste nici macar maruntis, in care reformele exista doar in vorbe si prestatii televizate, un presedinte, intr-un ton dictatorial, isi poate permite sa cheme la ordine judecatorii, sa-i infrunte ostil, amenintator, sa-i blameze si sa-i terfeleasca in piata publica din postura parintelui natiunii caruia i se recunoaste dreptul de a-si stigmatiza, la stalpul infamiei, oamenii legii. Aceasta este Romania. Statul de drept, preceptele democratiei, independenta justitiei sunt persiflate in mod autoritar.

Ce nu aminteste presedintele este ca statul, la randul lui, este supus legilor, normelor constitutionale. Ca statul, prin reprezentantii lui, nu poate incalca legea fara sa fie sanctionat, ca hotararile judecatoresti sunt pronuntate in baza legilor pe care se afla si semnatura presedintelui, ca nerespectarea actului de justitie si instigarea la nerespectarea actului de justitie atrag repercusiuni tot prin lege stabilite si ele se pot repercuta inclusiv asupra celor care le-au zamislit.

Statul este unicul debitor care isi permite, prin vadit abuz de putere, sa stabileasca el, deasupra legii fundamentale, conditiile in care sa-si satisfaca creditorii, care nu sunt altii decat cetatenii tarii.

Judecatorii Romaniei nu accepta nici tonul, nici mesajul dictatorial al presedintelui tarii, a carui numire, printre altele, trece prin filtrul Curtii Constitutionale.

noiembrie 2011“

Referitor la motivele invocate in capitolul III din propunerea de suspendare, Curtea retine ca aceste declaratii ale Presedintelui Romaniei nu au produs efecte juridice, neavand un caracter decizional. De aceea, nu se poate retine ca incalcarea prevederilor constitutionale referitoare la independenta justitiei, declaratiile critice formulate nefiind de natura sa determine pe magistrati sa nu-si indeplineasca atributiile constitutionale. Curtea isi afirma dezaprobarea cu privire la formularea de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice in legatura cu activitatea desfasurata de ei, astfel cum s-a exprimat si prin Avizul consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, cand, invocand Decizia nr. 435/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 4 iulie 2006, a statuat ca „libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei constitutionale, insa ea trebuie sa fie respectuoasa, chiar si atunci cand este ferma“.

Prin Decizia nr. 53/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, Curtea a retinut ca, potrivit art. 1 alin. (4) din Constitutie, autoritatile publice sunt organizate potrivit „principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca“. Astfel, atributiile Presedintelui Romaniei au semnificatia unei contraponderi fata de puterea legislativa, pentru realizarea echilibrului puterilor in statul de drept, consacrat prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din Constitutie. Aceeasi semnificatie o are si dreptul Presedintelui Romaniei de a cere Curtii Constitutionale solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, conform art. 146 lit. e) din Constitutie, deoarece acest drept se exercita in conditiile exprimarii punctului de vedere asupra posibilelor cai de solutionare a conflictului, implicit asupra temeiniciei sau netemeiniciei atitudinii ori a sustinerilor autoritatilor publice implicate in conflict.

3.5. La capitolul IV din propunerea de suspendare se sustine ca „Presedintele a initiat un proiect neconstitutional de revizuire a Constitutiei si a incalcat procedura de revizuire a Constitutiei prevazuta de legea fundamentala“.

In acest sens, arata ca „O alta actiune a lui Traian Basescu aflata in afara Constitutiei este decizia de a trimite Parlamentului un proiect de revizuire a Constitutiei declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala. El si-a asumat astfel din nou rolul Guvernului, inversand rolurile prevazute de Constitutie, care stabileste ca propunerea privind revizuirea legii fundamentale revine Guvernului“. Astfel, potrivit art. 150 alin. (1), „Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.“

Se arata ca „proiectul de revizuire a fost trimis de catre Presedinte catre Guvern care l-a restituit Presedintelui. Curtea Constitutionala a constatat elemente de neconstitutionalitate, dar Presedintele a decis totusi sa trimita proiectul de revizuire catre Parlament.

In ceea ce priveste partea a doua a discutiilor cu coalitia majoritara. Am stabilit ca, in cel mai scurt timp, adica imediat dupa sosirea la Cotroceni a hotararii Curtii Constitutionale, sa inaintez Parlamentului, Camerei Deputatilor proiectul de revizuire a Constitutiei, avand ca principal obiectiv respectarea votului romanilor la referendumul din noiembrie 2009. Este obiectivul la care m-am angajat si pe care il voi respecta.» 21 iunie 2011

Procedura pusa in practica de Presedinte este in mod evident o incalcare grava a Constitutiei, atat in ceea ce priveste demararea sa, de la Presedinte, si nu de la Guvern, cat si nesocotirea deciziei Curtii Constitutionale privind conformitatea proiectului cu legea fundamentala, care este obligatorie.“

Referitor la aceste sustineri, Curtea observa ca, prin Decizia nr. 799/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, a retinut ca „prin Adresa nr. 1.172 din 9 iunie 2011, Presedintele Romaniei a inaintat Curtii Constitutionale proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, initiat la propunerea Guvernului“ si a constatat ca proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei a fost initiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia revizuirea poate fi initiata de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului.

Faptul ca unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constitutiei au fost constatate ca fiind neconstitutionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia ca Presedintele Romaniei ar fi incalcat prevederile Legii fundamentale.

3.6. La capitolul V din propunerea de suspendare, se sustine ca „Presedintele a instigat la nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale si a facut presiuni directe asupra judecatorilor Curtii, facandu-le «vizite» inaintea unor decizii importante.“

In acest sens, arata ca „Presedintele Traian Basescu a incalcat grav prevederile constitutionale, cand a declarat public, in data de 16 noiembrie 2011, ca regimul personal instaurat de domnia sa nu intentioneaza sa respecte deciziile Curtii Constitutionale.

Anuntul public facut de parlamentarii PNL si PSD ca se vor adresa Curtii Constitutionale, reclamand decizia conform careia Guvernul va ingheta pensiile si salariile bugetare pe parcursul anului 2012, a fost urmat de o vizita surpriza la Curtea Constitutionala a Presedintelui Traian Basescu, intr-o evidenta incercare de a pune presiune pe judecatorii Curtii. La putin timp, intr-o interventie radiofonica la postul public, Traian Basescu declara cu vadita lipsa de respect fata de autoritatea Curtii si fata de Constitutie ca nicio alta decizie a CCR nu va schimba radical hotararea Coalitiei de a mentine inghetarea salariilor si pensiilor, pe parcursul anului 2012.

Indiferent care este rezultatul la Curtea Constitutionala (al contestarii deciziei de inghetare a pensiilor si salariilor la stat in 2012 – n. red.), bani nu exista. Daca ar exista, s-ar plati. Putem trai imprumutand bani pentru Guvern – dar ar fi usor sa facem pe generosii, condamnand tara pentru anul viitor. Am mai trait experienta asta in 2007 si 2008». 16 noiembrie 2011

Astfel de fapte si declaratii reprezinta, fara echivoc, sfidarea si incalcarea grava a prevederilor constitutionale care statueaza clar si de necontestat suprematia deciziilor Curtii Constitutionale. Art. 147: «Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept»; Art. 1 alin. (5): «In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.»

Declaratiile Presedintelui denota inca un aspect de natura sa determine gravitatea faptei de incalcare a Constitutiei. Rolul esential al Presedintelui Romaniei este acela de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a institutiilor statului. Or, prin declaratiile sale, acesta nu doar ca nu respecta prevederile constitutionale, dar indeamna public la nerespectarea acestora, fapt de o gravitate sporita. De altfel, acest ultim atac la adresa Curtii se incadreaza intr-o serie de declaratii ale domniei sale de natura sa duca in derizoriu Curtea Constitutionala, acestea culminand cu afirmatia conform careia «CCR actioneaza ca o institutie penibila. Si acum regret enorm cresterea TVA».

De asemenea, Presedintele l-a numit la Curtea Constitutionala pe domnul Petre Lazaroiu, pentru un al doilea mandat, cu incalcarea prevederilor art. 142 alin. (2) din Constitutie, care prevede ca mandatul membrilor Curtii nu poate fi reinnoit.“

Referitor la aceste sustineri, Curtea constata ca aceste declaratii ale Presedintelui Romaniei nu au fost de natura a aduce atingere independentei judecatorilor constitutionali.

Cat priveste numirea domnului Petre Lazaroiu ca judecator la Curtea Constitutionala cu infrangerea art. 142 alin. (2) din Constitutie, Curtea retine ca, potrivit art. 68 alin. (2) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, „(2) In cazul in care mandatul a incetat inainte de expirarea duratei pentru care judecatorul a fost numit, iar perioada ramasa depaseste 6 luni, presedintele va sesiza autoritatea publica prevazuta la alin. (1), in termen de cel mult 3 zile de la data incetarii mandatului, in vederea numirii unui nou judecator. Mandatul judecatorului astfel numit inceteaza la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut judecatorul inlocuit. (3) In cazul in care perioada pentru care a fost numit noul judecator, potrivit alin. (2), este mai mica de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reinnoirea Curtii Constitutionale, pentru un mandat complet de 9 ani.“

De altfel, si cele doua Camere ale Parlamentului au aplicat dispozitiile de lege sus-citate.

3.7. La capitolul VI din propunerea de suspendare, se sustine ca „Presedintele a incalcat sistematic principiul neapartenentei politice a persoanei care ocupa functia prezidentiala si a abandonat rolul constitutional de mediator in stat si in societate.“

In acest sens, se arata ca „Presedintele a savarsit actiuni politice concrete care il transforma in liderul de fapt al Partidului Democrat Liberal.

Presedintele Traian Basescu i s-a substituit lui Emil Boc nu doar ca prim-ministru, ci si ca presedinte al Partidului Democrat Liberal. El a luat parte in mod frecvent la reuniunile acestui partid politic, a discutat cu reprezentantii sai liniile directoare ale politicii economice, sociale etc. In aceste conditii, nici nu poate fi vorba despre impartialitatea si neutralitatea cerute de la un adevarat Presedinte (art. 84) care ar trebui sa se reflecte in modul in care relationeaza cu toate fortele politice. Art. 84 alin. (1) prevede ca «In timpul mandatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata.»

Atitudinea sa este una de flagrant partizanat politic prin participarea activa in viata interna a Partidului Democrat-Liberal.

Presedintele a actionat in numeroase situatii in mod explicit si direct ca lider al PDL. De exemplu, in ziua de 4 martie 2011, el a participat la Intalnirea la varf a Partidului Popular European (PPE), la Helsinki. Seful formal al PDL, Emil Boc, nu a fost invitat. Mai mult, pentru deplasarea Presedintelui in Finlanda sau folosit resursele financiare si materiale ale statului roman, desi reuniunea PPE era, in mod evident, una de partid. Acest aspect a fost recunoscut de purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, care a sustinut urmatoarele: «Deplasarea a fost platita din banii alocati prin bugetul de stat Administratiei Prezidentiale intrucat a fost o deplasare in interes national, si nu una in interes privat.» Aceasta argumentatie aminteste de epoca Partidului stat anterioara anului 1989, cand ideologia oficiala a epocii prevedea faptul ca interesele unui anumit partid politic sunt aceleasi cu interesul national.

De altfel, pe intreg parcursul mandatului, Traian Basescu a avut o atitudine de respingere a dialogului real cu partidele politice, cu exceptia propriului sau partid, PDL, pe care il lauda, il sustine si il conduce in mod autoritar. Traian Basescu actioneaza pe scena politica a tarii ca fiind presedintele de facto al PDL, incalcand astfel flagrant prevederile art. 80 respectiv art. 84 din Constitutie:

Articolul 80

(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.

(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Domnul Basescu a participat in mod constant la diferite reuniuni cu membrii acestui partid si a participat in mod activ la procesul decizional. Comportamentul sau a fost in mod evident acela al unui sef de partid, nicidecum al unui presedinte de tara impartial. Mai mult, Presedintele a participat chiar si la scoala de vara a Organizatiei de tineret a PDL. In fapt, in decursul ultimului mandat, Traian Basescu a avut cel putin 20 de intalniri cu lideri marcanti ai PDL, in afara cadrului de consultari cu partidele parlamentare. Nicio astfel de intalnire nu a avut loc cu vreunul din partidele aflate la acel moment in opozitie. Atacurile repetate, jignirile si denigrarile aduse liderilor celorlalte culminand cu amenintarile recente la adresa presedintilor partidelor parlamentare, denota lipsa de neutralitate vadita a Presedintelui Romaniei si reprezinta o sfidare vadita a prevederilor art. 8, art. 80 alin. (2), art. 82 alin. (2) si art. 84 alin. (1) din Constitutie.“

De asemenea, autorii propunerii de suspendare critica faptul ca Presedintele a invrajbit diferite categorii sociale. In acest sens, arata ca „Ignorand cu cinism prevederile constitutionale cuprinse in art. 80 referitoare la rolul presedintelui, Traian Basescu a facut o practica din instigarea unor categorii sociale impotriva altora, incercand sa divida societatea pentru a putea sa acumuleze cat mai multa putere politica. In acest sens presedintele a facut nenumarate declaratii publice prin care incerca sa determine ura tinerilor impotriva pensionarilor, a salariatilor din sectorul privat fata de cei de la stat, a pacientilor impotriva medicilor, a parintilor impotriva profesorilor etc.

Si, ca sa fiu plastic – este o imagine care imi vine in minte acum: statul arata asa, ca un om foarte gras care s-a catarat in spatele unuia foarte slab si subtirel. Si asta e economia romaneasca. Iar cheltuielile uriase ale statului s-au transferat pe cei trei milioane care lucreaza in servicii si in industria romaneasca.

6 mai 2010

Si vreau sa mai fac o mentiune de ce nu suntem pregatiti sa dam satisfactie celor care nu si-au facut din cariera militara o cariera completa, dar au stiut sa intinda mana la banii statului sa ia cate un miliard de lei la trecerea in rezerva.

23 ianuarie 2011

Este evident faptul ca acest gen de interventii publice incalca rolul Presedintelui prevazut de Constitutie, acela de mediere intre stat si societate.“

In legatura cu aceste sustineri, Curtea retine ca faptele concrete mentionate mai sus, imputate Presedintelui, imbraca forma unor conflicte cu ceilalti participanti la viata politica.

Cat priveste declaratiile sus-mentionate ale domnului Traian Basescu, Curtea retine ca acestea pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Presedintele Romaniei ramane responsabil, din punct de vedere politic si moral, in fata electoratului si a societatii civile.

Referitor la rolul Presedintelui Romaniei, prevazut de art. 80 din Constitutie, Curtea constata ca domnul Traian Basescu nu si-a exercitat cu maxima eficienta si exigenta functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

3.8. La capitolul VII din propunerea de suspendare, se sustine ca „Presedintele a incalcat in mod grav prevederile Constitutiei si principiul fundamental al democratiei reprezentative, atunci cand declara ca nu va numi un primministru din partea USL, chiar daca aceasta formatiune politica va obtine majoritatea absoluta in Parlament.“

Se arata ca „similar declaratiilor referitoare la nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, Presedintele a facut si declaratii referitoare la faptul ca nu va respecta viitoarele decizii ale electoratului: Eu nu ma joc de-a Constitutia. Ea trebuie citita corect, iar (articolul – n.r.) 103 se refera la partide, nu la aliante. Aliantele sunt variabile. (Opozitia – n.r.) sa citeasca articolul acesta, sa inteleaga bine ce s-a intamplat la aceste alegeri (partiale – n.r.) si sa decida in consecinta. Daca in interiorul USL este un partid care are 51 la suta din membrii Parlamentului, nu voi mai chema pe nimeni altcineva (la negocieri – n.r.) decat pe acel partid.

22 august 2011“

Cu privire la aceste sustineri, Curtea constata ca sunt nerelevante, in situatia in care primul-ministru al Romaniei este presedintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Presedintele Romaniei.”

Deliberarea a avut loc la data de 6 iulie 2012, cu participarea presedintelui Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, si a judecatorilor Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate