Despre magistrati si declaratiile lor
12 iulie 2012 | JURIDICE.ro, Marcela COMȘACitesc în ultima perioadă tot mai multe puncte de vedere ale magistraţilor cu privire la situaţia actuală a justiţiei. Este adevărat că atunci când te afli într-o mare agitată este dificil să rămâi liniştit, să fii echilibrat şi să nu te laşi „dus de val”. Consider că trebuie totuşi să ne străduim să fim echidistanţi şi să ne păstrăm „verticalitatea”.
Este deosebit de important ca judecătorii fiecare în parte şi toţi împreună să respecte şi să facă cinste funcţiei magistratului ca o dovadă de încredere din partea cetăţenilor, şi să se străduiască să sporească şi să menţină această încredere în justiţie. Aceasta nu se realizează prin „declaraţii cu tentă politică”.
În cadrul statului de drept justiţia reprezintă una din valorile sale fundamentale. Ne dorim ca justiţia să fie o adevărată putere în stat şi noi magistraţii suntem cei care respectând principiile de drept dar şi cele ale eticii putem să realizăm acest deziderat. Încrederea şi respectul de care se bucură judecătorii într-o societate democratică reprezintă garanţii ale eficienţei sistemului judiciar. Independenţa şi imparţialitatea acestora trebuie să fie reală.
Prin norme juridice interne şi internaţionale se reglementează activitatea de judecată, organizarea şi funcţionarea justiţiei. Dar un sistem judiciar competent, independent şi imparţial pentru apărarea drepturilor omului se realizează nu doar printr-un cadru legislativ adecvat ci şi prin transpunerea drepturilor recunoscute de legi în practică. Corectitudinea actului de justiţie depinde de conduita fiecărui magistrat. Fiecare trebuie să fim un exemplu pentru societate. Ne facem un deserviciu comentând afirmaţiile şi măsurile cu caracter politic. Noi suntem judecători şi rolul nostru este de a soluţiona cauzele deduse judecăţii în sălile de şedinţe nu în ziare sau la televizor.
Normele de procedură, incompatibilităţile, drepturile şi obligaţiile participanţilor la procese sunt reglementate de legi. Poate acestea nu sunt încălcate, dar trebuie să respectăm şi regulile de etică. Avem norme de conduită morală a judecătorilor care sunt sunt distinct prevăzute în coduri deontologice. Rolul unui cod deontologic este de a forma conduite, de a înfăţişa ce înseamnă respect şi onoare intr-o profesie. Un astfel de cod se adresează conştiinţei fiecăruia şi fiecare om trebuie să consimtă liber la respectarea acestor reguli de conduită morală. Codurile deontologice trebuie să constituie instrumente de reflecţie pentru categoriile de profesionişti, trebuie să fie adevărate instrumente de reglementare. La acestea fac apel în momentul de faţă.
Este adevărat că nu toate valorile morale sunt şi pot fi concretizate în structuri normative. Normele au o formă abstractă, generală, impersonală; numai prin interiorizarea dimensiunilor valorice se obţine o adevărată reglementare a comportamentelor, dinăuntrul trăirilor umane şi nu printr-un conformism plat. Personalitatea morală se constituie prin armonizarea datoriei subiectiv resimţite, anticipate şi căutate cu datoria socială, obiectivă, impusă din exterior. Respectul pentru norme nu poate fi redus la simpla morală a corectitudinii, ci trebuie integrat într-o morală a convingerii (orientată spre semnificaţii şi temeiuri umaniste) şi, simultan, într-o morală a responsabilităţii faţă de consecinţele actelor noastre.
Faţă de standardele de conduită impuse unui judecător datoria acestuia de respect pentru legea morală este mult mai riguroasă, iar sancţiunea din partea colectivităţii mult mai aspră. Cred că trebuie să ne abţinem de la comentarii cu privire la situaţia politică, să ne păstrăm şi în momente tulburi independenţa şi imparţialitatea, să fim corecţi şi să ne asumăm responsabilitatea faţă de propriile noastre acte (nu pentru ale altora, fie ele ale executivului, legislativului sau unor oameni politici).
Marcela COMȘA
Judecător, Curtea de apel Braşov
