Secţiuni » Arii de practică » Business » Corporate
Corporate
DezbateriCărţiProfesionişti

CJUE. Masura antidumping respinsa privind o societate chineza
25.07.2012 | Sorin-Ioan DUMITRAȘCU

Secţiuni: CJUE, Corporate
JURIDICE - In Law We Trust

Comunicat CJUE: Uniunea Europeană protejează piața internă împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii, mai precis împotriva importurilor de produse care au un preț artificial scăzut. Potrivit regulamentului „antidumping de bază”, aceste produse sunt supuse unei proceduri de stabilire a valorii normale. Astfel, diferența dintre valoarea normală și valoarea declarată servește la stabilirea cuantumului taxei antidumping care se aplică importatorului pentru a-l lipsi de avantajul competitiv de care ar beneficia datorită acestui dumping.

Atunci când importurile care fac obiectul unui dumping provin dintr-o țară care nu are economie de piață, valoarea normală se stabilește, de regulă, pe baza prețului sau a valorii calculate a produsului în cauză într-o țară terță similară care are economie de piață. Cu toate acestea, dacă se stabilește – la cererea unui producător care face obiectul unei anchete antidumping, originar din anumite țări terțe care nu au economie de piață, printre care figurează China – că prevalează condițiile economiei de piață în privința sa, este tratat ca un producător provenind dintr-o țară terță care are economie de piață. Pentru a putea beneficia de acest statut de întreprindere care funcționează în condițiile economiei de piață (denumită în continuare „SEP”), producătorul trebuie să facă dovada, între altele, că deciziile sale referitoare la prețuri și la costurile inputurilor sunt adoptate ținându-se seama de semnalele pieței care reflectă cererea și oferta și fără o intervenție semnificativă din partea statului în această privință. Acordarea „SEP” are drept implicație calcularea marjei antidumping pe baza unor date individuale ale producătorului, ceea ce determină, de regulă, o marjă antidumping mai scăzută, chiar inexistentă.

În 1998, Consiliul a instituit o taxă antidumping la importurile de glifosat originar din China, un erbicid chimic de bază, utilizat pe scară largă de agricultori în toată lumea.

La reexaminarea acestor măsuri antidumping în 2003, Zhejiang Xinan Chemical Industrial Group (denumită în continuare „Xinanchem”), o societate de drept chinez care fabrică și vinde pe piețele chineză și mondială glifosat, a solicitat acordarea „SEP”.

În septembrie 2004, la propunerea Comisiei, Consiliul a adoptat un regulament de prelungire a acestor măsuri antidumping. Prin acest regulament, cererea formulată de Xinanchem a fost respinsă, printre altele, pentru motivul că statul chinez exercita în calitatea sa de acționar un control semnificativ asupra acestei întreprinderi și intervenea în stabilirea prețurilor sale de export prin intermediul unui sistem de vizare a contractelor de export administrat de Camera de Comerț chineză. În cazul societății Xinanchem s-a aplicat așadar taxa antidumping generală, stabilită la 29,9 % pe baza datelor obținute de la producători dintr-o țară terță cu economie de piață, și anume Brazilia.

Xinanchem a introdus la Tribunal o acțiune împotriva acestui regulament care a fost anulat în privința acestei societăți prin Hotărârea din 17 iunie 2009.

Tribunalul a constatat că statul chinez, în calitate de acționar public minoritar la această societate, controla adunarea generală a societății din cauza dispersiei mari a participațiilor private, adunarea generală fiind cea care alegea membrii consiliului de administrație. Cu toate acestea, Tribunalul a statuat că controlul statal exercitat de statul chinez nu putea fi asimilat, de principiu, unei intervenții semnificative din partea statului în deciziile producătorului referitoare la prețuri și la costurile inputurilor. În consecință, Consiliul și Comisia nu puteau refuza în mod automat acordarea „SEP” societății Xinanchem fără a ține cont de elementele de probă furnizate de această societate.

Pe de altă parte, Tribunalul a subliniat că elementele de probă aduse de Xinanchem erau de natură să demonstreze că mecanismul de vizare a contractelor sale de export administrat de Camera de Comerț chineză nu fusese impus de statul chinez și că Xinanchem era liber să își stabilească prețurile de export. Tribunalul a dedus de aici că, fără să repună în discuție caracterul probatoriu sau suficient al acestor elemente, instituțiile nu puteau concluziona că statul a exercitat, prin intermediul mecanismului menționat, un control semnificativ asupra acestor prețuri.

Împotriva Hotărârii Tribunalului Consiliul a formulat recurs la Curtea de Justiție.

În hotărârea pronunțată astăzi, Curtea constată că regulamentul „antidumping de bază” nu interzice intervențiile statale de orice natură asupra întreprinderilor producătoare, ci doar ingerințele semnificative în deciziile acestor întreprinderi referitoare la prețuri și la costurile inputurilor. Întrucât acest regulament urmărește să asigure că aceste decizii sunt adoptate potrivit condițiilor aplicabile într-o economie de piață, o intervenție statală care nu este nici prin natură, nici prin efect susceptibilă să facă deciziile respective incompatibile cu astfel de condiții nu poate fi considerată semnificativă.

În aceste împrejurări, Curtea confirmă, constatarea Tribunalului potrivit căreia controlul pe care statul chinez l-a exercitat în speță asupra Xinanchem în calitatea sa de acționar minoritar nu poate fi asimilat în mod automat unei intervenții semnificative din partea statului în deciziile acestei societăți referitoare la prețuri și la costurile inputurilor.

Curtea subliniază în această privință că un astfel de control nu este, prin natura sa, incompatibil cu condițiile unei economii de piață și nu înseamnă în mod obligatoriu că statul chinez intervenea efectiv de o manieră semnificativă în deciziile Xinanchem referitoare la prețuri și la costurile inputurilor. Curtea concluzionează că, prin urmare, revenea Consiliului și Comisiei sarcina de a aprecia dacă elementele furnizate de această societate erau suficiente pentru a demonstra că aceasta își adoptă deciziile referitoare la prețuri și la costurile inputurilor ținând seama de semnalele pieței și fără o intervenție semnificativă din partea statului, fapt pe care instituțiile nu l-au realizat.

Curtea precizează însă că, în contextul unui stat fără economie de piață, faptul că o societate cu sediul în acest stat este de facto controlată de acționarii publici justifică îndoieli serioase cu privire la aspectul dacă conducerea acestei societăți este suficient de independentă față de stat pentru a putea adopta deciziile referitoare la prețuri și la costurile inputurilor în mod autonom, ca răspuns la semnalele pieței. Consiliul și Comisia ar fi putut, în cadrul examinării probelor depuse de Xinanchem, să țină seama de această împrejurare.

În continuare, în ceea ce privește mecanismul de vizare a contractelor de export, Curtea respinge argumentul Comisiei potrivit căruia împrejurarea că Camera de Comerț chineză putea refuza să vizeze contractele de export în cazul nerespectării prețului de referință constituie la prima vedere o dovadă suficientă a intervenției statale în stabilirea prețurilor. În această privință, Curtea constată că instituțiile nu își pot limita aprecierea la o analiză a situației astfel cum se prezintă aceasta la „prima vedere” atunci când producătorul furnizează elemente de probă care sunt susceptibile tocmai să infirme situația respectivă. Astfel, puterea largă de apreciere de care dispun Consiliul și Comisia în domeniul măsurilor de protecție comercială nu le dispensează de obligația de a ține seama în mod temeinic de aceste elemente de probă.

Dat fiind că niciunul dintre argumentele invocate de Consiliul și de Comisie nu poate fi primit, Curtea respinge recursul în întregime.

>> Hotărâre

Sorin-Ioan DUMITRASCU
student, Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Drept
internship Societatea de Stiinte Juridice

Cuvinte cheie:
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti