Secăiuni » Arii de practică » Business » Proprietate intelectuală
Proprietate intelectuală
DezbateriCărţiProfesionişti

Official partner: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
UNBR Caut avocat
Servicii JURIDICE.ro

Citeşte mai mult: Dreptul proprietatii intelectuale, RNSJ

Cauza T-293/10. Necesitatea respectarii conditiilor privind claritatea, precizia si inteligibilitatea descrierii marcilor la depunerea unei cereri de inregistrare

26 iulie 2012 | Răzvan DINCĂ, Răzvan Dincă & Asociații

În cauza T-293/10 Seven Towns Ltd., Tribunalul a reținut (i) că motivele absolute de refuz pot fi invocate oricând pe parcursul procedurii de înregistrare, indiferent de timpul scurs de la publicarea cererii solicitantului în BMC, (ii) că dreptul solicitantului de a formula obiecțiuni înainte ca înregistrarea mărcii sale să fie refuzată este respectat atâta vreme cât prin chiar atacarea hotărârii Comisiei de Examinare de respingere a înregistrării, acesta a avut ocazia să-și prezinte poziția cu privire la motivul absolut de refuz reținut de Prima Cameră de Recurs și, în fine, (iii) că o marcă nu se înregistrează, în virtutea art. 4 din Regulamentul Nr. 207/2009, când reprezentarea semnului nu este într-atât de clară, de precisă și de ușor inteligibilă încât să permită altor profesioniști să identifice semnele protejate și să își adapteze conduita în consecință.

Tribunalul (fostul Tribunal de Primă Instanță) a fost investit cu soluționarea unei acțiuni în anularea hotărârii Primei Camere de Recurs din cadrul Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (în continuare, OAPI) prin care s-a dispus, pe de-o parte, desființarea deciziei OAPI care a refuzat înregistrarea  unei mărci comunitare pentru care a depus cerere solicitantul – Seven Towns Ltd. – și, pe de altă parte, respingerea acestei cereri de înregistrare.

În speță, Seven Towns Ltd. a solicitat înregistrarea unei mărci comunitare constând în culori ca atare (specie aparte a mărcilor color). Cererea solicitantului cuprindea, însă, o reprezentare grafică necorespunzătoare tipului de marcă ce se dorea a fi înregistrată (i.e.  unele dintre pătratele colorate din reprezentarea grafică a semnului fiind conturate cu negru) și neclară (i.e. pătratul negru din reprezentarea grafică nefiind determinat spațial prin contur). De asemenea, descrierea  semnului ce se dorea a fi înregistrat era incongruentă cu reprezentarea grafică a acestuia.  Cu toate acestea, Comisia de Examinare a publicat cererea de înregistrare în Buletinul Mărcilor Comunitare (în continuare, BMC). Ulterior, după ce Comisia a informat solicitantul despre intenția sa de a a schimba mențiunea ce privește tipul de marcă din una constând în culori ca atare în marcă figurativă și de a înlătura descrierea semnului (lucru în privința căruia solicitantul s-a împotrivit și care, în cele din urmă, nu s-a materializat), a hotărât respingerea cererii de înregistrare, după mai bine de doi ani de la publicarea acesteia în BMC, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 4 din Regulamentul Nr. 207/2009 privind Mărcile Comunitare (în continuare, Regulamentul).

Prima Cameră de Recurs a anulat decizia Comisiei menționată mai sus pentru neregularitățile procedurale care au avut loc pe parcursul examinării (recte, în esență, pentru nerespectarea dreptului solicitantului de formula obiecțiuni cu privire la motivul de refuz care a condus la respingerea cererii de înregistrare) dar a respins, la rândul său, înregistrarea mărcii comunitare pentru același motiv absolut de refuz prevăzut de art. 4 din Regulament.

Această din urmă hotărâre a fost atacată în fața Tribunalului obiectându-se, în linii mari, (i) că scurgerea unei perioade atât de lungi (i.e. mai mult de doi ani de la data la care solicitantul a fost informat că cererea de înregistrare urma să fie publicată în BMC) face ca examinarea pe fond a cererii de înregistrare să nu mai poată fi întreprinsă de către Prima Cameră de Recurs, (ii) că dreptul solicitantului de a-și prezenta poziția cu privire la motivul de refuz care a condus la respingerea cererii a fost încălcat de Prima Cameră de Recurs și (iii) că prin refuzul înscrierii mărcii în discuție se ajunge la încălcarea art. 4 din Regulament.

Tribunalul a respins primul argument invocat de către solicitant în virtutea următorului raționament:

Mai întâi, s-a reținut că posibilitatea invocării unui motiv absolut de refuz nu este limitată în timp. Dimpotrivă, un asemenea motiv poate fi utilizat de către examinator pe toată durata procedurii de înregistrare, lucru care rezultă, de altfel, din chiar dispozițiile art. 39 din Regulament. Apoi, Tribunalul a subliniat că publicarea cererii de înregistrare a unei mărci în BMC, chiar cumulată cu trecerea unei perioade îndelungate de timp, nu conduce, în niciun caz, la dobândirea unui „drept de înregistrare ” în temeiul teoriei așteptărilor legitime. În fine, s-a observat că procedura eliminării unei înscrieri sau a revocării unei decizii prevăzute la art. 80 din Regulament (procedură limitată în timp la șase luni de la data efectuării înscrierii sau a emiterii deciziei) nu este incidentă în speță, pe de-o parte pentru că intenția OAMI de a modifica înscrierea din marcă ce constă în culori ca atare în marcă figurativă nu s-a materializat iar, pe de altă parte, pentru că aceasta nu vizează și modificări ori eliminări întemeiate pe motive absolute de refuz.

Al doilea argument al solicitantului a fost, de asemenea, respins de către Tribunal. Motivul absolut de refuz care a condus la respingerea cererii de înscrierii de către Prima Cameră de Recurs a fost cel prevăzut la art. 4 din Regulament. Ca atare, prin raportare la acest motiv de refuz trebuie să se examineze respectarea dreptului solicitantului de a depune obiecțiuni. Cum același art. 4 din Regulament  a reprezentat și temeiul pentru care Comisia de Examinare a respins, în prima etapă, cererea solicitantului de înregistrare a mărcii comunitare, înseamnă că acesta din urmă a avut ocazia (de altfel, fructificată) să obiecteze prin chiar contestația îndreptată împotriva acestei prime decizii.

Tribunalul a respins și cel de-al treilea temei al cererii de anulare formulate de către solicitant.  Acest temei a vizat, în esență, corecta interpretare și aplicare a art. 4 din Regulament. Standardul impus de articolul analizat, în viziunea Primei Camere de Recurs, este ca o persoană rezonabil de atentă și cu un nivel mediu de inteligență să înțeleagă exact în ce constă marca protejată, prin simpla consultare a BMC, fără un consum imens de energie intelectuală și de imaginație. Tribunalul a considerat că această interpretare este corectă, având în vedere că rațiunea acestui articol este de a pretinde unei mărci să fie într-atât de clară, de precisă și de ușor inteligibilă încât să permită altor profesioniști să identifice semnele protejate și să își adapteze conduita în consecință.  De asemenea, s-a considerat că interpretarea este congruentă și cu jurisprudența statornicită a Curții de Justiție a Uniunii Europene în această materie, fiindcă standardul Primei Camere de Recurs este, în fapt, doar un alt fel de a spune că semnul trebuie să fie  clar, precis, autonom, ușor accesibil, inteligibil, durabil și obiectiv (acesta din urmă fiind standardul formulat de Curte în Cauza C-273/00 Seickmann).

În concluzie, prin decizia pe care o discutăm, Tribunalul a statuat cu privire la următoarele:

(i) motivele absolute de refuz pot fi invocate oricând pe parcursul procedurii de înregistrare, indiferent de timpul scurs de la publicarea cererii solicitantului în BMC,

(ii) dreptul solicitantului de a formula obiecțiuni înainte ca înregistrarea mărcii sale să fie refuzată este respectat și în sensul că prin chiar atacarea hotărârii Comisiei de Examinare de respingere a înregistrării, acesta are ocazia să-și prezinte poziția cu privire la motivul absolut de refuz reținut de Prima Cameră de Recurs și

(iii) semnul solicitat la înregistrarea ca marcă trebuie să respecte rigorile impuse de art. 4 din Regulament, și anume să fie suficient de clar, de precis și de ușor inteligibil încât să permită altor profesioniști să identifice obiectul protecției și să își adapteze conduita în consecință. Acest ultim aspect subliniat în decizia Tribunalului vine să accentueze importanța formulării cererilor de înregistrare de mărci cu respectarea tuturor rigorilor legale, riscul ca o marcă insuficient de clar sau precis descrisă  să fie respinsă la înregistrare fiind cât se poate de real.

SCP Răzvan Dincă & Asociații

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni   Noutăţi   Servicii      Articole   Jurisprudenţă   Legislaţie      Arii de practică