« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
2 comentarii

Despre simetrie la referendum
27.07.2012 | Teodor PAPUC

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Frumuseţea este dată de simetrie.

Când Umberto Eco îşi revarsă peste tine oceanul de idei, când îţi spune că doi sunt ochii, două urechile, nările, picioarele, mâinile şi alte părţi ale corpului omenesc, sugerând că e ceva fermecător în întâmplarea asta, când îţi declară că soarele e bun pentru că are bunul simţ să reapară în fiecare zi după ce apune (răsare şi apune), deci e bun ceea ce se reîntoarce, îţi spui în gând şi dând pagina, … „simetrie”.

Când priveşti lucrările grafice sau în ulei ale lui Theodor Pallady, când te uiţi atent la chipurile redate – severe şi pătrăţoase –, la trupurile cu umerii ca nişte cărămizi, la degetele ca nişte crochete, nu poţi să nu observi ordinea care le însoţeşte: antebraţul stâng este paralel cu cel drept, iar amândouă stau pe braţele scaunului; gamba stângă – paralelă cu cea dreaptă, iar amândouă paralele cu picioarele scaunului. Şi-ţi zici şoptit: „simetrie!”.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 731 din 10 iulie 2012, decizie care acoperă o jurisprudenţă eterogenă[1] privind aplicabilitatea principiului simetriei juridice în dreptul public, spune, reluând o argumentaţie din 2007[2], că „Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public”.

Nu putem fi de acord cu această constatare generalizatoare şi aducem următorul exemplu – primul care ne vine în minte – că aceeaşi putere care a adoptat o lege, poate s-o şi abroge: Ejus est tollere legem cujus est condere. Excepţie o face instituţia delegării legislative prin Ordonanţele de urgenţă, pe care Parlamentul le poate abroga, deşi nu el le adoptă [art. 115 alin. (5) din Constituţie]. Numirea şi revocarea din funcţie a Avocatului Poporului de către Parlament este o altă aplicaţie a principiului simetriei în dreptul public. Procedura revocării acestuia, deşi prevăzută doar în Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, capătă valenţe constituţionale, întrucât art. 58 alin. (3) din Constituţie face trimitere la ea. Sunt două exemple suficiente care confirmă că principiul simetriei este un principiu de ordin constituţional.

Nu subscriem (cetăţeneşte) nici concluziei potrivit căreia „demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei competiţii electorale, ci reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile Constituţiei”[3]. Ar însemna să negăm un adevăr izbitor, să eliminăm din orizontul nostru patimile din Parlament, afişele şi panourile campaniei pentru referendum, dezbaterile politice şi vocaţia cetăţenilor de a-şi susţine sau nu Preşedintele suspendat, chiar dacă, de multe ori, ei nici nu ştiu cum defineşte doctrina expresia “fapte grave prin care Preşedintele încalcă prevederile Constituţiei”. Demiterea prin referendum cuprinde o latură politică şi alta juridică ce nu se exclud[4].

Sesizarea care a stat la baza Deciziei C.C. nr. 731/2012 conţine nişte „perle” greu de ignorat: „Statul trebuie să fie constituit cu orice majoritate” şi „Pentru ca statul să existe, trebuie ca acesta să fie stabil, adică să nu fie desfiinţat oricum, prin orice majoritate sau cu orice cvorum, ci cu majorităţi şi cvorumuri mari şi foarte mari.”[5] Criticând noile dispoziţii ale Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu referire la procedura demiterii Preşedintelui, autorii sesizării îl procopsesc pe reprezentantul executivului cu termenul de „stat”. Credem că este o scăpare a celor care au redactat textul şi că nu asistăm la învierea doctrinei teocratice, la revirimentul teoriei „L’État, c’est moi!”.

Îmbrăţişăm numai expunerea Curţii privitoare la inaplicabilitatea principiului simetriei în cazul demiterii Preşedintelui. Soluţia este una inteligentă, fundamentată pe interpretarea eadem ratio, pe coroborarea art. 95 alin. (1) cu art. 81 alin. (1) din Constituţie: dacă Preşedintele este suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, atunci acesta trebuie demis de majoritatea alegătorilor înscrişi în listele electorale. Aşadar, demiterea Preşedintelui se face pe calea analogiei, şi nu pe cea a simetriei juridice[6].

Simetria însă poate fi împlinită doar prin prezentarea la vot.

Vechii greci îi numeau pe cei care se cufundau în treburile casnice şi uitau de viaţa cetăţii – „idiotes”.

Nu ştim cât de frumoşi pot fi idioţii.

S-ar putea ca ieşirea la vot să fie, având în vedere actualele personaje politice, singura noastră mândrie, singura noastră frumuseţe.


[1] Deciziile C.C. nr. 62/2005, nr. 147/2007 şi nr. 1062/2007. A se vedea critica prof. C.-L.Popescu în L’imprédictibilité de la jurisprudence constitutionnelle roumaine sur l’applicabilité du principe de la symétrie juridique, Analele Universităţii din Bucureşti, Drept, Anul LVII (2007), 3, pag. 79-84.
[2] Decizia C.C. nr. 147 din 21 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007.
[3] Pag. 5 a Deciziei C.C. nr. 731/2012 – www.ccr.ro.
[4] Ion Deleanu – Instituţii şi proceduri constituţionale, ed. CH Beck, Bucureşti, 2006, pag. 729: Răspunderea Preşedintelui poate fi de natură „exclusiv politică” sau de natură juridică. Răspunderea juridică nu poate fi cu totul disociată de cea politică, iar răspunderea politică este, la rândul ei, angajată pe temeiul legii constituţionale şi conduce la consecinţele arătate de Constituţie.
[5] Pag. 1 a Deciziei C.C. nr. 731/2012 – www.ccr.ro.
[6] Deşi Decizia C.C: nr. 298 din 29 martie 2006 spune că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor şi principiilor constituţionale nu este admisă metoda analogiei, susţinem că ea este aplicabilă pretutindeni, cu excepţia legii penale, dacă este folosită în defavoarea făptuitorului.


Teodor PAPUC

 
Secţiuni: Drept constitutional, RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Au fost scrise până acum 2 de comentarii cu privire la articolul “Despre simetrie la referendum”

  1. din pacate CC a incetat sa devina un punct de reper in domeniul juridic. nu este deloc o institutie care sa emita argumentatii juridice valide, mai ales in chestiuni sensibil din punct de vedere politic.
    orice discutie pe aceasta tema nu face decit sa confirme ce am spus.

  2. Florin RADU spune:

    draga autorule: simetria trebuie sa existe, in cazul de fata, intre modul in care se alege presedintele (de catre popor) si modul in care se demite el (de catre popor), NU intre modul in care este suspendat (de catre parlament) si modul in care e demis (de catre popor).
    e simplu, trebuie doar sa fii de buna credinta !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD