Efectele juridice ale partajului potrivit NCC

Art. 786 din Vechiul Cod Civil , articol care, ”deși se referea la sistarea stării de indiviziune, se poate aplica și în ipoteza sistării stării de coproprietate”[1], spunea așa: „Fiecare coerede este prezumat că a moştenit singur şi imediat toate bunurile care compun partea sa sau care i-au căzut prin licitaţie şi că n-a fost niciodată proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii”.

Așadar ”atât convenţia de partaj, cât şi hotărârea judecătorească de partaj au efect declarativ, iar nu constitutiv de drepturi”[2], consecința fiind că fiecare proprietar, în urma partajului, va fi considerat, în mod retroactiv titular al dreptului de proprietate pur şi simplu asupra bunului.

Terţii care au dobândit drepturi pe temeiul actelor juridice de administrare sau de dispoziţie încheiate de un singur coproprietar înainte de partaj cu privire la întregul bun păstrează sau pierd aceste drepturi drept urmare a efectului declarativ al partajului , în funcție de cum bunul comun a fost atribuit, în urma partajării bunurilor între coproprietari, dacă bunul comun a fost atribuit coproprietarului care a participat la încheierea actului juridic, acesta îşi va produce efectele retroactiv, încă de la data încheierii lui. Așadar, „retroactiv, dreptul de proprietate comună se transform în drept exclusiv, ceea ce explică validarea actului de administrare sau înstrăinare a bunului”[3].

Prin corelarea și interpretarea ”art. 711 C.proc.civ şi art. 19 şi art. 26 din Legea nr. 7/1996, actul de partaj nu este supus formalităţilor de publicitare imobiliară”[4], numai în cazul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit bunul doreşte să îl înstrăineze, el va trebui sa efectueze formalităţile de publicitate.

Prin urmare,  art. 786 C.civ. instituie doar o prezumţie și, datorită faptului că dispoziţiile sale nu sunt de ”ordine publică, coproprietarii puteau să deroge de la acest efect declarativ”[5].

O dată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, art. 680 renunţă la efectul declarativ, instituind efectului constitutiv al partajului, actul juridic de partaj, ”marcând un transfer de drepturi între coproprietari”[6], accentuând caracterul de dispoziţie al acestuia.

Conform Noului Cod Civil, partajul convenţional produce efecte fie de la data încheierii actului de partaj, fie de la data stabilită de părţi, dar ulterioară datei actului de partaj.

În cazul partajului judiciar, acesta produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de partaj.

Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, cu excepția situației în care partajul a fost suspendat, fie prin buna înțelegere, pe calea unui act notarial, fie prin instanța de judecată.

Partajul poate fi suspendat pe o perioadă de 5 ani, prin buna înțelegere, sau pe o perioadă de 1 an, dacă este dispusă de instanță și de principiu, actul de partaj poate fi încheiat fară prezenţa creditorilor, sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de aceştia în caz de simulaţie.

”Afirmația conform căreia, în noua reglementare, partajul este un act translativ, este întărită de reglementarea opozabilității unor acte juridice încheiate anterior”[7], o consecință a efectului translativ al partajului fiind aceea că ”actul de dispoziție cu privire la bunul comun, încheiat de un singur coproprietar, nu mai este afectat de condiția rezolutorie a partajului, ci va fi sancționat cu inopozabilitatea actului”[8].

Pe de altă parte, în ”literatura juridică se spune că actul de partaj este un act constitutiv, care marchează un transfer de drepturi între coproprietari”[9], mai mult în cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai după intabularea actului în cartea funciară.

Datorită ”efectului ex nunc actul poate constitui temei al uzucapiunii tabulare sau extratabulare”[10] conform art. 675, art. 930 sau 931 din Noul Cod Civil.

În același spirit, proiectul Noului Cod de procedură civilă prevede în art. 938 alin.1 ”Hotărârea de partaj are efect constitutiv”.

Fiecare copărtaș este liber să-și greveze cota sa parte cu drepturi reale de garanție, doar dacă nu ar fi în acest fel nesocotite drepturile celorlalți copărtași asupra aceluiași bun, cum ar fi și cazul ipotecii.

Art. 682 prevede că ”garanţiile constituite de un coproprietar asupra cotei sale părţi se strămută de drept asupra bunului atribuit acestuia sau, după caz, a sumelor de bani care i-au fost atribuite prin partaj”[11]. Așadar, dreptul de ipotecă constituit de un copărtaș asupra cotei sale părți la partaj se strămută asupra bunului sau sumei de bani atribuite acestuia.

Practic, se instituie un caz de subrogație cu titlu particular, ce ”operează de drept”[12].

În ce privește coproprietatea constituită înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Civil din art. 66 din Legea nr. 71/2011 ”rezultă că efectul constitutiv al convenției de partaj, precum și alte efecte se aplică doar convențiilor de partaj încheiate ulterior intrării în vigoare”[13] a Noului Cod Civil, deci convențiile de partaj anterioare produc efectele reglementate de legea în vigoare la data încheierii lor, ceea ce înseamnă că au efect declarativ de drepturi.

În privința partajului judiciar, art. 66 alin. (2) stabilește că dispozițiile Noului Codul Civil sunt aplicabile atunci când ”cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea lui în vigoare”[14].

În concluzie, față de Vechiul Cod civil, care reglementa caracterul declarativ al partajului, Noul Cod precizează expres că partajul are efect constitutiv şi fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau sumelor atribuite numai cu începere de la data stabilită în actul de partaj, dar nu mai devreme de data încheierii actului, în cazul împărţelii voluntare, sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. În cazul partajării bunurilor imobile, actul de partaj convenţional se încheie în formă autentică şi se înscrie cu efect constitutiv în cartea funciară.

După părerea noastră, noua reglementare are ca scop securizarea circuitului civil, eliminând incertitudinea care acoperea actele de dispoziție făcute de unul dintre copărtași.

Oana NEGOIȚĂ
student, Universitatea București, Facultatea de Drept
intern Societatea de Științe Juridice

Cuvinte cheie: coproprietate, NCC, partaj

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro

Am citit, am înţeles şi sunt de acord cu Politica privind protecţia datelor şi condiţiile procesatorului de newsletter Privacy Policy

Da, vreau să primesc newsletter

Abonare

Login | Nu aveti cont? Click aici pentru abonare!