Secţiuni » Articole » Opinii
Opinii
Condiţii de publicare
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q8
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3 SUV
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
AUDI Q3
Citeşte mai mult în legătură cu Opinii
3 comentarii

Constitutia Romaniei si Legea nr. 303/2004 permit ca un judecator sa fie numit ministru al Justitiei

20 august 2012 | Lăcrămioara AXINTE

Nominalizarea doamnei judecator Mona Pivniceru pentru preluarea portofoliului Justitiei si intarzierea nescuzabila a Consiliului Superior al Magistraturii de a lua act de demisie au incins spiritele, atat in interiorul sistemului, cat mai ales in afara acestuia si au dat nastere a numeroase speculatii, una dintre ele referindu-se la eventualitatea ca CSM va respinge cererea de detasare, invocand dispozitiile art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei.

Art. 125 alin. 3 din Constitutie prevede urmatoarele: „Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.”

Detasarea judecatorilor si procurorilor nu este insa reglementata de Constitutia Romaniei, ci de catre Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care in art. 58 alin. 1 prevede in mod expres posibilitatea ca un judecator sau procuror sa poata fi detasat in orice functie, inclusiv intr-una de demnitate publica numita, cum este cazul functiei de Ministru al Justitiei.

Textul art. 58 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 este urmatorul: „Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia ori la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor institutii, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale.

Contrar celor hotarate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in data de 6 august 2012, si membrii CSM pot fi detasati, asa cum rezulta din art. 38 alin. 2 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea CSM nr. 326/2005, care prevede: „Judecatorii si procurorii alesi membri ai Consiliului pierd aceasta calitate in cazul transferului sau al detasarii in functii din afara instantelor ori, dupa caz, a parchetelor.

Prin urmare, atata vreme cat dispozitiile art. 58 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 nu au fost declarate neconstitutionale si acestea sunt in vigoare, este exclus sa fie respinsa de catre CSM cererea de detasare a doamnei judecator Pivniceru. Controlul de constitutionalitate a unei dispozitii legale in vigoare intra in atributiile exclusive ale Curtii Constitutionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu-si poate depasi atributiile prevazute de lege.

Pe de alta parte, textul art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei a fost interpretat de Curtea Constitutionala in decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004 in sensul ca detasarea unui judecator intr-o alta functie exclude existenta situatiei de incompatibilitate, prin faptul ca impiedica, pe o perioada limitata de timp, exercitarea concomitenta a doua functii. Iata paragraful intreg din considerentele deciziei Curtii Constitutionale nr. 326 din 14 septembrie 2004: „Functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este incompatibila cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, intrucat aceasta din urma reprezinta o imputernicire legala de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitarii concomitente a doua functii publice ireconciliabile. Or, in speta, judecatorul care este desemnat in calitate de membru al Biroului Electoral Central inceteaza sa desfasoare activitatea de judecata in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar, in virtutea legii, el desfasoara o alta activitate in cadrul unei alte autoritati publice. De altfel, in aceasta perioada de timp, el este considerat detasat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, iar detasarea exclude existenta situatiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul ca impiedica, pe o perioada limitata de timp, exercitarea concomitenta a celor doua functii.

Servicii JURIDICE.ro

JURIDICE by Night

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

Practic, odata cu detasarea la o institutie din afara sistemului judiciar, judecatorul nu mai exercita efectiv functia de judecator, ci doar isi pastreaza “calitatea” de judecator, asa cum prevede, de altfel, in mod expres si art. 58 alin. 3 din Legea nr. 303/2004.

Fata de cele aratate mai sus, consider ca detasarea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei este in acord cu Constitutia Romaniei si cu Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Lacramioara AXINTE

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.

Login | Pentru a putea posta comentarii trebuie să fiţi abonat. Dacă încă nu sunteţi, click aici pentru a afla despre avantaje!

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Constitutia Romaniei si Legea nr. 303/2004 permit ca un judecator sa fie numit ministru al Justitiei”. Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare. Pe de altă parte, vă rugăm ca, înainte de a publica un comentariu, să citiţi cu atenţie politica de confidenţialitate JURIDICE.ro. În plus, vă rugăm să citiţi şi politica de confidenţialitate Akismet, plugin folosit de noi pentru a reduce comentariile spam.



  1. Florin RADU spune:

    admir curajul si demnitatea doamnei judecator, care – in aceste vremuri in care multora le e frica sa isi spuna parerea – isi face publica opinia despre cosmarul care a cuprins justitia din romania.
    prin asta traieste, totusi, justitia romana: prin judecatori, procurori si chiar avocati demni, cinstiti, de buna credinta.

  2. „intarzierea nescuzabila a Consiliului Superior al Magistraturii de a lua act de demisie”

    de ce este nescuzabilă? poate ne explicaţi?

    Sau poate credeţi cumva că acest CSM este în subordinea Guvernului şi trebuie să răspundă la ordinele acestuia?
    Nu a comentat dna Pivniceru (din interior ştie ea procedurile) dar comentează alţii care habar nu au ce este CSM.

    Art. 125 alin. 3 din Constitutie prevede urmatoarele: “Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.”

    Acest articol reprezintă norma esenţială care împiedică un magistrat să fie „detaşat” în Executiv.

    Detaşarea judecătorilor reprezintă starea de incompatibilitate perfectă. Atât legal cât şi moral.
    Normele din Legea 303/2004 care „permit” detaşarea sunt neconstituţionale.

    Decretele prezidenţiale de numire a judecătorilor nu pot fi suspendate şi reactivate după voie.

    Judecătorii suspendaţi în timpul cercetărilor disciplinare trebuie plătiţi la fel judecătorii activi. Nu trebuie să li se permită desfăşurarea niciunei activităţi incompatibile.

    Un judecător suspendat este tot un judecător.

    La fel, membrii CSM nu pot fi în niciun caz detaşaţi.
    Este strict interzis în virtutea separaţiei puterilor în stat.

    Este ca şi cum parlamentarii ar putea fi magistraţi, funcţionarii executivului ar putea deveni parlamentari, magistraţii ar putea deveni funcţionari publici… ar fi un talmeş-balmeş. Separaţia puterilor în stat nu ar mai exista.

    Orice „detaşare” a unui magistrat în executiv sau în sectorul privat sau orice activitate trebuie să atragă automat excluderea acestei persoane din sistemul judiciar.

    Magistratura este o carieră în sine şi nu poate fi tratată niciodată ca o trambulină către alte tipuri de cariere de stat sau arivism funcţionăresc.
    Magistratura nu poate fi o plasă de siguranţă pentru rataţii din executiv şi nici bazin de racolare pentru posibili demnitari în guvern.

    Sistemul judiciar nu poate interfera atât de flagrant cu Executivul. „Detaşarea” încalcă înseşi principiile fundamentale ale magistraturii.

  3. Lăcrămioara AXINTE spune:

    Regret sincer, daca nu am fost destul de explicita.
    In primul rand, intarzierea CSM de a lua act de demisia doamnei judecator Mona Pivniceru din functia de membru CSM, inredistrata la aceasta institutie in data de 8 august 2012, dupa cum rezulta dintr-un comunicat de presa postat pe site, mi se pare nescuzabila, pentru ca acest pas era doar unul premergator detasarii despre care vorbiti si Ministerul Justitiei are nevoie de un ministru.
    De la 1 septembrie va intra in vigoare NCPC, instantele sunt total nepregatite si CSM-ul nu considera ca este necesar ca Ministerul Justitiei sa aiba un ministru.
    Este nescuzabil si pentru ca rolul CSM, prevazut in chiar Constitutia Romaniei este acela de „garant” al independenţei justiţiei (art. 133 alin.1), iar numirea unui judecator in fruntea Ministerului Justitiei din Romania este de natura sa garanteze aceasta independenta, in aceste vremuri in care mai toata lumea pune la indoiala aceasta independenta.
    Pe de alta parte, un jurist, vorbind la modul general, cum sunt eu, lucreaza cu legea, aplica legea, adica citeste ce scrie in lege si ia hotarari in consecinta. La fel face si un avocat, consilier juridic, notar, ori executor judecatoresc. Cu totii citesc legea cand au de redactat un contract, de redactat o actiune civila ori o cerere in materie penala. O cerere redactata doar asa, de dragul de a scrie, neintemeiata pe lege si fara a fi dublata de probe care sa sustina cele afirmate despre situatia de fapt, este sortita, din start, esecului.
    Prin urmare, eu am citat textele de lege, in vigoare, care permit unui judecator sa poata fi detasat in functia de ministru al Justitiei. Consideratiile potrivit carora „orice “detaşare” a unui magistrat în executiv sau în sectorul privat sau orice activitate trebuie să atragă automat excluderea acestei persoane din sistemul judiciar” nu poate fi luata in seama. Intotdeauna trebuie sa ne uitam in lege si legea e citata in articolul meu.
    In legatura cu neconstitutionalitatea unei dispozitii in legale in vigoare, am aratat foarte clar si cunoasteti si dvs., ca o dispozitie legala in vigoare nu poate fi inlaturata de la aplicare pe motiv de neconstitutionalitate, de nici o instanta din Romani si nici de CSM, intrucat in sistemul constitutional romanesc, doar Curtea Constitutionala poate declara o dispozitie legala ca fiind neconstitutionala.
    In articolul meu am citat si un paragraf intreg dintr-o decizie a Curtii Constitutionale, decizie care este obligatorie nu numai prin dispozitiv ci si prin considerente, in care s-a dat o interpretare dispozitiile art. 125 alin.3 din Constitutia Romaniei, in sensul ca
    „detasarea exclude existenta situatiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul ca impiedica, pe o perioada limitata de timp, exercitarea concomitenta a celor doua functii.“

    Sigur, raspunsul meu aproape ca a devenit inutil, acum cand doamna judecator Pivniceru si-a dat demisia din magistratura si, pana la ora la care scriu acest comentariu, Plenul CSM inca nu s-a reunit pentru a lua act de demisie, desi, dupa cum ati putut citi intr-un alt articol, semnat de un reprezentant al societatii civile in CSM, in alte situatii urgente, votul membrilor CSM s-a putut da si telefonic. In speta de fata, acest lucru nu se poate si evident nu trebuie sa ne punem nici un fel de intrebari.
    Nu este nici o urgenta ca Ministerul Justitiei sa aiba un ministru plin, nu-i asa?

Lasă un răspuns

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories