« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Probleme pe care trebuie sa le lamureasca investigarea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene
22.08.2012 | Nicolae NICULICEA

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Statele Uniunii Europene au obligaţia să adopte măsuri care să combată frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, aceleaşi măsuri pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor interese financiare. Obligaţia este prevăzută de art. 325 alin. 2 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene.

În vederea respectării obligaţiilor asumate, România a adoptat mai multe acte normative de natură financiar-fiscală sau penală. Pentru protecţia juridică a intereselor financiare ale Uniunii Europene a fost adoptată Legea nr. 161/2003, care a modificat Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. După art. 18 a fost introdusă Secţiunea 41 Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Competenţa materială de cercetare a infracţiunilor din secţiunea mai sus menţionată revine Direcţiei Naţionale Anticorupţie, conform art. 13 alin. 11 din OUG nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie.

Investigarea infracţiunilor trebuie să lămurească următoarele probleme:

a) activitatea ilicită desfăşurată în vederea fraudării fondurilor europene

Activitatea ilicită poate consta în:
– obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele acestora;
– schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele acestora;
– diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele acestora.

Obţinerea pe nedrept sau diminuarea ilegală a resurselor bugetare europene se realizează prin folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete sau prin omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii.

Activitatea ilicită poate consta şi în neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu de către directorul, administratorul sau persoana cu atribuţii de decizie sau control în cadrul unui agent economic, rezultatul fiind săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la secţiunea 41 din Legea 78/2000 sau săvârşirea unei infracţiuni de corupţie ori de spălare a banilor în legătură cu fondurile europene de către o persoană care se află în subordinea sa şi care a acţionat în numele acelui agent economic.

Pentru stabilirea activităţii ilicite este necesar ca organele de urmărire penală să obţină informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de agentul economic, să ridice înscrisuri (acte contabile, documente vamale, etc.), să audieze martori care pot furniza informaţii despre modul de desfăşurare a activităţii infracţionale, să ridice înscrisurile care au legătură cu cauza, să stabilească cine a întocmit documentele sau declaraţiile false, inexacte sau incomplete prin dispunerea efectuării de constatări/expertize tehnico-ştiinţifice grafoscopice sau cine a omis să furnizeze, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii.

Organele de urmărire, cu autorizarea instanţei, vor proceda la interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de participanţii la comiterea infracţiunii, infracţiunile prevăzute la Legea nr.  78/2008 fiind dintre cele enumerate în dispoziţiile art. 911 alin. 2 C.p.p. De asemenea, se poate proceda la efectuarea de înregistrări în mediu ambiental sau la înregistrarea de imagini.

Organele de urmărire penală vor efectua percheziţii domiciliare conform art. 100 C.p.p. sau percheziţii în mediu informatic conform art. 56 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 161/2003.

În temeiul art. 18 din Legea nr. 82/2012 vor solicita operatorilor de servicii telefonice, cu aprobarea judecătorului competent, lista convorbirilor telefonice purtate de participanţii la comiterea infracţiunii.

În scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorilor va fi dispusă punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora utilizate în activitatea infracţională şi se va accesa un sistem informatic.

În vederea documentării activităţii infracţionale se poate solicita şi efectuarea de activităţi de urmărire penală prin comisie rogatorie internaţională cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

b) bunurile care au format obiectul infracţiunii

Infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt infracţiuni de rezultat, calificate prin scop (obţinerea pe nedrept, diminuarea ilegală a fondurilor europene). Rezultatul infracţiunilor constă în obţinerea de bani sau alte bunuri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele acestora.

c) urmările activităţii ilicite

Organele de urmărire penală trebuie să stabilească întinderea prejudiciului cauzat prin comiterea unor astfel de infracţiuni. Cuantumul prejudiciului creat se stabileşte folosind date furnizate de organismele cu atribuţii în combaterea fraudării fondurilor europene, respectiv organisme la nivel european (Curtea Europeană de Conturi, OLAF, Eurojust, Europol) şi organisme la nivel naţional (Departamentul de Luptă Antifraudă, Curtea de Conturi, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor,  ANAF) şi prin dispunerea unor constatări/expertize tehnice, contabile.

d) făptuitorii şi contribuţia fiecăruia la comiterea infracţiunii

Organele de urmărire penală trebuie să stabilească contribuţia fiecărui participant la comiterea faptei. Infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt susceptibile de comitere sub aspectul participaţiei penale în forma autoratului, a instigării sau a complicităţii. În funcţie de contribuţia participanţilor se va reţine încadrarea juridică a faptei pentru fiecare participant şi de care se va ţine cont la luarea măsurilor asigurătorii şi la recuperarea prejudiciului creat prin infracţiune.

e) destinaţia bunurilor şi posibilitatea recuperării prejudiciului

Organele de urmărire penală vor stabili destinaţia banilor sau bunurilor provenite din comiterea faptei. În funcţie de situaţia de fapt stabilită, în cauză pot fi incidente prevederile art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism. Luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie conform art. 20 din Legea nr. 78/2000, scopul fiind repararea pagubei produse prin săvârşirea infracţiunii. Banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin săvârşirea infracţiunii, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, se confiscă, iar dacă bunurile nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

f) existenţa concursului de infracţiuni şi extinderea cercetărilor cu privire la alte fapte

Obţinerea pe nedrept de fonduri europene, precum şi diminuarea resurselor bugetare europene se realizează prin folosirea sau  prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete. Pentru comiterea infracţiunii de fraudare a fondurilor europene  se comite o infracţiune de fals (fals în înscrisuri sub semnătură privată sau fals material în înscrisuri oficiale). Infracţiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene pot fi comise în concurs cu infracţiunea de corupţie în legătură cu fondurile europene sau cu infracţiunea de spălare a banilor. Poate fi reţinută şi infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 323 C.p., dacă persoanele acţionează ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi asocierea nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului, sau de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, dacă persoanele acţionează organizat, coordonat în scopul comiterii infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Nicolae NICULICEA
procuror

 
Secţiuni: Drept penal, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD