« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
10 comentarii

O tresarire
28.08.2012 | Andrei SĂVESCU

JURIDICE - In Law We Trust ZRVP

Oamenii care lucrează cu legile resimt dureros, ca insecuritate, nerespectarea regulilor. Legea și regulile în general sunt ușor de îndoit și de dat la o parte când o voință, omenească sau fatală, împinge cu suficientă forță. Probabil că acești oameni au o sensibilitate psiho- nu știu cum, din moment ce au ales să lucreze cu legea, un instrument atât de sensibil, atât de delicat în comparație cu voința și fatalitatea. Cei care lucrează cu legile adoră simțământul de siguranță pe care legile îl conferă. Atunci când nu se întâmplă așa, cel obișnuit să fie atent la reguli se stresează, fiindcă a combate o situație cu mijloace care țin de raționament este uneori mai obositor, mai costisitor decât rezultatul ilegal.

Potrivit mesajului care apare pe ecran înainte să înceapă filmul în sala de cinematograf, este interzisă intrarea în sală cu echipamente de înregistrare. Mai mult, mesajul precizează că astfel de aparate vor fi confiscate… Pentru oamenii obișnuiți acest mesaj înseamnă ceva simplu: nu ai voie să înregistrezi proiecția. Însă unui un om deprins cu meandrele legii mesajul îi reamintește că are în buzunar un aparat de înregistrare audio-video destul de performant: telefonul mobil. Firește, câtă vreme el nu este folosit pentru înregistrarea filmului, nu va exista niciun control în ce privește echipamentele de înregistrare pe care spectatorii le au, cu toții, asupra lor. De aceea, mesajul de pe ecran, care ne amenință cu rigorile legii penale, nu ne produce decât o tresărire. Aceasta este diferența dintre oamenii care lucrează cu legile și ceilalți oameni: o tresărire.

dr. Andrei SĂVESCU

 
Secţiuni: Drept penal, Opinii | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
Concurs eseuri ZRVP

Au fost scrise până acum 10 de comentarii cu privire la articolul “O tresarire”

  1. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Draga Andrei, pot fi deacord cu tresarirea, intemeiat pe pregatirea noastra profesionala, insa nu pot fi deacord cu interdictia introducerii unei camere de filmat in orice cinematograf, sau loc public, din urmatoarele considerente:
    1. Cinematograful e un loc public, indiferent de forma de proprietate asupra spatiului in cauza. Poate vei sa iti faci o poza cu familia sau prietenii.
    2. Buna credinta se prezuma.
    3. Simpla posesie a unui aparat care inregistreaza nu te transforma intr-un infractor.
    In realitate, toate aceste atentionari, aceasta inflatie de reglementari, ne pune in pozitia de a ne afla tot timpul in afara legilor ori a reglementarilor, de a fi lipsiti de integritate. Constatarea ta este corecta, telefonul inregistreaza, prezenta lui, din perspectiva mesajului absurd afisat, constituia o incalcare a regulilor. Eu personal consider mesajul afisat ca avand caracter discriminatoriu, instituind in sarcina mea o obligatia care nu este cuprinsa in nici o lege a statului roman, iar in situatia in care cetatenii care stapanesc acel loc public – cinematograful – si-ar fi permis sa discrimineze in raport cu un cetatean dotat cu o camera de filmat as fi sesizat CNCD-ul pentru discriminare.

  2. obligatia de a nu inregistra filmul cu un aparat propriu de inregistrare isi are temeiul in dreptul de autor si cel de distributie in legatura cu filmul respectiv.

    sau tu nu ai vazut niciodata filme inregistrate cu camere de mici dimensiuni si postate pe diverse servere? ti se par legale?

  3. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    cred că se poate argumenta în sensul că telefonul nu are drept scop principal înregistrarea video și deci nu poate fi un echipament de înregistrare strico sensu. plus că noțiunea de “echipament” trimite la o cu totul altă imagine decât cea a unui telefon care îndeplinește, într-adevăr, are și funcția de a înregistra video (la o rezoluție ce nu poate totuși fi comparată cu cea a unui echipament de înregistrare stricto sensu) însă această funcție e secundară și chiar și o asemenea înregistrare nu ar duce deloc la obținerea de foloase necuvenite

    probabil de aceea eu nu tresar :))

  4. Razvan Nicolae MICUL spune:

    Banuiesc ca diferenta dintre „ESTE INTERZIS ACCESUL IN SALA” in raport cu „ESTE INTERZISA INREGISTRAREA” este evidenta pentru toata lumea. La acest mesaj se adauga si AMENINTAREA CONFIRSCARII proprietatii cetateanului care a indraznit sa aduca o camera de filmat la cinema.

    Domnule Costache, eu personal daca vreau sa vad un film il inchiriez online, exista o sumedenie de servicii de acest gen la preturi accesibile, nu doresc sa fiu tratat ca un prezumtiv infractor cand intru in sala de cinema, amenintat cu confiscarea bunurilor mele.

    Dar studentul care nu-si permite 20 de lei pentru ca sa vada un film? Dar elevul cu parinti someri care nu dispune de bani pentru a merge la cinema? Dar tanarul care lucreza la benzinarie pentru un salariu minim pe economice? Ei comit o ilegalitate daca descarca un film inregistrat ilegal cu o camera de mici dimensiuni? Comit o crima? Dar cel care inregistreaza ilegal acel film pentru a permite acces la cultura si divertisment si celor fara resurse financiare, trebuie pedepsit?

    Slava domnului ca in tari precum Norvegia societatea a inteles ce insemna, in realitate, „piraterie”. Personal le urez mult succes celor care permit accesul la divertisment si cultura si celor cu venituri modeste, chiar daca astfel incalca „reguli” ale industriei de divertisment, industrie careia nu-i plang de mila.

    Daca vom continua pe acest drum incurand si in Romania vom aresta oameni pentru ca „introduc” o camera de filmat „de mici dimensiuni” intr-un cinema, asta in timp ce mii de familii sunt evacuate din case de institutii de credit care le-au ademenit cu credite ce i-au ruinat (predatory lending -> http://en.wikipedia.org/wiki/Predatory_lending).
    “Freedom has more often been lost in small steps by progressive incrementalism, than by catastrophic upheavals such as violence or war.” –James Madison
    In opinia mea e obligatia tuturor celor care lucreaza in domeniul juridic sa se opuna ferm oricaror tendinte a unor societati comerciale de a ameninta cu „confiscarea”, de a fixa reguli in locuri publice care nu sunt prevazute si in legile statului, ori de a perchezitiona persoanele la iesirea din magazin. Asemenea atitudini au un caracter fascist si nu trebuie tolerate, ele fiind chiar interzise prin lege.

    • cu conceptul asta de „predatory lending” m-ati lasat masca:
      adica e de vina banca pentru faptul ca iti da bani. am auzit teoria, am auzit gargara…

      La fiecare debitor „pradat” va asigur ca au existat inca alti 10 solicitanti care ar fi dorit sa se lase „pradati” de banca.

      „predatory lending” este o fraza gen „amprenta de carbon”… inventate de socialisti/comunisti pentru a culpabiliza Wall Street-ul sau „capitalistii lacomi”.

      Ca sa intelegeti cum functioneaza o banca va recomand sa faceti putina practica intr-una si va mai recomand sa faceti si putin practica intr-un magazin alimentar.

      Cand iti fura un hot din poseta pe strada bunurile, ce faci? Invoci dreptul la inviolabilitate corporala a hotului?

      Nu mai repetati povestile si miturile altora.

      • Razvan Nicolae MICUL spune:

        Cu toate ca nu am aceleasi aprecieri pozitive asupra practicii intr-o alimentara ca si dvs., pasiunile si preocuparile fiecaruia pentru practica in anumite domenii neputand face obiectul unei dezbateri, intrucat reprezinta o alegere personala, consider ca putem sa ne respectam reciproc opiniile.
        Daca dvs. sunteti atat de atasat de valorile morale ale sistemului bancar ati putea deschide o fundatie, ori asociatie, prin intermediul careia sa luptati pentru drepturile bancherilor vitregiti din Romania, pentru bancherii saraciti de populatia romaniei, ori ati putea sa va oferiti serviciile gratuit acestor institutii, din gratitudine desigur pentru onestitatea bancilor fata de romani.

        • Nu e de mirare că într-o ţară în declin apar manifestări de extremă socialistă în care sunt demonizate toate structurile statului capitalist.
          Nu spun că ţara noastră este capitalistă. Un procent enorm din economia naţională este controlată de stat şi falimentată de stat.
          Mai avem mult până la capitalism şi acest deziderat este foarte îndepărtat de noi.
          Capitalismul înseamnă libertate, competiţie, piaţă liberă, sistem bancar puternic, lipsa intervenţionismului… prosperitate.
          La noi există monopoluri mari şi o politică asistenţialistă de promovare a sărăciei şi îndoctrinării.

          Cultura antreprenorială este zero, ZERO.

          Populaţia încă funcţionează pe principiul furăciunii, al micii ciupeli, al principiilor ţigăneşti „dacă nu furăm puţin nu ne simţim bine” sau dacă nu primim puţină şpagă în fiecare zi, am „muncit” degeaba.

          Ăsta nu e capitalism. Este doar o prelungire a metehnelor săracilor din comunismul lui Ceauşeşcu preluat de copii comuniştilor care s-au învăţat şi ei cu neputinţa şi „cerşeala de la stat”.

          Aşa că în aceste timpuri tulburi apar extremiştii comunişti care cer exproprierea şi naţionalizarea băncilor, cer exproprierea burghejilor (a burjuilor), a patronilor ca să vie averea ţării înapoi la popor.

          Poporul înseamnă, bineînţeles, oligarhia comunistoidă a unor politicieni sceleraţi şi a trompetelor lor intelectuale, cu pretenţii de jurişti.

          Într-o ţară în care primul ministru este în puşcărie sau este infractor dovedit şi îşi păstrează postul sau parlamentari care îl regretă public pe Ceauşescu şi nu au nicio tresărire, nu e de mirare că apar conflicte.

          Socialiştii nu au niciun interes ca România să se dezvolte. Oamenii cu stare sunt greu de controlat deoarece au educaţie şi siguranţă financiară şi se pot organiza eficient.

          Dar propagandiştii de stânga au un bazin electoral format din asistaţi, pensionari ai regimului comunist, şomeri, bugetari în mizerie care trăiesc din şpagă şi mici furturi.

          Aceştia urăsc din răsputeri economia de piaţă, sistemul bancar, libera iniţiativă, patronii, întreprinzătorii, specialiştii, muncitorii calificaţi, pătura de mijloc a ţării.

          Ei vor ca aparatul de stat să rămână cu milioane de angajaţi pentru că în privat nu se poate fura.
          La stat nu există concurenţă iar ei nu au ştiut toată viaţa lor decât să trăiască din mici ciordeli pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu.

          Este o invidie tipică sărăcanilor leneşi care nemaiputând trăi din banii altora, încearcă să le fure averea prin demagogie şi morală socialistă.

          Observaţia asta nu este valabilă doar pentru bănci ci pentru toate firmele care produc profit.

          Cineva încearcă întotdeauna să îi învingă în afaceri dar nu prin competiţie ci prin politică, furt, procese, legi socialiste.

          Este o renaştere a Republicii Socialiste România.

        • Ar trebui să apreciaţi „practica în alimentară” deoarece legiuitorii şi juriştii care reglementează aceste activităţi habar nu au ce înseamnă să înfiinţezi, să conduci şi să menţii pe profit o alimentară.

          Este valabil pentru bănci, industrie, servicii, etc. Ceea ce se întâmplă într-o alimentară poate fi considerat ca o celulă de bază a economiei, la modul cel mai direct şi practic posibil (şi teoretic).

          Juriştii care inventează legile actuale sunt deconectaţi de realitatea socială românească, cu precădere de sfera economică.

          Patronatele sunt ca şi inexistente. Camerele de Comerţ sunt o glumă proastă.

          Ei fac legile pentru a-şi proteja ei posturile şi a se deroba de responsabilităţi, nu pentru progresul şi bunăstarea societăţii.

  5. @razvan – motivele postate de catre dvs nu pot fi sustinute in fata legii. faptul ca un student nu are bani sa vada un film nu inseamna ca va transforma in ceva legal descarcarea de copii piratate. Piratarea unui film ramine o infractiune fie ca va place fie ca nu.

    Exista motive rezonabile si pentru depasirea vitezei pe autostrada dar asta nu va determina neaplicarea sanctiunii de suspendare a permisului.

    Iar aici discutam ca intre juristi, adica cu legea pe masa 🙂

    Ceea ce fac distribuitorii de film nu este ilegal si nu mi se pare nici discriminare deoarece discriminarea se face in baza unui criteriu de sex, rasa, religie, sanatate, etc.

    • Mihaela PARASCHIV spune:

      Roboti. Aplicarea, cu legea pe masa, ca juristi, a tot felul de ineptii amorale te face cu timpul robot. Insensibil. Sa iei de un numar, teoretic infinit, bani pe un singur produs favricat la fiecare utilizare este amoral. De cate ori v-ati asezat pe un scaun, ati simtit, stimata doamna, nevoia de a cauta fabricantul sa ii mai dati inca o data banii pe el? Filmul este in sine un produs. Se vinde. Uneori cu profit. Alteori cu pierderi. La fel si scaunul. Ambele creatii. Care este, esential vorbind, diferenta intre un film si un scaun? Ah, da. Aveti dreptate. Un produs este mai protejat legal decat celalalt. Ce discriminare pozitiva potrivita.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD