ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
11 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Ce inseamna obligativitatea medierii de la 1 octombrie 2012

18.09.2012 | Fănuţa LIŞMAN
Abonare newsletter

Incepand cu 1 octombrie 2012 vor intra in vigoare dispozitiile Legii 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator (asa cum a fost modificata si completata prin Legea 115/2012) ce instituie obligativitatea informarii cu privire la mediere pentru fiecare persoana (fizica sau juridica) ce-si propune deschiderea unui proces judiciar in anumite domenii expres prevazute de lege. Aceeasi obligativitate este prevazuta si pentru partile ce se afla deja cu o cauza pe rolul instantelor de judecata.

In acest sens, partile sunt tinute sa parcurga o sedinta de informare cu privire la mediere.

Instantele sunt si ele tinute sa ceara, tuturor partilor din dosar, dovada parcurgerii acestei sedinte de informare. Aceasta obligativitate a solicitarii, respectiv prezentarea dovezii, se va aplica incepand cu luna ianuarie 2013.

In vederea asigurarii acestei informari a tuturor partilor din dosar, mediatorul va parcurge anumite etape specifice medierii, in functie de fiecare cauza in parte. In acest sens, prin lege se instituie o procedura flexibila, ce permite mediatorului sa aplice un model propriu de organizare a procedurii de mediere (in conditiile legii, desigur) pentru a raspunde cat mai bine nevoilor celor ce i se adreseaza.

Prin urmare, incepand cu 1 octombrie, orice persoana care are un proces pe rol sau care doreste sa introduca o actiune in instanta, in domeniile anume prevazute de lege, va fi indrumata catre mediator.

Care sunt pasii de urmat?
1. Alegerea mediatorului
2. Participarea la o sedinta de informare cu mediatorul ales
3. Luarea deciziei de a declansa procedura de mediere sau de a reveni in instanta
4. Obtinerea dovezii ca s-a efectuat informarea
5. Revenirea la instanta
6. Costurile medierii.

Pentru ca fiecare din acesti pasi sa fie mai usor de inteles, mi-am propus sa raspund la cateva intrebari esentiale, specifice fiecarei etape parcurse.

1. Alegerea mediatorului

Cine alege mediatorul?
– Fiecare parte aflata in litigiu are dreptul sa aleaga mediatorul.
– Partea, partile ce doresc declansarea procedurii judiciare (reclamantul). Paratul va putea, ulterior, sa aleaga si el un mediator.

2. Participarea la o sedinta de informare cu mediatorul ales

Cine trebuie informat?
– Mediatorul va informa partea/partile ce-i solicita acest lucru.

Ce se intampla cand fiecare parte alege alt mediator?
– Fiecare parte va fi informata de mediatorul ales si va lua decizia: de a reveni in instanta sau de a accepta medierea. Daca accepta medierea va trebui sa aleaga, de comun acord cu cealalta parte, daca cei doi mediatori vor intra in co-mediere sau vor alege, de comun acord, pe unul dintre ei. La fel de bine pot alege si un al treilea mediator in vederea derularii sedintelor efective de mediere.

In ce consta informarea obligatorie? Care este continutul acestei informari?
– Potrivit legii, mediatorul va prezenta partii/partilor procedura de mediere (pasii de urmat) si beneficiile acesteia in raport cu situatia concreta a partilor, astfel incat acestea sa poata lua o decizie in cunostinta de cauza cu privire la mediere, insa fara a intra in detalii legate de cauza.

Cand are loc informarea?
– Inainte de declansarea procedurii judiciare. Odata cu cererea de chemare in judecata, reclamantul trebuie sa prezinte si dovada ca a fost informat in conditiile legii. Paratul va avea si el aceeasi obligatie, fie ca i-a fost ceruta in mod expres de instanta, fie ca a fost invitat de cealalta parte la mediere.
– Dupa declansarea procesului judiciar, in cauzele aflate deja pe rolul instantelor la data de 1 octombrie.
– Informarea se va realiza ori de cate ori partile unui conflict doresc sa intre in procedura de mediere.

Daca o persoana (fizica ori juridica) doreste sa deschida mai multe procese judiciare, va trebui sa faca dovada informarii pentru fiecare proces in parte?
– Da! Ori de cate ori o persoana doreste sa cheme in instanta o alta persoana, aceasta va fi tinuta sa faca dovada parcurgerii sedintei de informare pentru fiecare caz in parte.

De ce?
– Pentru ca, asa cum afirmam mai sus, informarea se face potrivit specificului fiecarei cauze. In fiecare situatie avantajele pentru parti pot fi altele iar pasii de urmat pot fi diferiti. De aceea, desi a fost informata intr-un caz anterior, partea ce doreste declansarea unui alt proces judiciar va trebui sa participe la o noua sedinta de informare.

3. Luarea deciziei de a declansa procedura de mediere sau de a reveni in instanta. Dovada informarii

Cand vor lua partile decizia?
– In urma sedintei de informare, partile trebuie sa fie in masura sa ia o decizie de a continua procedurile judiciare sau de a intra in procedura de mediere. Rolul sedintei de informare este si acela de a raspunde la intrebarile, neclaritatile partilor.

Consilierea partilor in aceasta perioada presupune indrumarea lor in procedura de mediere.

Important! Decizia partilor va fi inserata in procesul-verbal de informare a instantei.

– Partea (sau partile, dupa caz) ce vine la informare poate solicita mediatorului un termen in care sa ia aceasta decizie.

Care este dovada participarii la sedinta de informare?
– Dovada o constituie procesul-verbal eliberat de mediator prin care este  informata instanta cu privire la efectuarea sedintei de informare si in care va insera decizia partii (a partilor, dupa caz) de a intra sau nu in procedura de mediere.
– Cand numai una din parti vine la informare, decizia acesteia se va referi la decizia de transmitere a invitatiei la mediere catre cealalta parte.

4. Obtinerea dovezii ca s-a efectuat informarea

Cand se elibereaza procesul-verbal de informare?
– Inainte de modificarile ce au fost aduse prin Legea 115/2012, aceasta intrebare nu-si avea rostul. Daca o persoana apela la serviciile unui mediator, aceasta era informata. Daca se declansa medierea, mediatorul trimitea o invitatie celeilalte parti pentru informare. Procesul-verbal de informare se elibera atunci cand partile nu conveneau sa intre in procedura efectiva de mediere.
– In acest sens, in urma recentelor modificari, desi nu exista o prevedere expresa, se incearca acreditarea ideii ca mediatorul va trebui sa elibereze procesul-verbal de informare doar in prezenta tuturor partilor implicate.
– Tinand cont de faptul ca numai in situatii exceptionale partile pot (vor) veni, impreuna, la mediator, personal cred ca procesul-verbal se va elibera oricareia din partile informate, dupa ce aceasta a luat decizia cu privire la mediere, cu atat mai mult cu cat, conform legii, mediatorul are obligatia informarii instantei, neputand refuza eliberarea documentului.
– In plus, conditionarea eliberararii procesului-verbal de prezenta partilor poate duce la situatia absurda de „pedepsire” a partii diligente, care si-a indeplinit obligatiile prevazute de lege, prin faptul ca nu poate face dovada in fata instantei ca a depus tot efortul, nu doar de informare, ci chiar de a aduce si cealalta parte la mediere.

Totodata, avand in vedere neajunsurile ce se pot naste pentru toti factorii implicati (justitiabil, instanta, mediator) mi-as dori ca, in viitorul apropiat (cel putin), sa nu fie adoptata o forma de regulament care sa impuna mediatorului eliberarea procesului-verbal de informare numai in prezenta tuturor partilor conflictului. In practica, exista o situatie asemanatoare, dificila prin prisma faptului ca legea impune semnarea procesului-verbal de inchidere a medierii. Desi legea prevede prezenta obligatorie a partilor la inchiderea procedurii, nu in toate situatiile poti aduce ambele parti sa semneze procesul-verbal desi au luat cunostinta de aceasta obligativitate, inserata si in contractul de mediere. Cand una din parti nu mai doreste continuarea medierii si nu doreste sa mai revina la mediator pentru semnarea procesului-verbal ce poate face mediatorul? Nu mai informeaza instanta cu privire la rezultatul medierii desi este obligat in mod expres?

5. Revenirea la instanta

Cand revin partile la instanta?
– Fie imediat dupa informare, daca se preconizeaza depasirea termenului stabilit de instanta pentru a informa instanta si eventual pentru a cere un nou termen in vedera derularii medierii.
– Fie dupa ce se finalizeaza medierea, indiferent in ce forma (cu acord sau nu).

Ce se intampla daca, inainte depunerii cererii la instanta, partile ajung la un acord?
– Daca  partile incheie un acord de mediere, acestea se pot prezenta in fata instantei cu acordul pentru a fi incuviintat, nemaifiind obligate sa prezinte dovada efectuarii informarii.

6. Costurile medierii

Cand se aplica gratuitatea prevazuta de lege?

„Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.” (art. 26 alin. (3) din Legea 192/2006).

Cu alte cuvinte, pentru prima intalnire cu mediatorul in care acesta informeaza partea/partile cu privire la mediere si le indruma cu privire la pasii de urmat, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

Poate percepe mediatorul onorariu inainte de incheierea contractului de mediere?

Dupa cum aratam mai sus, avem o prevedere expresa in lege cu privire la onorariu: pentru informarea si consilierea partilor in alegerea medierii in vederea solutionarii conflictului in care se afla, mediatorul nu poate pretinde onorariu.

Altfel spus, chiar inainte de semnarea contractului de mediere, pentru celelalte activitati mediatorul este indreptatit sa pretinda un onorariu, dupa cum prevede si alin. (1) al art. 26 din Legea 192/2006.

Mai mult decat atat, sunt opinii potrivit carora, desi nu va fi incasat un onorariu pentru activitatea de informare, pentru redactarea procesului-verbal de informare mediatorul va putea pretinde suportarea costurilor de redactare din partea solicitantului procesului-verbal de informare.

S-au conturat si opinii potrivit carora inainte de incheierea contractului de mediere mediatorul nu poate pretinde niciun fel de onorariu. Totusi, tinand cont de prevederile legii si de faptul ca medierea este o profesie liberala, este greu sa pretinzi unui mediator sa desfasoare o intreaga ativitate in procedura prealabila – invitarea celeilalte parti, discutiile cu partea invitata (altele decat informarea), pregatirea partilor pentru mediere – pe baza de voluntariat.

In derularea acestor pasi, dupa cum am mai aratat, mediatorul se va adapta fiecarei situatii in parte, va fi flexibil si va incerca sa raspunda cat mai bine nevoilor celor ce i se adreseaza, ramanand in cadrul stabilit de lege.

Desi se simte nevoia reglementarii unei anumite proceduri detaliate, medierea trebuie sa ramana o procedura flexibilia, asa cum prevede legea insasi.

Fănuța LIȘMAN

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 11 de comentarii cu privire la articolul “Ce inseamna obligativitatea medierii de la 1 octombrie 2012”

  1. nu cred ca a fost in intentia legii de a opri accesul partilor la justitie prin obligarea acestuia de a achita un onorariu unui mediator in vederea obtinerii unui act obligatoriu cumeste pv de informare.
    adica dvs vreti sa spuneti ca plecind de la procedura concilierii obligatorii care este gratuita ( saun inclusa in onorariul avocatului ce il percepe ptr reprezentarea in proces) ajungem la o noua taxa perceputa sub forma unui onorariu obligatoriu ce se plateste mediatorului.

    daca veti continua-ca mediatori- pe aceasta linie cel mai probabil de va ataca in contencios constitutional aceasta prevedere deoarece impiedica accesul la justitie si nu puteti invoca aceleasi temeiuri ca in cazul taxelor de timbru deoarece nu este acelasi lucru.

    parerea mea este ca mediatorul isi merita onorariul abia dupa incheierea unui acord sau-in cel mai bun caz- dupa inceperea efective a medierii. in caz contrar este ca si cum pedepsesti reclamantul prin perceperea de noi „taxe”.

    inteleg ca sunteti mediatori care vreti sa va cistigati existenta insa asta nu se poate face prin interpretarea abuziva a legii si impunerea unor onorarii pentru nemunca. Intocmirea unui pv -ce este tipizat- nu cred ca isi merita un onorariu mai ales ca este un act obligatoriu inaintea inceperii procedurii judicare.

    nu asa trebuie sa va promovati profesia, prin jupuirea justitiabililor in conditiile in care legea nu prevede un asemenea onorariu.

  2. Florin RADU spune:

    in loc sa eliminam procedurile prealabile obligatorii, noi, ce facem ?! – introducem altele noi.
    din pacate, toate acestea au un singur efect: intarzie o data in plus pe reclamantul care vrea sa isi obtina drepturile in justitie !

  3. Dragos NICU spune:

    „Un imperiu care stă să piară are multe legi”. Instituirea atâtor proceduri prealabile obligatorii aduce atingere evidentă liberului acces la justiție.

  4. romascanu spune:

    Dar ce va face sa credeti ca este procedura PREALABILA?
    „… părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv DUPA declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente”.

  5. asta ca sa nu mai aduc in discutie faptul ca TOATE procesele aflate pe rolul instantelor se vor amina pentru parcurgerea sedintei de informare. Adica ma judec cu piritul de 1 an de zile, administrez probe si inainte de a primi solutia dosarului „incasez” o aminare ce poate fi de pina la 3 luni daca piritul este destul de „diligent”.

    cum durata procedurii de mediere dureaza 3 luni (maxim) timp in care dosarul de la instanta este suspendat, un debitor/pirit poate simula intentia de a se ajunge la o mediere si poate face asta timp de 3 luni iar la final sa se ridice de la masa negocierilor si sa spuna ca nu mai vrea sa se inteleaga. Iar in acest timp si-a putut aranja afacerea si patrimoniul astfel incit sa nu poata fi executat silit sau ma obliga la o noua serie de procese in baza actiunii pauliene etc etc.

    unde este avantajul medierii?? poate nu inteleg eu despre ce este vorba in obligativitatea acestei proceduri?

  6. Mihaela ENACHE spune:

    „Instantele sunt si ele tinute sa ceara, tuturor partilor din dosar, dovada parcurgerii acestei sedinte de informare. Aceasta obligativitate a solicitarii, respectiv prezentarea dovezii, se va aplica incepand cu luna ianuarie 2013”.

    Fals, legea vorbeste despre „partea interesata”, adica cea care are o pretentie. Deci nu toate partile sunt obligate sa realizeze aceasta procedura.

  7. Mihai RUSSU spune:

    Buna Tuturor !

    Sunt unul dintre cei care a efectuat primele cursuri de mediere de la Craiova.

    Intamplator insa, aceasta profesie nu ma atrage. Ideea de a „convinge” – caci asta e realitatea de fapt – partile in „sesiuni separatate, – mi se pare, fatza de principiul sfant al neutralitatii Mediatorului, drept cel putin ipocrita.

    Am folosit in schimb abilitatile dobandite acolo, in cadrul negocierilor. Ceea ce voi face si de acum incolo. In fata mediatorilor, stiind cu ce „se mananca” acest fel de mancare.

    Sunt perfect de acord cu colegul Costache. Eu personal, ma voi duce cu un model redactat de mine, sau oficial ca si model, de proces verbal de informare. Iar daca Mediatorul va incepe sa convinga partile, daca clientul meu, nu va dori sa intre in procedura medierii, atunci i-o voi taia scurt, si ii voi pune in fatza modelul redactat de proces verbal de informare.

    Si daca va cuteza sa imi ceara onorariu in instanta pentru asta, direct in contencios constitutional vom ajunge.

    Ca avocati, nu de putine ori incasam onorarii mai mici decat taxele judiciare de timbru. Asta mai lipsea, o taxa suplimentara pentru „informare”.

    Daca clientul meu va dori sa se medieze, da, pot fi de acord cu un onorariu de diligenta. Dar NU pentru simpla sedinta de informare.

    M

  8. Mihaela CRĂCIUN spune:

    Sa nu ignoram faptul ca in Romania sedinta de informare cu privire la mediere este gratuita si ca in SUA medierea este un succes.

    Mediator Mihaela Craciun

  9. ANONIM spune:

    … atentie doar la amanuntul conform caruia la mediere partea poate fi asistata, insa daca mediatorul are obligatia sa te primeasca in timpul INFORMARII partii cu privire la avantajele medierii… asta e discutabil. In plus, nu ai cum sa-i impui modelul de adeverinta. Dar e mai simplu, nimeni nu te obliga sa mergi la un anume mediator, de ce atata revolta?…

    Si parerea conform careia mediatorul isi merita onorariul abia dupa incheierea unui acord, e ca si cum ai opina ca avocatul merita onorariul doar in cazul unei decizii favorabile in instanta…

    Stiati ca peste tot in lume medierea degreveaza instantele CU ADEVARAT? Din 1913 pana in 1947 s-au pus bazele acestei solutii privind conflictele din Lumea Noua. Atunci, datorita supraincarcarii instantelor de judecata din SUA, peste ocean medierea a devenit primul pas in tratarea oricarui litigiu (si supraincarcare la ei insemna de la 15 dosare in sus, nu de la 150 ca in RO…!).

    De-atunci si pana astazi, medierea si-a dovedit eficienta si in Europa si alte parti ale lumii, degrevand salile de judecata cu peste 80%! Cititi statisticile SUA si europene in acest sens.

    Evident ca la noi exista (ca in de fiecare data cand un lucru BUN vrea sa fie implementat in ROMANIA) pericolul ca avocatii care au facut cursul sa-si trimita unul altuia clientii pentru acea hartie, gen „Te obliga instanta sa te informezi pentru mediere, du-te la Popescu sa-ti dea adeverinta si hai inapoi”… dar in timp, dupa primele medieri cu adevarat de succes, cand partile vor intelege ce mare lucru e sa-ti poti impartasi of-ul in deplina libertate de expresie, ce economie de timp, stress si bani se face prin mediere, ei bine, abia atunci vom fi pe drumul cel bun. Aici depinde mult de mediatori, si la fel ca in orice profesie, vor fi mai cu har sau mai putin daruiti.

    Medierea e cu adevarat degrevanta pentru instante, dar mai ales degrevanta pentru viata celor implicati. va asigur de asta.

    Solutia pentru avocati? Simplu! Este ce au facut si cei din occident cand aparitia medierii parea ca le pericliteaza onorariile luate pe termene de instanta:

    Solicita onorariu obisnuit, dar adauga-l si pe cel de succes! 🙂

    Astfel, daca medierea duce la intelegerea partilor, ai incasat intr-o zi onorariul pe care altfel ca avocat il luai dupa 10 termene, amanari si citari de martori, experti, etcetcetc nu le mai enumar aici. Si astfel poti trece la urmatorul client! 🙂

    Dar ce e cel mai important, zic eu, e sa ne relaxam. medierea nu ia painea de la gura avocatilor, ci dimpotriva. Veti vedea.

  10. ANONIM spune:

    Ca sa concluzionez, exact cum intr-un caz in care constructorul cu beneficiarul au o disputa cu privire la adancimea fundatiei e nevoie de opinia unui expert, la fel va fi mereu nevoie de avocati si juristi cand cei in cauza au o disputa cu privire la detalii de legalitate, sau cu privire la formele de legalitate ale intelegerii lor, asa ca mediatorul si avocatul sunt in deplina armonie oriunde in lume.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week