TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

MJ, CSM si ICCJ propun modificari legislative importante

20 septembrie 2012 | JURIDICE.ro

DATA PROTECTION
Gratuit pentru membri

Referitor la declaraţiile ministrului justiţiei, Mona Pivniceru, în cadrul conferinţei de presă, desfăşurate joi, 20 septembrie 2012, la sediul Camerei Deputaţilor, Biroul mass-media din Ministerul Justiţiei este împuternicit să transmită următoarele:

„Propunerile de măsuri legislative formulate de ministrul justiţiei în atenţia membrilor Parlamentului au avut la bază solicitări ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi ale Consiliului Superior al Magistraturii – aprobate prin Hotărârea Plenului  CSM nr. 638 din 18 iulie 2012, hotărâre ce a avut ca fundament „Studiul privind operaţionalizarea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă”,  efectuat de grupul de lucru constituit în cadrul Comisiei nr. 1 a CSM – Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar.

Aceste propuneri au în vedere două componente:

I. Măsuri legislative pentru degrevarea imediată a instanţelor judecătoreşti de soluţionarea unor categorii de cauze;

II. Măsuri legislative pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă.

Propunerile pot fi sintetizate astfel:

I. Măsuri legislative pentru degrevarea imediată a instanţelor judecătoreşti de soluţionarea unor categorii de cauze:

I.1. În vederea pregătirii implementării noului Cod de procedură penală, se analizează  promovarea unor modificări la actualul Cod de procedură penală, ce au ca scop degrevarea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Propunerile de modificare a Codului de procedură penală au în vedere situaţia fără precedent care se înregistrează în prezent la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, cu un număr de 23 de judecători, trebuie să facă faţă unui volum de activitate ce a vizat, de exemplu, în cursul anului 2011, 7993 de dosare. Media şedinţelor de judecată pentru primele 6 luni ale anului 2012 a fost pentru judecătorii acestei secţii care fac parte şi din completele de 5 judecători, de 50-60 de şedinţe de judecată însemnând, în medie, o şedinţă la 2-3 zile. Acestea în condiţiile în care încărcătura pentru şedinţele de recursuri ajunge şi la 60-70 de dosare per şedinţa de judecată, fără a lua în considerare complexitatea dosarelor sau întinderea materialului probator. De asemenea, se impune a fi subliniată complexitatea dosarelor aflate pe rolul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, existând dosare care au un număr de peste 100 de volume, precum şi dosare cu un număr de peste 100 de inculpaţi. Proiectul propune o degrevare a Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie printr-o nouă reglementare a procedurii strămutării cauzelor, prin introducerea procedurii admisibilităţii recursului în camera de consiliu, respectiv prin eliminarea unor cazuri de casare, consolidându-se, totodată, rolul curţii supreme de unificare a practicii judiciare şi punându-se bazele transformării instanţei supreme într-o instanţă de casaţie.

I.2. Intervenţii legislative asupra unor legi speciale:

– Schimbarea competenţei teritoriale (la instanţa de domiciliu a contravenientului) în materia contravenţiilor referitoare la neplata rovinietei.

Având în vedere că actualul criteriu legal de stabilire a competenţei teritoriale de soluţionare a plângerilor contravenţionale având ca obiect plata rovinietei (locul constatării contravenţiei) duce la o aglomerare excesivă a unora dintre instanţe, în a căror circumscripţie se află camerele de supraveghere a traficului rutier, se propune stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a plângerilor în funcţie de domiciliul contravenientului.

Modificarea propusă are ca efect dispersarea acestor cauze la nivel naţional, operând o echilibrare a încărcăturii instanţelor în această materie:

  • Act normativ: Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

–  Modificări legislative în domeniul taxei de înmatriculare, în sensul instituirii unei proceduri administrative de restituire a taxei de poluare, cu consecinţa degrevării instanţelor judecătoreşti.

Legislaţia fluctuantă în materia taxei de primă înmatriculare, infirmată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a generat un contencios important în faţa instanţelor române, una dintre principalele cauze fiind inexistenţa unei  soluţii administrative de restituire a taxei percepute cu încălcarea dreptului Uniunii Europene; pentru concentrarea efortului instanţelor asupra aplicării noilor norme procesual-civile şi reducerea încărcării rolului tribunalelor şi al curţilor de apel, se impune degrevarea acestora de un contencios în care soluţiile jurisprudenţiale sunt unitare, ce poate fi evitat prin folosirea unei proceduri administrative deja utilizată în situaţii similare (aplicarea regulilor de procedură fiscală). Procedura privind restituirea sumelor pe cale administrativă poate cuprinde şi măsuri privind eşalonarea plăţii acestora, potrivit unei metodologii propuse de ministerele cu atribuţii în domeniu şi aprobate de Guvern:

  • Act normativ: Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

–  Modificarea legislaţiei în materie electorală în sensul arhivării buletinelor de vot la alte instituţii publice decât instanţele, pentru eliberarea spaţiilor de depozitare ale acestora din urmă, nu numai în vederea aplicării noilor norme procesual-civile privind organizarea etapelor procesului, ci şi pentru soluţionarea problemelor spaţiilor pentru arhive existente şi semnalate şi până la acest moment de către instanţele judecătoreşti.

Instituirea noilor mecanisme procedurale reclamă spaţiu suplimentar atât pentru desfăşurarea activităţii de judecată propriu-zise, cât şi pentru activităţile auxiliare care se desfăşoară la nivelul fiecărei instanţe. În acest context, necesitatea imperioasă a identificării de soluţii practice impune, în primul rând operarea acelor măsuri care să permită folosirea la maximum de către instanţe a spaţiilor pe care le deţin, prin degrevarea de sarcini şi atribuţii care nu ţin strict de activitatea de judecată. Una dintre aceste sarcini, stabilite prin legi speciale în materie electorală, este cea de depozitare, în arhivele instanţelor, pe o durată de 3 luni, a buletinelor de vot şi a altor materiale utilizate în procesul votării, în toate procesele electorale (alegeri electorale, alegeri parlamentare, prezidenţiale, pentru Parlamentul European, referendum). Or, obligativitatea depozitării acestor materiale, chiar dacă există pentru o perioadă determinată, duce la indisponibilizarea unor importante suprafeţe din sediile instanţelor destinate arhivării propriilor dosare. Această sarcină poate fi realizată şi de alte instituţii, în al căror obiect de activitate specific intră însăşi activitatea de arhivare şi care deţin, astfel, infrastructura necesară:

  • Acte normative:

– Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale – art. 25 alin. (1) lit. m);
– Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României – art. 70 alin. (1);
– Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali – art. 20 lit. g);
– Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European – art. 143 alin. (1) lit. g) şi art. 147 alin. (1) lit. g).

II. Măsuri legislative pentru punerea în aplicare a Noului Cod de procedură civilă (NCPC)

II.1 Cu referire la măsurile de ordin legislativ necesare unei puneri în aplicare etapizate a NCPC,prezentăm mai jos unele propuneri de norme privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor acestui cod privitoare la desfăşurarea cercetării procesului/dezbaterea fondului în camera de consiliu (potrivit reglementărilor exprese din cadrul noului Cod de procedură civilă – în principal, dispoziţiile art. 244).

Astfel, în scopul aplicării în condiţii optime a noului sistem procesual civil, prin proiect se propune, ca măsură legislativă aplicabilă tranzitoriu, amânarea, până la data de 1 ianuarie 2016, în considerarea lipsei unei infrastructuri adecvate, a intrării în vigoare a dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă privitoare la cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu (potrivit reglementărilor exprese din cadrul noului Cod de procedură civilă – în principal, dispoziţiile art. 244).

În procesele pornite începând cu data de 1 februarie 2013 şi până la data de 1 ianuarie 2016, cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului urmează a se desfăşura în şedinţă publică.

În pluspentru asigurarea finalităţii normelor mai sus propuse, ar fi necesară şi includerea unor dispoziţii privind îndatorirea Guvernului, a Ministerului Finanţelor Publice, a  Ministerului Justiţiei, precum şi a ordonatorilor secundari şi terţiari de credite din sistemul justiţiei civile de a efectua demersurile necesare pentru asigurarea spaţiilor necesare.

II.2. Intervenţii legislative care să stabilească, cu caracter tranzitoriu, obligativitatea desfăşurării procedurii scrise în căile de atac de către instanţa de control judiciar. Aceasta întrucât, datorită faptului că, potrivit Noului Cod de procedură civilă, instanţele trebuie să gestioneze şi cauzele în care a fost declarat apel sau recurs împotriva hotărârilor proprii, se estimează o creştere a încărcăturii asupra judecătorilor, respectiv a grefierilor.

În perioada imediat următoare intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, instanţele de fond vor judeca dosarele aflate deja pe rol, concomitent cu procedura scrisă şi cercetarea judecătorească desfăşurată în camera de consiliu şi vor realiza totodată şi procedura scrisă în căile de atac. Efectuarea concomitentă a acestor activităţi se estimează a afecta principiul accelerării soluţionării cauzelor, avut în vedere de Noul Cod de procedură civilă.

Pornind de la premisa că procesele desfăşurate în temeiul actualului Cod de procedură civilă se vor finaliza într-o perioadă de maxim 3 ani de la data intrării în vigoare a acestuia, pentru această perioadă se propune aplicarea unor norme tranzitorii privind pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs, de către instanţa de control judiciar.

II.3. De asemenea, se propune ca, în perioada 1 februarie 2013 – 31 decembrie 2015, hotărârile pronunţate asupra cererilor evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv să nu fie susceptibile de a fi atacate cu recurs, iar de la data de 1 ianuarie 2016 să se revină la pragul valoric de 500.000 lei inclusiv, consacrat de noul cod.

II.4. Ţinând seama de numărul insuficient de personal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se are în vedere degrevarea temporară a activităţii acestei instanţe – care, în sistemul noului Cod de procedură civilă, dobândeşte competenţe noi, cum ar fi procedura hotărârii prealabile –, precum şi observarea impactului normelor de competenţă instituite prin noul cod asupra activităţii acestei instanţe. În acest scop, poate fi avută în vedere amendarea temporară (între datele de 1 februarie 2013 şi 31 decembrie 2015) a dispoziţiilor privind compunerea completului care va judeca sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în sensul reducerii numărului membrilor acestui complet de la 13 la 9.

II.5. Stabilirea expresă a competenţei de soluţionare în primă instanţă a conflictelor individuale de muncă de către tribunale, măsură de natură a evita interpretarea potrivit căreia, în contextul NCPC competenţa materială pentru litigiile de muncă ar fi determinată potrivit criteriului valoric prevăzut ca şi criteriu general pentru cauzele civile:

  • Act normativ:

– Legea nr. 53/2003–Codul muncii – modificarea art. 269 alin. (1) şi art. 274.

Pe de altă parte, calendarul pentru aprobarea pachetului legislativ necesar pregătirii intrării în vigoare a Noului Cod penal şi a Noului Cod de procedură penală, agreat cu Parlamentul României, se prezintă astfel:

1. Finalizarea, în cursul anului 2012, a dezbaterilor parlamentare cu privire la Legea de punere în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale – aflat în dezbaterea comisiei juridice a Camerei Deputaţilor – cameră decizională;

2. Finalizarea şi transmiterea la Parlament, până la sfârşitul anului 2012, a următoarelor 4 proiecte de lege:
a. proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
b. proiectul de Lege privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
c. proiectul de lege privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;
d. proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.

3. Susţinerea în Parlament şi adoptarea de către acesta, până la sfârşitul lunii iunie 2013, a proiectelor de lege prevăzute la pct.2;

4. Pregătirea sistemului judiciar, dar şi a celorlalte categorii profesionale care contribuie la punerea în aplicare a dispoziţiilor penale, procesual-penale şi execuţional penale, în perioada iulie 2013-1 februarie 2014 cu privire la întreg pachetul de acte normative ce vizează reforma în materie penală;

5. Intrarea în vigoare la 1 februarie 2014 a următoarelor acte normative:
a. noul Cod penal;
b. noul Cod de procedură penală;
c. Legea de punere în aplicare a Codului penal şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii penale;
d. Legea pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale;
e. Legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
f. Legea privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate;
g. Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune.”


Aflaţi mai mult despre , ,

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.