Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Mihai Hotca. Despre bucuriile unui avocat penalist
23.09.2012 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

Alina Matei: Bună ziua, mulţumim, domnule profesor, că aţi acceptat să acordaţi un interviu pentru utilizatorii JURIDICE.ro. Sunteţi avocat specializat în dreptul penal. De ce nu aţi ales să fiţi judecător la o secţie penală sau procuror?
Mihai Hotca: Răspunsul la întrebarea dumneavoastră trebuie căutat în anii ’90. Atunci şi eu mi-am pus exact aceeaşi problemă şi am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi în ceea ce priveşte cariera mea profesională să aleg profesia de avocat. De ce? Pentru că contextul acelor ani era unul traversat de puternice încercări de reformare a legislaţiei. Codul de procedură penală era cel dinainte de 1989, Codul penal la fel şi v-aş da două exemple ca să vedeţi cât de bine reflectă ele, să spunem aşa, explicaţia pentru care eu am ales să fiu avocat în materie penală. În anii ’90 procurorul putea aresta, în anii ’90, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, persoana vătămată, care în procesul penal devenea parte vătămată, nu putea uza de căile de atac – apel, recurs – decât în mod excepţional, când era vorba despre infracţiuni pentru care acţiunea penală era pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Exemplele sunt numeroase. V-am dat doar aceste exemple pentru că acestea şi alte situaţii de acest gen m-au determinat să cred că mai multă nevoie are societatea românească de avocaţi decât de judecători sau procurori. În orice caz, cred că această calitate de avocat mi se potriveşte mai mult decât cea de procuror sau judecător, pentru că acum, dacă ar fi să dau timpul înapoi şi să aleg încă o dată, n-aş ezita, aş fi chiar mai hotărât şi aş face aceeaşi alegere.

Alina Matei: Coordonaţi societatea de avocaţi Hotca&Asociaţii. Care sunt criteriile pe care le urmăriţi când vă alegeţi colaboratori?

Mihai Hotca: Pe site-ul societăţii noastre avem un mesaj pentru publicul care-l accesează. Acest mesaj se termină cu principiile care diriguiesc activitatea societăţii. Sunt în număr de patru, nu neapărat în aceeaşi ordine pe care o voi folosi eu: unul este confidenţialitatea, altul este integritatea profesională apoi avem principiul profesionalismului şi, nu neapărat ultimul, legalitatea sau principiul legalităţii activităţii. În ceea ce priveşte criteriile, pe care le utilizăm atunci când cooptăm noi colaboratori, acestea sunt şi criteriile după care ne ghidăm: profesionalismul, integritatea profesională, respectarea legii şi, nu în ultimul rând, ideea de confidenţialitate, care în activitatea noastră mi se pare că este foarte importantă.

Alina Matei: Sunteţi Decan al Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi Administrative din cadrul Universităţii Nicolae Titulescu şi nu până demult Decan al Facultăţii de Drept din cadrul aceleaşi universităţi şi sunteţi cadru didactic al acestei facultăţi, aşadar bun cunoscător al modului cum funcţionează o facultate de drept. Ce oferă această facultate faţă de alte facultăţi din ţară?

Mihai Hotca: Aş începe cu câteva precizări referitoare la particularităţile Universităţii Nicolae Titulescu, pentru că instituţia noastră, cred eu, este un care are o notă, să spunem, diferită cu un pronunţat accent specific faţă de peisajul instituţiilor de învăţământ superior. Universitatea noastră are numai 3 facultăţi. În genere, o universitate are mai multe facultăţi, peste 10, peste 15. Sunt şi universităţi care au peste 20 de facultăţi. Cele 3 facultăţi sunt: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe Sociale şi Administrative şi Facultatea de Ştiinţe Economice. Fiind numai trei facultăţi, conducerea universităţii – am în vedere aici Consiliul de Administraţie – a reuşit să treacă într-un mod, să spunem, mult mai flexibil peste condiţiile de criză, pe care le traversăm. În al doilea rând, cred că managementul de la nivelul universităţii este unul foarte performat. De asemenea, aş spune că, tot în ceea ce priveşte calitatea activităţii derulate în cadrul universităţii managementul resurselor umane, dar şi al calităţii actului didactic sunt la un nivel foarte ridicat. Toate cele spuse de mine au fost confirmate de către ARACIS în acest an, care a acordat universităţii noastre calificativul grad ridicat de încredere. Apoi, tot ca elemente de specific, care pot fi considerate, zic eu, puncte forte ale Universităţii Nicolae Titulescu, aş menţiona aici prestigiul de care se bucură universitatea atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Administraţia Universităţii Nicolae Titulescu este preocupată permanent să fie ancorată în realităţile contemporane, încercând de fiecare dată să adapteze programele de studii la nevoile resimţite de societatea românească. De fiecare dată când piaţa specifică avea nevoie de un nou program de studii, universitatea noastră a fost printre primele care a oferit un asemenea program. V-aş da un exemplu foarte recent. Faţă de schimbarea cadrului legislativ şi am în vedere aici organizarea activităţii de poliţie locală, a apărut oportunitatea organizării unui program de studii cu specializarea Poliţie Locală. Universitatea va organiza acest program de studii începând cu anul universitar următor. Revenind la Facultatea de Drept, vreau să vă spun că atunci când am afirmat despre prestigiul internaţional al Universităţii Nicolae Titulescu sigur am avut în vedere şi Facultatea de Drept, aş spune în mod special Facultatea de Drept. De ce? Un fapt este că universitatea noastră are parteneriate cu universităţi foarte importante din peisajul internaţional sau cel internaţional. Să vă dau un exemplu, universitatea noastră are un parteneriat cu Universitatea Complutense din Madrid, universitate foarte mare şi recunoscută la nivel european. Apoi, universitatea, prin intermediul Facultăţii de Drept, a încheiat un parteneriat şi, totodată, pe baza acestuia, a organizat prima Conferinţă Regională a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, care a avut loc la Bucureşti, unde printre invitaţi, s-a numărat şi preşedintele acestei asociaţii, domnul La Cuesta. Tema a fost una foarte interesantă, ea a vizat în principal uniformizarea practicii judiciare. Un alt argument este de Conferinţa internaţională CKS, în traducere Provocări ale Societăţii Cunoaşterii, care este o conferinţă internaţională şi care, de asemenea, se bucură de un prestigiu internaţional. Apoi, aş adăuga Revista Lex et Scientia, care este printre puţinele din domeniu indexată în mai multe baze internaţionale de date, iar acum suntem în discuţii cu cei de la ISI Thomson pentru indexarea în această bază de date. Vreau să mai adaug şi aportul studenţilor şi al absolvenţilor Universităţii Nicolae Titulescu, în ceea ce priveşte organizarea unor manifestări ştiinţifice, de voluntariat, manifestări culturale, unele chiar internaţionale. Şi aş mai spune că studenţii noştri, când au participat la concursuri internaţionale, au câştigat numeroase premii internaţionale. Avem, aşadar, să spunem aşa, o tradiţie în a participa şi a câştiga premii internaţionale în domeniul dreptului. Revenind la Facultatea de Drept, să ne referim strict la această entitate, o trăsătură care se constituie într-un punct forte o constituie oamenii. Facultatea de Drept, consider că are un corp profesoral de elită, activând în cadrul său, dacă nu cei mai importanţi, o parte dintre cei mai importanţi profesori din domeniul dreptului şi nu mă pot abţine să nu dau câteva nume. Este vorba despre domnul profesor Ion Neagu, domnul profesor Stanciu Cărpenaru, domnul profesor Viorel Cornescu, domnul profesor Nicolae Popa, domnul profesor Ioan Muraru, domnul profesor Vasile Dobrinoiu, domnul profesor Gabriel Boroi, domnul profesor Emil Molcuţ, domnul profesor Emilian Stancu, doamna profesor Raluca Beşteliu, domnul profesor Augustin Fuerea, domnul profesor Ioan Chiş şi multe alte nume. Îmi cer scuze dacă nu le-am prezentat pe toate, timpul nu ne permite. Dar, tot în legătură cu resursele umane, cum este numit corpul didactic în  standardele de evaluare academică, vreau să vă spun că universitatea noastră este un dintre puţinele care a lăsat câmp liber pentru consacrare şi celor tineri. Aş spune chiar mai mult decât atât, cei tineri au fost stimulaţi. O parte dintre asistenţii şi colaboratorii profesorilor pe care i-am nominalizat, acum sunt şi ei profesori sau conferenţiari universitari. Şi vreau să vă dau câteva nume, deoarece întotdeauna apreciez că este bine să dăm exemple. Vorbim aici despre conferenţiar Dan Lupaşcu, fost preşedinte CSM, conferenţiar Mircea Damaschin, prorector al universităţii, conferenţiar Bogdan Micu, decan al Facultăţii de Drept, conferenţiar Vasile Nemeş, preşedintele Senatului universităţii. Şi sunt mult mai multe nume şi îmi cer scuze pentru omisiuni, dar ştiu că întotdeauna timpul este insuficient pentru a da şi alte nume. Apoi, o altă particularitate a Facultăţii de Drept este aceea că organizează programe de studii la toate cele trei niveluri: licenţă, masterat şi doctorat. La nivelul licenţă, Universitatea Nicolae Titulescu este singura din ţară care are acreditat programul de studii Drept European și Internaţional. Apoi, dacă trecem la nivelul următor, universitatea prin Facultatea de Drept organizează 5 programe de masterat, care acoperă toate domeniile: Ştiinţe Penale, Dreptul Afacerilor, Carieră Judiciară, Drept Internaţional și Comunitar, Drept Financiar și al asigurărilor. Şi, perla coroanei Facultăţii de Drept, cred că o reprezintă, în ceea ce priveşte cele trei niveluri, Şcoala Doctorală. Universitatea Nicolae Titulescu are una dintre cele mai bune şcoli doctorale din domeniul Dreptului. Vreau să vă spun că activează în cadrul acestei şcoli 10 conducători de doctorat, iar activitatea acestei şcoli, atât prin conducătorii săi de doctorat, cât şi prin doctoranzi, este una de înaltă ţinută ştiinţifică.

Alina Matei: Domnule profesor, de ce credeţi că scade numărul absolvenţilor care se îndreaptă spre facultăţile de drept? Mi se pare că merg spre medicină, spre informatică, aleg să urmeze facultăţile de limbi străine şi mai puţin spre drept.

Mihai Hotca: În general nu pot să vă dau un răspuns. Dacă ne referim strict la Facultatea de Drept a Universităţii Nicolae Titulescu, aici am date şi pot să vă dau un răspuns cert. În ultimii ani, interesul pentru Facultatea noastră de Drept, nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Poate este o situaţie paradoxală, în raport de cele relatate de către dumneavoastră, însă făcând o comparaţie cu anul trecut, din datele de care dispun la acest moment, numărul celor interesaţi de programele de studii ale Facultăţii de Drept a crescut undeva cu un procent de 15-20%. Deci, n-aş zice că, strict vorbind despre universitatea noastră, ar fi o diminuare a interesului, dimpotrivă, potrivit cifrelor există o creştere a interesului pentru universitatea noastră.

Alina Matei: În perioada 26-27 octombrie 2012, veţi modera conferinţa Soluţii legale pentru infracţiuni speciale. Se discută foarte mult despre infracţiunile speciale însă în facultate abia dacă se ating unele dintre aceste infracţiuni. Ce este special la aceste infracţiuni speciale?

Mihai Hotca: Vreau să vă spun că, printre alte elemente de specificitate ale Universităţii Nicolae Titulescu, am în vedere Facultatea de Drept. Facultatea de Drept a Universităţii Nicolae Titulescu este singura din ţară, care are disciplină obligatorie, după ştiinţa mea, chiar această disciplină Infracţiuni prevăzute în legi speciale. Se studiază în anul 3 semestrul II. De ce? Nu pentru un scop în sine, de a avea elemente specifice. Ci, pentru că există cel puţin două motive serioase. Primul este acela că infracţiunile prevăzute în legi speciale sunt cuprinse în aproximativ 200 de acte normative. Este vorba de un număr de norme de incriminare, care depăşeşte 1000, comparativ cu dispoziţiile din Codul penal, care sunt de câteva ori mai puţine. Al doilea este că infracţiunile prevăzute în legi speciale sunt răspândite în practică. Şi vreau să vă dau câteva exemple, iarăşi. În practica judiciară se regăsesc foarte multe infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice. Or, acestea sunt prevăzute într-un act normativ special – este vorba despre O.U.G. nr. 195/2002. Apoi, avem o lege destinată infracţiunilor de corupţie – este vorba despre Legea nr. 78/2000 –, unde avem patru categorii de infracţiuni: infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate celor de corupţie, infracţiunile aflate în legătură directă cu infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra intereselor financiare ale UE. Apoi, un alt act normativ peste care nu putem trece, pentru că ne vizează pe toţi, este Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. Acolo, în conţinutul acestei legi, există mai multe norme de incriminare, care sancţionează, atât evaziunea fiscală, cât şi alte fapte în legătură cu prelevarea veniturilor publice. Apoi, aş menţiona Legea privind spălarea banilor, nr. 656/2002. Nu trebuie omisă nici Legea nr. 161/2003 care prevede infracţiunile informatice. Sigur că, lista este mult mai lungă, însă nu vreau să abuzez de timpul dumneavoastră, cum am spus discutăm de peste 1000 de norme de incriminare.

Alina Matei: În vara anului trecut, dumneavoastră împreună cu Dan Lupaşcu, Mircea Damaschin şi Beatrice Onica-Jarka aţi elaborat un anteproiect de lege privind asigurarea practicii judiciare unitare. Ne puteţi spune, ce ştiţi de acest proiect, ce se mai întâmplă cu el?

Mihai Hotca: Da, acest proiect, de fapt, a reunit eforturile, atât ale celor patru, care au făcut parte din echipa de cercetare, alături de mine, este vorba despre domnul Dan Lupaşcu, pe care l-am menţionat ceva mai devreme, Mircea Damaschin, pe care de asemenea l-am menţionat, şi colega noastră – Beatrice Onika-Jarka. Este vorba despre un efort reunit, pentru că alături de noi, am folosit, ca să spun aşa, şi experienţa altor cercetători sau practicieni din domeniul dreptului, inclusiv din străinătate. Vă spuneam că în 2011, Universitatea Nicolae Titulescu a organizat Conferinţa Regională a Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal. În cadrul acelei conferinţe au venit raportori din mai multe state (Spania, Italia, Germania), care ne-au împărtăşit din experienţa lor. De asemenea, au venit colegi cercetători şi practicieni din ţară. Pe baza acestor informaţii, pe baza acestor dezbateri, noi, la finalul cercetării, am redactat un anteproiect privind uniformizarea practicii judiciare. Vreau să vă spun aici că cel mai important rol dintre noi patru nu l-am avut eu ci, aşa este cinstit să spun, domnul preşedinte Dan Lupaşcu, dânsul a avut cel mai important rol, pentru că domnia sa a avut şi cele mai importante date şi cea mai mare experienţă în acest domeniu. Acest proiect noi, anteproiect mai riguros spus, l-am înaintat CSM, Ministerului Justiţiei şi Parlamentului. Şi, vreau să vă spun, că o parte dintre ideile proiectului se regăsesc în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală. A fost o propunere, ea a avut la bază – aşa cum v-am spus – o anumită cercetare, investigare, iar legiuitorul, sigur, este cel care poate decide în ce măsură se impune sau nu legiferarea în maniera pe care am propus-o noi.

Alina Matei: Se spune că avocaţii care apără oameni sau reprezintă societăţi comerciale în faţa poliţiştilor, procurorilor, judecătorilor pretind onorarii substanţiale. Părerea mea este că aşa şi trebuie să fie. Spuneţi-ne, vă rugăm, cât de benefic este pentru oameni sau pentru societăţi atunci când sunt citaţi să se prezinte în faţa acestor organe alături de avocat?

Mihai Hotca: Sigur, dacă stăm să analizăm ce înseamnă onorarii substanţiale sau onorarii mari, onorarii mici, de multe ori sunt chestiuni relative, care trebuie neapărat raportate la volumul de activitate – aspectul cantitativ – dar aş zice eu, mai ales, la cel calitativ – profesionalismul avocatului – dar şi timpul pe care-l pierde în faţa organelor judiciare, pentru că regulile procesuale care sunt în vigoare în prezent îi permit persoanei care este învinuită sau este inculpată într-o cauză penală să se prezinte cu un avocat sau fără un avocat. Dacă este vorba de activităţi care presupun, să spunem – cauze complexe, cu mulţi inculpaţi, cauze care ridică dificultăţi din punctul de vedere al problemelor pe care le ridică. Să vă dau un exemplu, este vorba despre acte contabile … activităţi cu un specific deosebit. Atunci avocatul are şi el nevoie de un consilier în domeniul respectiv şi iată că pot creşte costurile. În orice caz, clientul care de la început conştientizează faptul că avocatul este o persoană care-i poate fi de un real folos ar trebui să apeleze la serviciile unui avocat, să nu ezite, pentru că la un moment dat, discutam cu un coleg, şi vreau să vă spun că am ajuns la concluzia că inclusiv un avocat ar avea nevoie de avocat atunci când ajunge să fie chemat în faţa organelor judiciare, în calitate de făptuitor, învinuit sau inculpat. De ce? Pentru că în situaţiile respective eşti foarte subiectiv. Nu poţi fi obiectiv. Or, avocatul este cel care, cu profesionalismul său, îţi poate spune totul, sigur la nivelul informaţiilor pe care le deţine, în ceea ce priveşte riscurile, în ceea ce priveşte prefigurarea soluţiei, în final, şi, eventual, ce alte instrumente există pentru îmbunătăţirea situaţiei procesuale.

Alina Matei: Într-o perioadă în care se vorbeşte de noul Cod civil şi de amânarea intrării în vigoare a Codului de procedura civilă, un nou cod – Codul de procedură penală – bate în uşă. Aşadar, avalanşă de noutăţi legislative. Fireşte că şi realităţile vieţii se schimbă cu o frecvenţă foarte mare. Implementarea este, de asemenea, o uriaşă responsabilitate. Spuneţi-ne, vă rugăm, credeţi că se impunea un nou Cod de procedură penală?

Mihai Hotca: Eu cred că, după ce o perioadă de timp un act normativ s-a aflat în vigoare, iar ulterior, în timpul activităţii sale, apar schimbări substanţiale ale relaţiilor sociale, este necesară adoptarea unui nou cod care să reglementeze domeniul respectiv. În ceea ce priveşte situaţia de la noi din ţară, cu specială privire asupra Codului de procedură penală, şi sigur intră aici şi Codul penal, pentru că avem şi un nou Cod penal, cred că politica paşilor mărunţi, în două etape, la asta mă refer, ar fi fost cea potrivită pentru sistemul nostru judiciar. Ce vreau să spun? Implementarea a 4 coduri importante dintr-o dată, în doi-trei ani, în opinia mea este o misiune imposibilă. De ce? În primul rând, codurile dacă suportă modificări, căci altfel nu sunt necesare, dacă sunt aduse schimbări importante în concepţia legislativă, trebuie să fie cunoscute, dar trebuie nu numai să fie cunoscute de către cei care urmează să le aplice, trebuie dublate de nişte măsuri de ordin administrativ. Am în vedere aici, îndeosebi necesitatea alocării unor fonduri foarte mari şi, nu în ultimul rând, resursa umană. Dacă nu sunt modificări, înseamnă că nu erau necesare, dar sunt modificări substanţiale, aşa cum am spus, şi atunci aceste schimbări se reflectă şi în structura sistemului judiciar, se schimbă competenţe, se schimbă reguli procesuale, care impun noi judecători, care impun anumite compartimente, care nu se regăseau înainte şi multe alte schimbări. Ca să vă dau două-trei exemple, şi aici am în vedere, în principal, Cod penal. Codul penal nou nu poate să fie aplicat fără legea privind punerea în executare a pedepselor sau fără legea probaţiunii. Or, aceste legi nu au fost adoptate, ele se află în stadiu de proiect şi urmează calea legislativă. Dar cred că implementarea a 4 coduri, în aceeaşi perioadă de timp, dacă nu este imposibilă este foarte greu de realizat, pentru considerentele pe care le-am spus şi sigur există şi altele.

Alina Matei: Care sunt bucuriile unui avocat penalist?

Mihai Hotca: Sigur că, întrebarea dumneavoastră este una care mă determină să fac o scurtă incursiune în ceea ce priveşte cauzele penale în care am activat. Îmi trece prin minte o situaţie pe care vreau să v-o relatez, ca să exemplific ce înseamnă bucuria unui avocat în materie penală. Am avut un client, care după terminarea procesului, procesul s-a soluţionat, să spunem întru-un mod acceptabil pentru el, înainte de sărbătorile de iarnă mi-a trimis o felicitare în care mi-a scris următorul lucru (cu patru-cinci ani în urmă) „Domnule avocat vă doresc să aveţi parte de bucuria de care am avut parte în timpul procesului”. Şi n-am să uit niciodată acest mesaj. Şi sunt şi alte exemple, evident. Am avut şi clienţi care au păstrat legătura cu mine, mă sună de sărbători, îmi trimit emailuri sau mesaje cu diferite ocazii. Acestea sunt bucuriile unui avocat penalist. Ele se referă la satisfacţia pe care o trăieşte în momentul în care soluţia pe care el a prefigurat-o este finalmente acceptată de justiţie.

Alina Matei: Mulţumim pentru timp şi pentru disponibilitate!

Mihai Hotca: Şi eu vă mulţumesc! Şi vreau să vă spun că apreciez în mod special site-ul JURIDICE.ro. Vă fac o confidenţă, primul site pe care-l accesez dimineaţa, după ce deschid calculatorul, este site-ul dumneavoastră.

Vă doresc să aveţi succes în activitate şi vă mulţumesc încă odată pentru această invitaţie!

Alina Matei: Aşa să fie! Şi noi mulţumim!



PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.