Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
3 comentarii

Amenda penala de 1.000.000 lei aplicata unei societati comerciale


26 septembrie 2012 | Andra-Roxana TRANDAFIR (ILIE)

UNBR Caut avocat
JURIDICE by Night

Prin sentinţa nr. 445 din 6 mai 2011, Tribunalul Bucureşti, Secţia I penală, a condamnat trei inculpaţi persoane fizice la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni privind traficul de droguri şi iniţiere, constituire şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. De asemenea, prin aceeaşi sentinţă, în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, Tribunalul a condamnat-o pe S.C. T. C. C. SRL pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat, la pedeapsa amenzii în cuantum de 700.000 lei şi la afişarea hotărârii de condamnare, pedeapsă complementară. Totodată, a condamnat persoana juridică, în temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în referire la art. 711 alin. (3) C. pen., la pedeapsa amenzii în cuantum de 700.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc şi la afişarea hotărârii de condamnare, pedeapsă complementară. În temeiul art. 20 C.pen. combinat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raporat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, în referire la art. 711 alin. (3) C. pen., Tribunalul a condamnat pe aceeaşi inculpată la pedeapsa amenzii în cuantum de 300.000 lei pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc şi la afişarea hotărârii de condamnare, pedeapsă complementară.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 401 alin. (1) şi (3) C. pen., instanţa a contopit pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 700.000 lei amendă, la care adaugă un spor de 300.000 lei, în final 1.000.000 lei amendă şi afişarea hotărârii de condamnare.

Tribunalul a constatat totodată că împotriva inculpatei s-a declanşat procedura generală de insolvenţă prevăzută de Legea nr. 85/2006.

De asemenea, în temeiul art. 111 şi art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale, de la inculpată, a semiremorcii şi a autotractorului folosite la săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnată.

În plus, în temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul a menţinut sechestrul asigurător dispus în cursul urmăririi penale prin ordonanţa nr. 259/D/P/2008 din data de 9.07.2010, asupra bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea inculpatei, şi a constatat că acestea vor servi – în ordinea de preferinţă stabilită de lege – atât la executarea pedepsei amenzii, cât şi la îndestularea creditorilor inculpatei.

S-a arătat astfel că, la data de 8.05.2008, cu ocazia efectuării unui control de frontieră la Punctul de trecere a frontierei Petea, judeţul Satu-Mare, s-a constatat că inculpatul T. M. încerca să scoată din ţară o cantitate importantă de heroină, disimulată în autovehiculul pe care îl conducea.

Din procesul-verbal şi din planşa fotografică întocmite cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului T. M. rezultă că în autotractorul condus de acesta, fără a fi însoţit de alte persoane, având ataşată o semiremorcă, ambele aparţinând persoanei juridice SC T.C.C. SRL, au fost descoperite, ascunse printre cutii cu obiecte de mobilier demontate, şase sacoşe de rafie, de mari dimensiuni, în care se aflau, în total, 216 pachete paralelipipedice, cu ambalaj din polietilenă de culoare neagră, ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare galben-maronie.

În urma cercetărilor efectuate, a rezultat că inculpatul T. M. transporta spre Franţa această cantitate de heroină, din dispoziţia şi sub coordonarea inculpatului C. V. (administratorul societăţii comerciale), legătura cu acesta fiind ţinută prin intermediul inculpatului D. A. M. M.

Sentinţa Tribunalului Bucureşti a rămas definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel Bucureşti şi ulterior a recursului de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 5 iunie 2012.

Aceasta reprezintă prima condamnare a unei persoane juridice pentru infracţiuni privind traficul de droguri. Persoana juridică condamnată este o societate specializată în transportul rutier naţional şi internaţional de mărfuri. După cum rezultă din situaţia de fapt prezentată, acuzaţiile împotriva persoanei juridice se refereau la transportul cantităţii de 106,50 kg heroină, care a fost realizat din dispoziţia administratorului său, cu participaţia a altor doi salariaţi ai societăţii, cu ajutorul unui autovehicul al său, drogurile fiind disimulate sub aparenţa unui transport internaţional licit de mobilier realizat de societate, comandă luată special în acest scop.

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc [art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000], precum şi de tentativă la infracţiunea de trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc [art. 20 C. pen. combinat cu art. 13 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000], infracţiuni săvârşite în concurs.

Totodată, persoana juridică a fost condamnată şi pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat (art. 7 din Legea nr. 39/2003), instanţele considerând că această infracţiune poate fi reţinută în sarcina persoanei juridice, având în vedere activitatea sa de punere la dispoziţie a mijloacelor de transport în scopul traficului ilicit de droguri.

După cum rezultă din datele speţei, pentru fiecare dintre cele două infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000, SC T. C. C. SRL a fost condamnată la pedeapsa amenzii în cuantum de 700.000 lei, iar pentru infracţiunea de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de Legea nr. 39/2003, instanţa i-a aplicat persoanei juridice pedeapsa de 300.000 lei. Astfel, se poate observa că pedepsele aplicate pentru primele două infracţiuni reţinute în sarcina persoanei juridice sunt spre maximul special, de 900.000 lei [potrivit art. 711 alin. (3) C. pen.]  şi undeva spre jumătatea limitelor de pedeapsă pentru cea de-a treia infracţiune.

Potrivit art. 401 alin. (1) C. pen., instanţa a făcut aplicarea regulilor privind concursul de infracţiuni şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 700.000 lei, la care a adăugat un spor de 300.000 rezultând o pedeapsă de 1.000.000 lei. Această pedeapsă, care depăşeşte maximul special prevăzut de lege, este cea mai mare amendă penală aplicată unei persoane juridice, reprezentând jumătate din maximul general pentru persoana juridică. O asemenea împrejurare este de natură să pună în evidenţă gravitatea faptelor săvârşite de persoana juridică condamnată. De altfel, instanţa de apel a aratat în mod expres că pedeapsa aplicată de prima instanţă este corect stabilită, având în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor, la cantitatea foarte mare de heroină ce a fost transportată şi valoarea deosebită a acesteia.

În acest sens, este important de menţionat şi că una dintre criticile persoanei juridice formulate cu ocazia apelului se referă chiar la individualizarea pedepsei amenzii[1]. Astfel, aceasta a arătat că instanţa de fond nu a motivat această amendă şi nu a avut în vedere circumstanţele atenuante, şi anume faptul că este constituită din 1992, de când a desfăşurat o activitate licită, a obţinut profit, a plătit taxele şi impozitele.

Curtea de Apel Bucureşti a apreciat ca nefondată această critică. Astfel, prin raportare la gradul de pericol social ridicat al faptelor, la cantitatea foarte mare de heroină ce a fost transportată şi valoarea deosebită a acesteia, circumstanţele favorabile invocate de către inculpata societate comercială, constând în durata de funcţionare, lipsa altor sancţiuni, plata impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, nu dobândesc o valoare de diminuare a pericolului social al faptelor şi nu pot determina reducerea sancţiunii aplicate de instanţa de fond. Iată aşadar că transpunerea, în ceea ce priveşte persoana juridică, a circumstanţei atenuante judiciare referitoare la conduita bună a infractorului înainte de săvârşirea infracţiunii, prevăzută de art. 74 lit. a) C.pen., nu a fost reţinută în această speţă[2].

De asemenea, sub acest aspect, Curtea de Apel Bucureşti a arătat că nu pot fi ignorate relaţiile comunicate de parchet cu privire la existenţa unui alt incident similar cu cel din cauza de faţă, respectiv faptul că în anul 2004, cu ocazia unui alt transport efectuat de către SC T.C.C. SRL, a fost depistată cantitatea de 113 kg de heroină, droguri ce erau ascunse între pachetele cu obiecte de mobilier, folosindu-se un mod de operare identic cu cel folosit de către inculpaţii din prezenta cauză.

Şoferii autovehiculului, angajaţi ai societăţii comerciale, au fost condamnaţi de autorităţile austriece la pedeapsa închisorii, stabilindu-se vinovăţia acestora. Deşi, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul C. V. s-a dispus achitarea pe motiv că „toate incriminările şi acuzaţiile aduse acestuia, au fost false de la început”, instanţa de apel a considerat că acest aspect rămâne fără relevanţă din perspectiva SC T. C. C. SRL, căci, printr-o sentinţă penală definitivă, s-a dispus condamnarea a doi angajaţi ai acestei societăţi care, cu ocazia efectuării unui transport de marfă, au transportat şi o importantă cantitate de heroină.

De asemenea, instanţa de apel a avut în vedere şi faptul că la dosarul de fond s-au depus relaţii potrivit cărora, în urma cercetărilor efectuate într-un dosar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T., s-a constatat că în data de 15.09.1998, angajaţii SC T. C. C. SRL au fost implicaţi în efectuarea unui alt transport internaţional de heroină. Astfel, s-a stabilit că la data de mai sus, doi angajaţi pe postul de şoferi în cadrul societăţii comerciale, în calitate de conducători ai unui autotren, au introdus şi au transportat pe teritoriul Olandei cantitatea de 14,95 kg heroină. Drept urmare, în dosarul mai sus indicat se efectuează cercetări cu privire la implicarea în săvârşirea faptelor a mai multor inculpaţi – persoane fizice, dar şi a SC T. C .C. SRL. Se constată aşadar că, fără a considera expres această împrejurare drept o circumstanţă agravantă, instanţa a ţinut cont, la individualizarea pedepsei, de existenţa unor cercetări penale care se desfăşoară faţă de persoana juridică, fără să se fi pronunţat încă vreo hotărâre împotriva acesteia, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor acesteia.

Dincolo de această problemă însă, instanţa de apel a considerat că pedeapsa amenzii de 1.000.000 lei aplicată persoanei juridice de către instanţa de fond a fost corect stabilită, neputând fi reţinute circumstanţe atenuante [3].


[1] Circumstanţele atenuante au efecte numai asupra pedepsei amenzii aplicabile persoanei juridice. Astfel, în doctrină s-a arătat că nu sunt aplicabile persoanelor juridice dispoziţiile art. 76 alin. (3) C.pen., potrivit cărora atunci când există circumstanţe atenuante, pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, poate fi înlăturată. A se vedea în acest sens, V. Paşca, Modificările codului penal (Legea nr. 278/2006). Comentarii şi explicaţii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 138. Apreciem că, deşi textul de lege este formulat în aşa fel încât să conducă la această concluzie, nu ar fi poate lipsită de temei o prevedere asemănătoare şi în cazul persoanei juridice, care să permită înlăturarea pedepsei complementare, dacă este cazul.
[2] La modul general însă, cu toate că formularea art. 74 C.pen. nu este perfect compatibilă cu persoanele juridice, nu există, de plano, niciun motiv pentru care aceste circumstanţe atenuante să nu le fie aplicabile şi persoanelor juridice.
[3] Comentariul integral al acestei hotărâri, care implică şi aspecte legate de aplicarea pedepsei complementare a afişării hotărârii de condamnare, persoanele fizice care pot angaja răspunderea penală a persoanei juridice, reprezentarea în procesul penal a unei persoane juridice aflate în insolvenţă, precum şi consideraţii privind preluarea integrală a rechizitoriului în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti, a apărut în Curierul Judiciar nr. 8/2012.


Andra-Roxana ILIE

Vă invităm să publicaţi şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, detalii aici!
JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill şi My Justice.
Puteţi prelua gratuit în website-ul dumneavoastră fluxul de noutăţi JURIDICE.ro:
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro

Newsletter JURIDICE.ro


Social Media JURIDICE.ro



Subscribe
Notify of
3 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni          Noutăţi                                                                                                                          Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică