Logodna este concubinaj sub acoperire?
1 octombrie 2012 | Simona CIMPOCA
„Căsătoria este o alegere ce se vrea a fi pe viaţă, pe când, în concubinaj, rămâne o zonă de rezerve şi nesiguranţă.“ (Keren Rosner, psiholog)
O data cu intrarea in vigoare a noului Cod civil, romanii au asteptat o schimbare consistenta a legislatiei sub aspectul introducerii institutiei concubinajului in rand cu celelalte reglementari. Asta pentru ca multe persoane prefera o astfel de forma de convietuire, care, fie ca a fost preluata ca model din Occident, fie ca este practicata din anumite nevoi, difera foarte mult de institutia casatoriei sub majoritatea aspectelor legale. Cunosc atat tineri, cat si adulti care traiesc in concubinaj pentru ca este mai simplu din punct de vedere financiar, atunci cand nu dispun de banii necesari intretinerii unei familii in adevaratul sens al cuvantului. Pe de alta parte, exista persoane care, din cauza saraciei, apeleaza la aceasta forma de convietuire. Din unele din aceste cupluri se nasc si copii, pe al caror statut juridic legea romana il reglementeaza in acelasi sens cu cel al copiilor nascuti in timpul casatoriei.
Si pentru ca inca nu am ajuns probabil la un grad de intelegere si acceptare a fenomenului concubinajului care sa ne permita sa il reglementam, legiuitorul roman a incercat sa umple cumva aceasta lacuna intr-un anumit fel: prin reglementarea logodnei in noul Cod civil.
Desi cele doua institutii au in comun convietuirea a doua persoane de sex opus, ele sunt totusi diferite sub cateva aspecte. In primul rand, logodna reprezinta acea promisiune de casatorie din partea a doua persoane. Daca promisiunea facuta nu este respectata, iar pregatirile de casatorie au inceput a fi facute, cel care rupe logodna in mod abuziv este obligat sa plateasca partenerului despagubiri si sa inapoieze darurile de logodna si costul cheltuielilor puse pe seama pregatirilor de nunta. Pe de alta parte, concubinajul, desi asemanator logodnei din punct de vedere al modului de trai al partenerilor, nu inseamna nici promisiunea, nici obligatia vreunuia dintre concubini de a-l lua de sot pe celalalt. In acelasi timp, oricare dintre concubini poate alege sa iasa din relatie fara a plati despagubiri sau a suporta anumite cheltuieli.
Din punctul de vedere al naturii juridice a bunurilor dobandite in timpul concubinajului, acestea nu pot fi puse sub incidenta prezumtiei de comunitate, care se aplica doar in cazul sotilor. Daca in timpul concubinajului cei doi achizitioneaza piese de mobilier in proportii egale sau nu, tot in aceste proportii vor avea dreptul asupra bunurilor in caz de partaj. Astfel, concubinilor li se aplica proprietatea pe cote-parti. In cazul unui imobil cumparat in comun de concubini intervine coproprietatea, iar cota parte a fiecaruia dintre cei doi este stabilita in raport de contributia fiecaruia la achizitionarea lui.
In situatia mostenirilor, trebuie precizat faptul ca un concubin nu are vocatie succesorala la mostenirea celuilalt, desi nu este exclus ca, prin testament, concubinul sa doreasca sa-l faca mostenitor pe partenerul sau.
In ceea ce-i priveste pe copiii rezultati din concubinaj, ei se bucura de acelasi regim juridic ca si cei nascuti in timpul casatoriei. In acest fel, ei vor purta numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care a fost stabilita mai intai filiatia. Daca ulterior copilul este recunoscut si de catre celalalt parinte, el poate purta inclusiv numele acestuia, iar daca ambii parinti au recunoscut copilul in acelasi timp, el va purta ori numele unuia dintre ei, ori numele lor reunite, daca se inteleg cu privire la acest aspect.
Indiferent de asemanarile sau deosebirile care exista intre concubinaj si logodna sau intre concubinaj si casatorie, cred ca, o data cu trecerea timpului, legiuitorul roman va sta mai intai inca in cumpana, apoi va inclina un taler al balantei din ce in ce mai mult catre o decizie aproape inevitabila pentru viitor: de a reglementa intr-un final institutia concubinajului, nu atat ca fiind un moft al vremurilor de astazi, ci mai ales pentru a determina cu finete si precizie anumite aspecte care acum sunt neclare si care necesita atentie sporita.
Simona CIMPOCA
intern, Societatea de Stiinte Juridice
