Secţiuni » Jurisprudenţă » CJUE
Jurisprudenţă CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene)
DezbateriProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
AUDI Q3
AUDI Q3
CJUE Flux informații

CJUE. Operatorii de transport aerian trebuie sa despagubeasca pasagerii in cazul refuzului imbarcarii datorita reorganizarii zborului

8 octombrie 2012 | Sorin-Ioan DUMITRAȘCU

Comunicat CJUE: Regulamentul în materie de compensare și de asistență a pasagerilor acordă anumite drepturi pasagerilor aerieni care pleacă sau au destinația pe un aeroport situat într-un stat membru. Regulamentul definește „refuzul la îmbarcare” drept refuzul unui operator de transport aerian de a transporta pasageri împotriva voinței lor, deși aceștia s-au prezentat la timp pentru îmbarcare cu o rezervare confirmată. Cu toate acestea, regulamentul prevede cazuri în care un astfel de refuz poate fi justificat de operatorul de transport aerian. În afara acestor cazuri, pasagerii au dreptul la o compensare imediată, la rambursarea prețului biletului sau la redirecționarea către destinația lor finală, precum și un drept la deservire în perioada de așteptare a zborului următor.

În urma unei greve a personalului aeroportului din Barcelona, la 28 iulie 2006, zborul regulat între Barcelona și Helsinki de la ora 11.40 operat de compania Finnair a trebuit să fie anulat. Pentru ca pasagerii acestui zbor să nu fie afectați de un timp de așteptare prea lung, Finnair a decis să își reorganizeze zborurile ulterioare. Astfel, pasagerii acestui zbor au fost transportați la Helsinki cu zborul de la aceeași oră din ziua următoare, 29 iulie 2006, precum și cu un alt zbor din aceeași zi cu plecare la ora 21.40, închiriat în mod special în acest sens. Reorganizarea menționată a avut drept consecință faptul că o parte din pasagerii care își cumpăraseră bilet pentru zborul din 29 iulie 2006 de la ora 11.40 au trebuit să aștepte data de 30 iulie 2006 pentru a ajunge la Helsinki cu zborul regulat de la ora 11.40 sau cu un zbor de la ora 21.40, de asemenea închiriat în mod special în situația dată. Totodată, anumiți pasageri, precum domnul Lassooy, care își cumpăraseră biletul pentru zborul din 30 iulie 2006 de la ora 11.40 și care se prezentaseră la îmbarcare în condițiile stabilite, au ajuns la Helsinki cu zborul special cu plecare la ora 21.40. Acești din urmă pasageri nu au primit nicio compensație din partea Finnair.

Considerând că Finnair i-a refuzat îmbarcarea fără vreun motiv întemeiat, domnul Lassooy a sesizat instanțele finlandeze, solicitând obligarea companiei aeriene la plata compensației de 400 de euro, astfel cum este prevăzută de regulament pentru zborurile intracomunitare de peste 1500 de kilometri.

În acest context, Korkein oikeus (Curtea supremă, Finlanda), sesizată în ultimă instanță, a solicitat Curții clarificări cu privire la cuprinsul noțiunii „refuz la îmbarcare”, precum și cu privire la aspectul dacă un operator de transport aerian se poate prevala de circumstanțe excepționale pentru a refuza în mod legal îmbarcarea pasagerilor pentru zboruri ulterioare celui care a fost anulat din cauza unor astfel de circumstanțe sau pentru a se exonera de obligația de a despăgubi pasagerii care au făcut obiectul unui astfel de refuz.

În hotărârea sa, Curtea apreciază că noțiunea „refuz la îmbarcare” se referă la situații de suprarezervare, dar și la situații aflate în legătură cu alte motive, în special cu motive de operare.

Această interpretare rezultă nu doar din cuprinsul regulamentului, ci și din obiectivul pe care îl urmărește, și anume acela de a asigura un nivel înalt de protecție a pasagerilor aerieni. Astfel, cu scopul de a reduce numărul de pasageri cărora li se refuză îmbarcarea împotriva voinței lor, care era prea ridicat, legiuitorul Uniunii a introdus, în anul 2004, o nouă reglementare care conferea un sens mai larg noțiunii de refuz la îmbarcare, vizând ansamblul ipotezelor în care un operator de transport aerian refuză să transporte un pasager. Prin urmare, limitarea noțiunii „refuz la îmbarcare” doar la cazurile de suprarezervare ar avea drept efect, în practică, diminuarea sensibilă a protecției acordate pasagerilor, excluzând orice protecție a acestora, chiar dacă se află într-o situație, precum suprarezervarea, care nu le este imputabilă – ceea ce ar fi contrar obiectivului legiuitorului.

Pe de altă parte, Curtea afirmă că apariția unor circumstanțe extraordinare – precum o grevă – care determină un operator de transport aerian să reorganizeze zboruri ulterioare nu justifică un refuz la îmbarcare și nici nu îl exonerează de obligația de compensare a pasagerilor cărora li s-a refuzat îmbarcarea pentru unul dintre zborurile închiriate ulterior.

Servicii JURIDICE.ro

Evenimente juridice

Arbitraj comercial

În această privință, regulamentul prevede, pe de o parte, cazurile în care refuzul la îmbarcare este justificat, în special pentru motive care țin de sănătate, de siguranță, de securitate sau de existența unor documente de călătorie necorespunzătoare. Or, Curtea consideră că un refuz la îmbarcare precum cel în speță nu poate fi asimilat unor astfel de motive, întrucât motivul refuzului nu este imputabil pasagerului.

În schimb, această situație ar fi comparabilă cu un refuz la îmbarcare din cauza unei suprarezervări inițiale, creată de operatorul de transport din motive economice. Astfel, Finnair atribuise locul domnului Lassooy pentru a putea transporta alți pasageri, alegând ea însăși pasagerii pe care urma să îi transporte.

Deși această reatribuire a fost efectuată pentru a se evita ca pasagerii afectați de zborurile anulate din cauza grevei să fie afectați de un timp de așteptare prea lung, Finnair nu putea totuși să invoce interesul altor pasageri pentru a lărgi în mod sensibil ipotezele în care ar avea dreptul să refuze în mod justificat îmbarcarea. Această lărgire ar avea în mod obligatoriu drept consecință privarea de orice protecție a pasagerilor zborurilor ulterioare, ceea ce ar fi contrar obiectivului urmărit de regulament.

Pe de altă parte, reiese din regulament că operatorul de transport aerian nu are obligația de a plăti compensația în cazul anulării zborului din cauza unor „circumstanțe extraordinare”, cu alte cuvinte cele care nu ar fi putut fi evitate chiar dacă s-ar fi luat toate măsurile rezonabile. Aceasta ar fi situația pasagerilor a căror îmbarcare a fost refuzată în ziua grevei. Cu toate acestea, legiuitorul Uniunii nu a avut în vedere ca respectiva compensare datorată pasagerilor în cazul refuzului la îmbarcare împotriva voinței lor să poată fi înlăturată pentru motive legate de apariția unor „circumstanțe extraordinare”. Astfel, Curtea subliniază că circumstanțele extraordinare nu pot viza decât un anumit zbor pentru o zi precisă, ceea ce nu este cazul atunci când refuzul la îmbarcare se datorează reorganizării zborurilor ca urmare a unor circumstanțe extraordinare care au afectat un zbor precedent.

Cu toate acestea, Curtea amintește că această concluzie nu împiedică operatorii de transport aerian să solicite ulterior despăgubiri de la orice persoană, inclusiv de la terți, care a cauzat refuzul la îmbarcare. O astfel de despăgubire este susceptibilă să atenueze, chiar să șteargă sarcina financiară suportată de operatorii de transport.

>> Hotărâre

Sorin-Ioan DUMITRASCU
student, Universitatea Romano-Americana, Facultatea de Drept
internship Societatea de Stiinte Juridice

Citeşte mai mult despre ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership