Secţiuni » Articole » Opinii
OpiniiPovestim cărţiImaginarul dreptului
Condiţii de publicare
4 comentarii

CSM nu poate fi sub controlul Parlamentului
08.10.2012 | Cristi DANILEȚ

Secţiuni: Opinii, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Premierul a declarat că ar fi bine ca CSM să fie sub control parlamentar, pentru a nu fi folosit în bătălii politice (remarc că în urmă cu trei ani ministrul justiţiei Predoiu făcea o propunere asemănătoare, cum că Inspecţia Judiciară să fie controlată de Parlament – proiectul a eşuat lamentabil şi, din contra, Inspecţia a fost reorganizată: s-a transformat din instituţie aflată în coordonarea CSM, în instituţie independentă).

Nu pot fi de acord cu o eventuală intenţie în acest sens, intenţie care, pe de o parte, nu este conformă cu legislaţia naţională şi standardele internaţionale în materie, iar pe de altă parte, nu corespunde realităţilor româneşti. Pentru că această din urmă observaţie este una ce poate genera polemici nesfârşite, am să mă limitez numai la reglementările aplicabile, pe care propunerea premierului le încalcă flagrant. În prima parte am să arăt natura juridică a consiliului judiciar, iar în a doua parte am să arăt care sunt totuşi modalităţile acceptate de colaborare cu celelalte puteri.

Cum trebuie să fie consiliul judiciar?

1. La nivel naţional

– Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii (art. 1 alin.2).

2. La nivelul Consiliului Europei:

– Comitetul Miniştrilor a adoptat în anul 2001 Programul cadrul de acţiune globală pentru judecătorii din Europa. La pct. I.i.e) se prevede că, pentru a asigura statul de drept, separaţia puterilor şi independenţa justiţiei, este nevoie de „crearea sau consolidarea unor organisme  independente de legislativ şi executiv responsabile de gestionarea carierei judecătorilor (în special selecţia, recrutarea, promovarea, încetarea funcţiei şi procedurile disciplinare)”.

– Carta Europeană a Statutului Judecătorilor adoptată în 1998 prevede: „În ceea ce privește orice decizie care afectează selectarea, recrutarea, numirea, desfășurarea carierei sau încetarea mandatului unui judecător, statutul judecătorilor prevede intervenția unei autorități independente față de puterea executivă și legislativă în cadrul căreia cel puțin jumătate dintre cei care stau sunt judecători aleși de către colegii lor în urma unor metode care garantează cea mai largă reprezentare a sistemului judiciar.” (pct. 1.3).

– Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a adoptat Opinia nr (10) 2007 cu privire la rolul consiliului justiţiei în serviciul societăţii. Potrivit acesteia, consiliul judiciar trebuie să fie un „organism independent şi indispensabil pentru echilibrul dintre puterile legislativă, executivă şi judiciară.” (pct. 1). „Ar fi inadecvat pentru Consiliul Justiţiei ca acesta să fie limitat de alte puteri în autonomia sa de a-şi stabili modalităţile de funcţionare sau temele de discuţie.” (pct. 13). “Structura Consiliului Justiţiei trebuie să-i permită să i se garanteze independenţa şi să-şi îndeplinească funcţiile în mod efectiv.” (pct. 15). “Consiliul Justiţiei trebuie să funcţioneze fără cea mai mică concesie acordată jocului majorităţilor parlamentare şi presiunilor executivului, în afara oricărei subordonări logicilor de partid.” (pct. 19).

– Comitetul Miniştrilor a adoptat recent Recomandarea (2010)12 cu privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, care prevede: “Consiliile judiciare sunt organisme independente, stabilite prin lege sau prin constituţie, care trebuie să garanteze independenţa puterii judecătoreşti şi a judecătorilor individual şi care să promoveze astfel funcţionarea eficientă a sistemului judiciar.” (pct. 26).

– Comisia de la Veneţia recomandă în Raportul privind independenţa sistemului judiciar, p. I: Independenţa judecătorilor, elaborat în 2010, ca “statele care încă nu au încă, trebuie să ia în considerare stabilirea unui consiliu judiciar sau organism similar independent” (pct. 32).

3. La nivelul Uniunii Europene

– Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare a adoptat în 2008 Rezoluţia de la Budapesta “Guvernarea autonomă a puterii judiciare: echilibru între independenţă şi responsabilitate”: “Consiliul Justiţiei sau instituţia similară este un organism independent sau autonom faţă de puterile legislativă şi executivă, şi responsabil cu administrarea independentă a justiţiei.” (pct. 1 Preambul); Consiliul Justiţiei sau alte organisme sunt autonome şi independente (pct. 2 Rezoluţie); în virtutea independenţei sale, Consiliul Justiţiei sau orice alt organism autonom trebuie să dea socoteală de activităţile sale prin rapoarte publice periodice. (pct. 8 Rezoluţie).

B. Cum dă socoteală justiţia/CSM celorlalte puteri?

1. Reglementări internaţionale

– Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, în Rezoluţia de la Budapesta “Guvernarea autonomă a puterii judiciare: echilibru între independenţă şi responsabilitate” prevede: “în virtutea independenţei sale, Consiliul Justiţiei sau orice alt organism autonom trebuie să dea socoteală de activităţile sale prin rapoarte publice periodice” (pct. 8 Rezoluţie).

– Aceeaşi Reţea a adoptat în 2011 Recomandarea cu privire la consiliile judiciare “Pentru a avea un sistem de justiţie eficient, este potrivit să existe o interacţiune şi un dialog permanent instituţional între Consiliul de Justiţie si miniştri şi Parlament, toate respectând reciproc rolurile independente ale fiecăruia.” (pct. 6.1); “Consiliul Judiciar trebuie să alcătuiască un raport anual privind starea justiţiei şi asupra propriei sale activităţi, care să fie prezentate înaintea Parlamentului sau a unui anume organism desemnat.” (pct. 6.2).

– Comisia de la Veneţia a adoptat în 2010 Raportul cu privire la standardele europene privind independenţa sistemului judiciar, p. II Independenţa procurorilor: „Pare a fi necesară existenţa unor instrumente specifice de responsabilitate în special în cazurile în care funcţia procurorului se exercită independent. Un astfel de instrument ar putea fi prezentarea de rapoarte publice de către Procurorul General. Potrivit modelului de drept şi tradiţiilor naţionale, astfel de rapoarte ar trebui să fie prezentate Parlamentului sau Executivului.” (pct. 44).

2. Reglementări naţionale

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii: „Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.” (art. 38 alin. 6).

– Legea nr.304/2012 privind organizarea judiciară: “Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.” (art. 79).

O observaţie personală: din 2005 legislaţia naţională prevede obligativitatea prezentării acestor rapoarte în Parlament. Până acum, deşi în fiecare an ele au fost publicate pe site şi în Monitorul Oficial, respective trimise la Parlament, în niciun an nu s-au dezbătut de Parlament, ci cel mult trecute cu privirea, de vreo două ori, prin comisia juridică, fără niciun fel de discuţie, concluzii, observaţii.

Cristi DĂNILEȚ
Judecator, Membru CSM

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

4 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti