« Secţiuni « Arii de practică « BusinessProtectiveLitigation
Dreptul Uniunii Europene
DezbateriCărţiProfesionişti
 

CJUE. Pasagerii zborurilor care au intarzieri prelungite pot solicita companiei aeriene o compensatie in suma fixa
25.10.2012 | Emanuela MATEI

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Hotararea in  C-581/10 Nelson si altii/Deutsche Lufthansa AG si C-629/10 TUI Travel si altii/Civil Aviation Authority se refera la doua cauze conexate prin Ordonanta presedintelui Curtii din data de 30 noiembrie 2011:

  • Cererea din cauza C‑581/10 a fost formulata in cadrul unui litigiu intre domnul Nelson si familia acestuia (denumiti in continuare, impreuna, „membrii familiei Nelson”), pe de o parte, si compania aeriana Deutsche Lufthansa AG (denumita in continuare „Lufthansa”), pe de alta parte, cu privire la refuzul companiei mentionate de a‑i despagubi pe acesti pasageri care au ajuns la aeroportul de destinatie cu o intarziere de 24 de ore fata de ora de sosire prevazuta initial.
  • Cererea din cauza C‑629/10 a fost formulata in cadrul unui litigiu intre TUI Travel plc, British Airways plc, easyJet Airline Company Ltd si International Air Transport Association (denumite in continuare, impreuna, „TUI Travel si altii”), pe de o parte, si Civil Aviation Authority, pe de alta parte, cu privire la refuzul acesteia din urma de a le garanta ca nu va interpreta Regulamentul nr. 261/2004 in sensul ca impune companiilor aeriene obligatia de a despagubi pasagerii in cazul intarzierii zborului.

Cadrul juridic

  1. Conventia pentru unificarea anumitor norme referitoare la transportul aerian international, incheiata la Montreal la 28 mai 1999, a fost semnata de Comunitatea Europeana la 9 decembrie 1999 si a fost aprobata in numele acesteia prin Decizia 2001/539/CE a Consiliului din 5 aprilie 2001
  2. Regulamentul nr. 261/2004

Articolul 5(1)(c)(iii) In cazul anularii unui zbor, pasagerilor in cauza trebuie sa primeasca o compensatie din partea operatorului de transport aerian, in conformitate cu articolul 7, cu exceptia in care intervine oricare din urmatoarele  in cazul in care sunt informati despre aceasta anulare cu mai putin de sapte zile inainte de ora de plecare prevazuta si li se ofera o redirectionare care sa le permita sa plece cel tarziu cu o ora inainte de ora de plecare prevazuta si sa ajunga la destinatia finala in mai putin de doua ore dupa ora de sosire prevazuta. (a se vedea Hotararea Sturgeon si altii, cauzele conexate C‑402/07 si C‑432/07, Rep., p. I‑10923, punctul 61).

Articolul 5(3) Operatorul de transport aerian nu este obligat sa plateasca compensatii in conformitate cu articolul 7, in cazul in care poate face dovada ca anularea este cauzata de imprejurari exceptionale care nu au putut fi evitate in pofida adoptarii tuturor masurilor posibile.

In cauzele conexate C‑402/07 si C‑432/07 Sturgeon CJUE s-a confirmat ca:

1) Articolul 2 litera (l), articolul 5 si articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune in materie de compensare si de asistenta a pasagerilor in eventualitatea refuzului la imbarcare si anularii sau intarzierii prelungite a zborurilor si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 trebuie sa fie interpretate in sensul ca un zbor intarziat, indiferent de durata intarzierii, chiar daca este prelungita, nu poate fi considerat zbor anulat daca se efectueaza in conformitate cu programarea prevazuta anterior de catre operatorul de transport aerian.

2) Articolele 5, 6 si 7 din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie sa fie interpretate in sensul ca pasagerii zborurilor intarziate pot fi asimilati pasagerilor zborurilor anulate in vederea aplicarii dreptului la compensatie si pot astfel invoca dreptul la compensatie prevazut la articolul 7 din acest regulament atunci cand suporta, ca urmare a intarzierii unui zbor, o pierdere de timp egala sau mai mare de trei ore, cu alte cuvinte atunci cand ajung la destinatia lor finala cu trei ore sau mai mult dupa ora de sosire prevazuta initial de operatorul de transport aerian. Cu toate acestea, o asemenea intarziere nu da nastere unui drept la compensatie in favoarea pasagerilor daca operatorul de transport aerian poate face dovada ca intarzierea prelungita este cauzata de imprejurari exceptionale care nu au putut fi evitate in pofida adoptarii tuturor masurilor posibile, cu alte cuvinte imprejurari care scapa de sub controlul efectiv al operatorului de transport aerian.

3) Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul nr. 261/2004 trebuie interpretat in sensul ca o problema tehnica survenita la o aeronava, care determina anularea sau intarzierea unui zbor, nu intra in sfera notiunii „imprejurari exceptionale in sensul acestei prevederi decat in cazul in care aceasta problema este urmarea unor evenimente care, prin natura sau prin originea lor, nu sunt inerente exercitarii normale a activitatii operatorului de transport aerian vizat si scapa de sub controlul efectiv al acestuia.

Principiul egalitatii de tratament cere ca pasagerii unui zbor intarziat sa fie tratati in acelasi mod ca si pasagerii unui zbor anulat in vederea aplicarii dreptului la compensatie, neplacerea fiind similara in ambele cazuri si anume este vorba de o pierdere de timp.

Ca urmare a caracterului ireversibil, obiectiv si usor cuantificabil al pierderii de timp suferite (a se vedea in special Hotararea Sturgeon masura care consta in a acorda tuturor pasagerilor afectati de aceasta neplacere o compensatie pecuniara imediata si forfetara se dovedeste a fi deosebit de adecvata, punctul 75.

Desigur interesele pasagerilor trebuiesc protejate insa asta nu inseamna ca interesele operatorilor de transport aerian nu sunt luate in considerare. Dimpotriva exista mai multe aspecte de protectie ale operatorilor:

  • Pierderea de timp trebuie sa fie > trei ore, adica pasagerul ajunge la destinatia finala cu 3 sau mai multe ore intarziere;
  • Daca intarzierea prelungita este cauzata de imprejurari exceptionale care nu au putut fi evitate in pofida adoptarii tuturor masurilor posibile, cu alte cuvinte, imprejurari care scapa de sub controlul efectiv al operatorului de transport aerian, aceasta nu este acoperita de dreptul la despagubire.
  • Cuantumul compensatiei, stabilit la 250, la 400 si la 600 de euro si poate fi redus cu 50 %, conform articolului 7 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul nr. 261/2004, atunci cand intarzierea este, in cazul zborurilor care nu intra in domeniul de aplicare al articolului 7 alineatul (2) literele (a) si (b) din regulamentul respectiv, mai mica de patru ore.

A-In privinta validitatii articolelor 5-7 din Regulamentul nr. 261/2004 prin prisma Conventiei de la Montreal se arata urmatoarele:

Obligatia de compensatie care rezulta din Regulamentul nr. 261/2004 este complementara articolului 29 din Conventia de la Montreal intrucat este anterioara dispozitiei din acest articol si nu se opune per se ca pasagerii vizati, in cazul in care aceeasi intarziere le‑ar provoca, in plus, prejudicii individuale care confera dreptul la despagubire, sa poata introduce, pe de alta parte, actiuni prin care sa solicite, cu titlu de reparatie individualizata, despagubiri in conditiile prevazute de Conventia de la Montreal (a se vedea in acest sens Hotararea IATA si ELFAA, C‑344/04, Rec., p. I‑403, punctul 44, 46-7).

B-In privinta validitatii articolelor 5-7 din Regulamentul nr. 261/2004 prin prisma principiului securitatii juridice se arata urmatoarele:

Principiul securitatii juridice impune ca justitiabilii sa isi poata cunoaste fara ambiguitate drepturile si obligatiile si sa actioneze in consecinta (a se vedea Hotararea din 9 iulie 1981, Gondrand si Garancini, 169/80, Rec., p. 1931, punctul 17, Hotararea din 13 februarie 1996, Van Es Douane Agenten, C‑143/93, Rec., p. I‑431, punctul 27, precum si Hotararea din 14 aprilie 2005, Belgia/Comisia, C‑110/03, Rec., p. I‑2801, punctul 30) Avand in vedere cerintele care decurg din principiul egalitatii de tratament, operatorii de transport aerian nu pot invoca principiul securitatii juridice pentru a pretinde ca obligatia de a despagubi pasagerii pe care le‑o impune Regulamentul nr. 261/2004, pana la concurenta sumelor pe care le prevede acesta, in caz de intarziere a zborului, ar incalca acest din urma principiu.

C-In privinta validitatii articolelor 5-7 din Regulamentul nr. 261/2004 prin prisma principiului proportionalitatii se arata urmatoarele:

Principiul proportionalitatii, care se numara printre principiile generale ale dreptului Uniunii, impune ca actele institutiilor Uniunii Europene sa nu depaseasca limitele a ceea ce este adecvat si necesar pentru realizarea obiectivelor legitime urmarite de reglementarea in cauza, fiind stabilit ca, atunci cand este posibila alegerea dintre mai multe masuri adecvate, trebuie sa se recurga la cea mai putin constrangatoare si ca inconvenientele cauzate nu trebuie sa fie disproportionate in raport cu scopurile vizate (Hotararea din 12 martie 2002, Omega Air si altii, C‑27/00 si C‑122/00, Rec., p. I‑2569, punctul 62, precum si Hotararea din 12 ianuarie 2006, Agrarproduktion Staebelow, C‑504/04, Rec., p. I‑679, punctul 35).

Regulamentul nr. 261/2004 urmareste asigurarea unui inalt nivel de protectie a pasagerilor aerieni, indiferent daca se afla intr‑o situatie de refuz la imbarcare, de anulare sau de intarziere prelungita a zborurilor, intrucat toti sunt victime ale unor dificultati si neplaceri grave similare care au legatura cu transportul aerian (a se vedea Hotararea Sturgeon si altii, citata anterior, punctul 44). Ca urmare a caracterului ireversibil, obiectiv si usor cuantificabil al pierderii de timp suferite (a se vedea in special Hotararea Sturgeon si altii, citata anterior, punctul 52), masura care consta in a acorda tuturor pasagerilor afectati de aceasta neplacere o compensatie pecuniara imediata si forfetara se dovedeste a fi deosebit de adecvata. Desi este adevarat ca aceasta compensatie determina consecinte financiare certe pentru operatorii de transport aerian, acestea nu pot fi considerate disproportionate in raport cu obiectivul privind inaltul nivel de protectie a pasagerilor aerieni.

Mai mult obligatiile prevazute de Regulamentul nr. 261/2004 se achita fara a se aduce atingere dreptului acestor operatori de transport de a pretinde compensatii de la orice persoana care a cauzat intarzierea, inclusiv de la parti terte, astfel cum se prevede la articolul 13 din acest regulament. Nu este lipsit de un caracter rezonabil ca aceste obligatii sa fie suportate de la bun inceput, sub rezerva dreptului la reparatie mentionat mai sus, de catre operatorii de transport aerian cu care pasagerii in cauza au incheiat un contract de transport care le da dreptul la un zbor care nu ar trebui sa fie nici anulat, nici intarziat.

Reiese din jurisprudenta ca importanta pe care o are obiectivul de protectie a consumatorilor, inclusiv a pasagerilor aerieni, poate justifica consecinte economice negative, chiar considerabile, pentru anumiti operatori economici. (a se vedea in acest sens Hotararea din 8 iunie 2010, Vodafone si altii, C‑58/08, Rep., p. I‑4999, punctele 53 si 69).

Summa summarum articolele 5-7 din Regulamentul nr. 261/2004 sunt valide prin prisma celor doua principii generale ale dreptului Uniunii si a Conventiei de la Montreal.

Companiile aeriane solicitasera o limitare in timp a efectului prezentei hotarari dar CJUE a reamintit ca numai in mod exceptional, in aplicarea principiului general al securitatii juridice, inerent ordinii juridice a Uniunii, sa considere necesar sa limiteze posibilitatea oricarei persoane interesate de a invoca o dispozitie pe care a interpretat‑o in scopul de a contesta raporturi juridice stabilite cu buna‑credinta (a se vedea in special Hotararea din 23 mai 2000, Buchner si altii, C‑104/98, Rec., p. I‑3625, punctul 39, precum si Hotararea Linneweber si Akritidis, citata anterior, punctul 42). Curtea nu a limitat in timp efectele interpretarii Regulamentului nr. 261/2004 privind dreptul la compensatie care este datorata pasagerilor aerieni atunci cand acestia sufera, ca urmare a intarzierii zborului, o pierdere de timp egala sau mai mare de trei ore, prin urmare, nu este necesar sa fie limitate in timp efectele prezentei hotarari.

CONCLUZIE

Atunci cand ajung la destinatia lor finala cu trei ore sau mai mult dupa ora de sosire prevazuta, pasagerii pot solicita companiei aeriene o compensatie in suma fixa, cu exceptia cazului in care intarzierea este cauzata de imprejurari extraordinare.

Emanuela MATEI

 
Secţiuni: CJUE, Dreptul Uniunii Europene, Protecția consumatorilor, RNSJ | Toate secţiunile
Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD