Secţiuni » Arii de practică » Protective » Dreptul familiei
Dreptul familiei
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Modele romanesti III: „Lasa ca moare ala batranu’ si ma duc sa-mi cer drepturile!”
29.10.2012 | Simona CIMPOCA

Secţiuni: Dreptul familiei, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Într-o lume în care încălcarea normelor morale nu mai impresionează pe nimeni, iar familiile se reunesc din ce în ce mai rar, ar trebui sau nu introdusă obligativitatea prin lege de a avea grijă de părinţii noştri, ajunşi la capăt de drum?

Deocamdată, legea este incertă cu privire la aceste lucruri, însă mi se pare că zăresc o rază de speranţă pentru viitor. În Noul Cod civil găsim câteva referiri în ceea ce priveşte întreţinerea dintre părinţi şi copii, dar nu este reglementată expres întreţinerea datorată părinţilor de către copiii lor majori, aşa cum se întâmplă în cazul părinţilor şi al copiilor minori.

Astfel, art. 513 din NCC ne anunţă că obligaţia de întreţinere există numai între persoanele prevăzute de lege. Ea se datorează numai dacă sunt întrunite condiţiile cerute de lege.

Mai departe, din art. 516 aflăm şi care sunt persoanele prevăzute de lege în cazul obligaţiei de întreţinere: Obligaţia de întreţinere există între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între celelalte persoane anume prevăzute de lege. Aici observăm că legea nu este exhaustivă, lăsând loc de mai mult, însă fără a ne determina mai exact “celelalte persoane anume prevăzute”.

Art. 517 vorbeşte despre acel soţ care oferă întreţinere copilului minor al celuilalt soţ, ca putând beneficia, la rândul său, de întreţinerea acelui copil devenit major timp de 10 ani, aflându-se în nevoie. ((1) Soţul care a contribuit la întreţinerea copilului celuilalt soţ este obligat să presteze întreţinere copilului cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinţii săi fireşti au murit, sunt dispăruţi ori sunt în nevoie.
(2) La rândul său, copilul poate fi obligat să dea întreţinere celui care l-a întreţinut astfel timp de 10 ani.)

Din art. 519 aflăm care este ordinea de plată a întreţinerii între mai multe categorii de persoane. Respectiv, în ceea ce îi priveşte pe copii şi părinţi, “b) descendentul este obligat la întreţinere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulţi descendenţi sau mai mulţi ascendenţi, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat”.

Cu toate că legea nu prevede expres nicăieri obligaţia legală de întreţinere a copilului major faţă de părinţii săi, din art. 521 putem descoperi un alineat care face referire exactă la acest lucru: “(2) Dacă părintele are drept la întreţinere de la mai mulţi copii, el poate, în caz de urgenţă, să pornească acţiunea numai împotriva unuia dintre ei. Cel care a plătit întreţinerea se poate întoarce împotriva celorlalţi obligaţi pentru partea fiecăruia.”

După această lungă introducere, dându-ne seama de faptul că obligaţia legală de întreţinere a copilului major faţă de părinţi nu este reglementată expres în lege, aş întreba dacă acei copii care îşi abandonează părinţii la bătrâneţe, fără a le oferi sprijinul de care au nevoie odată cu vârsta, şi în pofida ajutorului pe care părinţii îl dau copiilor pe timpul minoratului şi chiar mai mult decât atât, împreună cu obligaţia de întreţinere asupra copiilor, pe care cei mai mulţi dintre părinţi şi-o respectă, MERITĂ să îi moştenească pe părinţii lor? Mai au ei dreptul de a cere vreun lucru de pe urma părinţilor pe care îi reneagă sau cărora le refuză cererile de ajutorare? Singura soluţie împotriva dreptului “obligatoriu” al moştenitorilor de a primi moştenirea în ciuda comportamentului lor faţă de cel care a decedat pare a fi introducerea în lege a unor reglementări concrete privind relaţiile dintre moştenitori şi defunct, inclusiv reglementarea obligaţiei legale de întreţinere a copiilor majori faţă de părinţii lor. Doar în acest fel am avea cu una mai puţine nedreptăţi în cadrul societăţii în care trăim.

Simona CIMPOCA

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti