Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALSPovestim cărţi
 
 
Opinii
Înregistrările video sunt accesibile pentru membri şi parteneri. Cheltuială deductibilă fiscal. Reducere 39,6 euro pentru avocaţii din barourile Bucureşti, Ilfov, Dolj, Timiş, Prahova şi Sibiu. Se acordă 20 de puncte de pregătire profesională. UNBR încurajează extinderea naţională, detalii aici. Reducere 19,8 euro pentru executorii Camerei Executorilor Bucureşti, membrii UNELM şi notarii Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
Abonare newsletter oficial JURIDICE.ro

14 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

In sala de judecata cu un bunic derutat

30.10.2012 | Cristiana VĂRĂȘTEANU

Suntem cu toţii familiarizaţi cu unele situaţii „speciale” şi într-o mare măsură triste întâlnite în faţa instanţei de judecată. Chiar de curând am avut ocazia să asist la una dintre aceste situaţii faţă de care nu am putut să rămân indiferentă.

Eram în sala de  judecată la Secţia destinată Litigiilor de Muncă şi Asigurărilor Sociale, aşteptându-mi cuminte rândul la dosar, verificându-mi între timp, pe telefon, e-mail-urile de la clienţi şi cu o ureche ciulită la ce se mai întâmpla în sală. La un moment dat, un domn mai în vârstă care făcuse o contestaţie împotriva unei decizii de concediere încerca să explice instanţei motivul pentru care contractul lui de muncă fusese încheiat cu o anumită persoană juridică, decizia de concediere fusese emisă de altă persoană juridică iar contestaţia lui era formulată împotriva deciziei de concediere emisă de această din urmă persoană juridică.

Cu vorba ceva mai lentă, specifică oamenilor mai în vârstă şi oarecum stânjenit de prezenţa în faţa instanţei, încerca să explice faptul că cele două instituţii au aceeaşi adresă, acelaşi cont bancar, practic toate celelalte date rămăseseră neschimbate. Instanţa s-a făcut că nu înţelege (mi-e greu să cred că nu a înţeles) şi a întrebat partea adversă „faţă de aceste aspecte?”. Reprezentantul părţii adverse, având mingea la fileu, a ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Dându-i cuvântul bunicului, acesta emoţionat a încercat să reia explicaţia cu concordanţa tuturor datelor însă instaţa nerabdătoare i-a retezat vorba şi a rămas în pronunţare pe excepţie.

În acel moment, complet revoltată de ceea ce auzisem, m-am ridicat şi am rugat în mod respectuos instanţa să îmi permită să îl reprezint în mod gratuit pe domnul Bunic. Bineînţeles că instanţa s-a enervat, m-a întrebat dacă am împuternicire în acel dosar, am spus că nu am dar că o fac imediat. Şi mai iritată instanţa m-a întrebat: „Domnişoară, aţi fost angajată în cauză?” „Nu, răspund eu, dar domnul tocmai mă angaja, nu-i aşa domnule?” îl întreb eu pe Bunic ce s-a grăbit să confirme. Instanţa mă apostrofează „Domnişoara avocat, am rămas deja în pronunţare, nu mai revin, ar trebui să ştiţi asta”. „Onorată instanţă, ambele părţi sunt prezente, dosarul este încă în faţa dumneavoastră, vă rog respectuos să permiteţi să îmi exprim concluziile pe excepţia invocată”.

Bineînţeles că nu mi s-a permis să fac nimic, i-am facut însă semn Bunicului să mă aştepte pe hol căci urma dosarul meu.

Am ieşit apoi din sală şi am scris repede de mână o cerere precizatoare în care am specificat faptul că contestaţia a fost formulată împotriva deciziei de concediere nr…., din data… emisă de societatea Y, care la momentul încheierii contractului de muncă se numea X, schimbându-şi între timp denumirea.

L-am trimis pe Bunic înapoi în sală să depună cererea precizatoare la dosar, instanţa nu i-a primit-o, deşi nu se terminase şedinţa de judecată, spunându-i să o depună prin registratură, ceea ce a şi făcut.

Verific soluţia pe Portalul Instanţelor: „Repune cauza pe rol ca urmare a cererii formulate de către contestator şi depusă prin Serviciul Registratură la data de… de stabilire a cadrului procesual pasiv. Dispune citarea părţilor, contestatorul cu menţiunea de a comunica intimatei duplicatul cererii de chemare în judecată, al cererii depuse la data de… şi a face dovada în acest sens la următorul termen. Stabileşte termen la data de…”

Bun, reuşisem să îl scap pe Bunic de primul hop. Acum ce să fac, nu puteam sa îl las baltă. Am analizat actele din dosar şi am constatat că într-adevăr avea dreptate, concedierea se făcuse cu nerespectarea prevederilor legale cu privire la dreptul la preaviz. Bunicul era pensionar dar fusese reangajat pe post datorită vastei experienţe dobândite în 25 de ani de muncă la acea societate. Când au considerat că nu mai e nevoie de el au vrut să se descotorosească. L-am reprezentat în dosar şi azi s-a dat soluţia: am câştigat, intimata fiind obligată la reintegrare şi la plata unor despăgubiri egale cu salariile majorate, indexate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat contestatorul de la data concedierii până la data reintegrării efective.

Nu vă pot explica cât de încântat era Bunicul şi cât de mult mi-a mulţumit, spunând că o minune m-a ridicat atunci de pe scaun.

Ceea ce este trist este faptul că astfel de lucruri se întâmplă prea des iar noi am devenit prea indiferenţi la ele. Eu m-am ridicat în ziua aceea şi am ajutat un om dar nimeni altcineva nu a facut-o şi nici nu am văzut vreun semn de protest din partea celorlalţi cu privire la evidenta defavorizare a lui.

Oare simplul fapt că era un om în vârstă ne îndreptăţeşte să ne purtăm cu dispreţ?

Cristiana VĂRĂȘTEANU
avocat, Baroul București


Aflaţi mai mult despre
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Au fost scrise până acum 14 de comentarii cu privire la articolul “In sala de judecata cu un bunic derutat”

  1. Vasile BLOJ spune:

    Minunat, emotionant, am scapat o lacrima citindu-l. Multe lucruri s-au schimba daca oamenii ar avea mai mult suflet.

  2. Andrei PAP spune:

    Felicitari! Din pacate, in zilele noastre, sa fi OM e o virtute din ce in ce mai rara. Respect Cristiana ION si sarutari de maini din partea mea! 🙂

  3. eu vad aici o lipsa de diligenta a justitiabilului care crede ca un proces este simplu, ca jn filmele americane.
    ptr asemena cazuri exista ajutorul public judiciar in materie civila. poate ca nu avea bani ptr un avocat (o fi cautat unul?) dar putea obtine un avocat prin ajutorul public judiciar. dar probabil ca nici nu a depus minima diligenta sa caute sau sa intrebe, a preferat sa isi sustina cauza singur.

    • Vladimir POPESCU spune:

      Sincer, eu nu inteleg de ce dreptatea trebuie sa fie neaparat spusa prin avocat… Din descrierea spetei rezulta ca instanta a fortat sa ramana in pronuntare pe o exceptie desi era evident ca aceasta exceptie era neintemeiata iar Bunicul avea dreptate pe fond. E grav daca iti trebuie avocat ca sa-i explici judecatorului ca schimbarea denumirii societatii comerciale nu echivaleaza neaparat cu schimbarea persoanei juridice. Probabil reclamantul nu si-a pus problema sa-si angajeze avocat tocmai datorita faptului ca „dreptatea” sa era evidenta. S-a gandit probabil ca daca in lege spune ca incetarea c.i.m. fara preaviz este nula, iar acel preaviz nu exista, speta nu este complicata si nu are nevoie de avocat. S-a inselat insa. Este bine totusi, ca instanta si-a recunoscut greseala si a repus cauza pe rol.
      Felicitari doamnei avocat pentru atitudine. Asemenea gesturi fac sa creasca prestigiul profesiei. Cu siguranta Bunicul respectiv va spune tuturor ca avocatii sunt oameni deosebiti.

      • Ioan PITICAR spune:

        Da este FOARTE GRAV! Probleme sistemice..

        Dar este o practica larg raspandita mai ales cand judecatorii, au pe rol cazuri cu institutii ale Statului (Ministre, agentii foarte influente) si unde solutia judecatorului este decisa dinainte pe telefonul mobil, sau la sugestia conducatorului sectiei / Tribunalului/Curtii de Apel si chiar la ICCJ.

        Apare o DENEGARE DE DREPTATE disimilata (uneori chiar fatisa), chiar daca apare si o evidenta incalare a PRACTICII JUDICIARE (uneori chiar a celei proprii).
        Pot documenta afirmatia chiar cu dovezi de la ICCJ.

        Si atunci ne intrebam”
        De ce mai platim TAXE la Just-RO?
        De ce mai sunt platiti anumiti judecatorii (si nu putini) din Bugetul Statului, daca fac o justitie de tip PRIVAT ori „cu dedicatie”?
        Nu este o FORMA DE CORUPTIE?

  4. Carmen Elena PĂDURARU spune:

    Absolut laudabil gestul drei avocat si inspaimantator comportamentul instantei!La asa nivel de degradare profesionala au ajuns mare parte dintre magistrati! Eu spun ca aceasta este cauzata de sofismul din scoala mai nouă de drept şi Institut, studiat ca principiu si anume că: adevarul juridic nu este acelasi cu dreptatea socială. În acest fel s-a ajuns la o schizofrenie juridica: desi dreptul este o stiinta umanista, aplicarea lui practica se abstractizează încât procedura devine mai puternica decat împărţirea dreptăţii însăşi -situaţie de neacceptat!

  5. Rene DEMETER spune:

    Va felicit doamna avocat! Ceea ce ati facut a demonstrat ca sunteti avocat, nu om de afaceri in domeniul juridic.
    In ceea ce priveste atitudinea instantei, e o situatie generala care tine nu de aflarea adevarului – sarcina primordiala a instantei de judecata – ci de aplicarea unor sabloane, facandu-si astfel propria viata mai usora, dar in acelasi timp viata altora foarte grea.
    Pana la urma, instantelor le lipseste tocmai spiritul justitiei.

  6. Aurel AGACHE spune:

    Vă felicit stimată doamnă avocat.
    Din păcate, sunteți excepția de la regulă.
    În ziua de azi, când banul dictează iar oamenii simpli și săraci și fără o pregătire juridică menită a face față în timpul unei judecăți sunt desconsiderați atât de avocați cât și judecători, ce ați făcut dumneavoastră este un act de omenie ce merită stimat.

  7. ANONIM spune:

    Si eu am avut o reactie similara. Felicit din suflet gestul doamnei avocat si sper, la randul meu, sa am sansa sa-i urmez exemplul in viitorul apropiat :).

  8. Luiza NEAGU spune:

    Stimata colega,
    Va felicit, va impartasesc ideea si chiar si eu ajut, cat pot, persoanele neasistate de avocat. Insa, acest ajutor, este foarte mic pentru a schimba ceva. Important este ca judecatorii sa inteleaga ca nu sunt niste masini de respectat o procedura, ci sunt oglinda justitiei. Oamenii simpli trebuie sa plece lamuriti de la instanta, sa fie ascultati si instanta sa califice asa cum trebuie, cereriile lor. Din pacate, judecatorii nostri sunt ori prea tiner, ori prea sictiriti de sistem ca sa mai vada adevaratul rol al judecatorului. Ori de cate ori am avut ocazia, am scris despre pasivitatea unor judecatori, i-am criticat aspru, ceea ce mi-a adus prejudicii ( lasarea dos la sfarsitul sedintei si sicane de genul unor frustrari neimpartasite ).
    La Jud. Oltenita, am avut un judecator care n-a avut rol activ . Culmea, Tribunalul Calarasi a pastrat hotararea, pe motiv ca in calea de atac nu se poate invoca lipsa rolului activ al judecatorului. Abia la Curtea de Apel Bucuresti, s-a casat si trimis spre rejudecare. Motivul : instanta arata ca partea nu si-a indeplinit obligatia de a-si dovedi actiunea, insa uita sa mentioneze obligatia sa de a fac tot posibilul pentru a afla adevarul. Le-a cam dat peste bot, insa nu stiu cat vor tine cont pe viitor.
    Multi m-au ctiticat atunci, au spus ca nu stiu legea, bla, bla, bla. Insa, se pare ca instanta superioara mi-a impartasit ideea, iar concluzia ar fi ca judecatorul este dator sa afle adevarul, nu sa respecte o judecata formala.
    Dar, din pacate, judecatorii experimentati ( atat in drept, cat si in viata ) vor iesi la pensi. Si vom avea cativa copii de 2o si ceva de ani, care se gandesc la discoteca si intalniri amoroase, care vor judeca. Ce vor judeca ? Nimic, va fi o joaca de-a judecata ! Aceasta cred ca ne asteapta !

    • Ioan PITICAR spune:

      Nu cred ca la ICCJ avem …copii de 2o si ceva de ani!

      Si totusi cele mai rasunatoare cazuri de CORUPTIE acolo sunt!

      • Luiza NEAGU spune:

        la iccj avem judecatori care au trecut prin viata si care au inteles ca fara coruptie, n-au bani nici de metrou ! vorbesc despre cei declarati corupti ! ceilalti sunt nepatati, inca !
        la judecatorii intalnim idealistii, care dau solutii aiurea doar din gresala. insa, dupa primii ani, dupa ce constata ca avocatul ia 1000 lei pe termen, se cam satura de salariul de 4-5000 lei si avanseaza. la tribunal ….. spera ca lucrurile se vor schimba. insa, cu stupoare constata ca este pe o panta alunecoasa. asa ca, se corupe la cateva mii de euro, oferiti de un avocat ce a incasat cateva zeci de mii de la „denuntator”. concluzia, judecatorii sunt dezavantajati financiar si cand vine vorba de traficul de influenta. am vazut ca in majoritatea cazurilor mediatizate, judecatorul lua 10%, avocatul 90%.
        concluzia mea, nu-i sustin pe judecatorii corupti, insa si salariul lor e de nimic !

  9. Mihai RUSSU spune:

    Un avocat si 3 adevaruri.

    Al clientului sau, al partii oponente, si adevarul la care Instanta ar putea ajunge. Iar un Avocat e dator sa le cunoasca pe toate 3 atunci cand incepe un litigiu, o negociere, etc…

    In cazul de fata, eu vad si aici 3 adevaruri:

    1. Noi toti suntem de vina ca Profesia a devenit „o prestare de servicii”, si mai nou am devenit „profesionisti”, adica de-a valma cu comerciantii, cu implicatiile de rigoare.

    Profesia nu mai e demult respectata asa cum era odata… Poate doar in Ardeal, unde avocatii inca sunt apelati, in maghiara sau in romana, de catre oamenii simpli, cu „Domnule Doctor” – „Doktor Ur”, in fata spre amintirea vremurilor de odinioara.

    Asadar, daca am devenit niste simpli prestatori de servicii, s-a dorit intentionat diluarea caracterului nobil al profesiei.

    Asa ca inteleg „adevarul” colegului Costache.

    2. Sunt de acord cu serviciile si asistenta pro bono. Dar atunci cand chiar e cazul. Nu cand diversi imi cer consultatii juridice pe gratis, ca doar, nu e asa, „sunt doar niste vorbe”. Iar in cazul de fata, „Bunicul” in umila mea judecata morala pe care mi-o permit aici, ar fi avut mijloacele necesare sa isi angajeze avocat, fie si cu plata in rate a onorariului, fie si doar cu onorariu de succes.

    Gesturile nobile sunt umile, stimata colega… Simpla exhibare a actiunii Dumneavoastra – un impuls laudabil as spune eu -, pe acest portal, unde se pare ca incep sa aiba acces, – si aici -, nu doar profesionisti ci si justitiabili, introduce un dubiu asupra unei dorinte de expunere publica. Ma indoiesc ca e vreun coleg, dintre cei atrasi de titlul articolului, si l-au accesat in consecinta, care sa nu isi puna problema scopului si finalitatii ultime a activitatii noastre.

    Personal cel putin, asemenea actiuni le pastrez in intimitatea sufletului, si imi dau energie sa merg mai departe, fara nevoia de a-mi pune sufletul pe tava. Dar asta tine deja de alta discutie.

    3. Adevarul Instantei. Intr-adevar, dpdv procesual, Dreptul Muncii este guvernat, in lipsa de reglemantari exprese, tot de CPC – corectati-ma daca gresesc. Iar acolo, Instanta e obligata sa dea explicatii partii persoane fizice neasistata de avocat. In cazul de fata insa, Instanta a considerat Dreptul Muncii ca tinand mai degraba de latura publica a dreptului, de normele imperative a caror necunoastere nu se poate invoca.

    Permitandu-mi din nou sa emit o judecata de valoare sintetica: Laudabil gestul Dumneavoastra, ca valoare personala ce Va caracterizeaza, criticabila neglijenta aproape usuratica a „Bunicului” „cu experienta profesionala de x ani (!) „, si criticabila dar paradoxal si de inteles graba Instantei, a carei Sentinta, macar in calea de atac, am credinta poate optimista, ca ar fi fost oricum casata.

    Cu stima.

  10. Ioan PITICAR spune:

    Intrebarea care ramane este:

    De ce favorizeaza cu rea- credinta judecatorii aceste Institutii/societati violatoare de drepturi cetatenesti, ATENTIE -IN SPECIAL folosind chestiuni administrativ-procedurale in scopul blocarii valorificarii accesului efectiv la instanta?
    Aici ETERNA exceptie a lipsei calitatii procesuale pasive.
    De ce nu pune judecatorul respectiv in discutie din oficiu si EXCEPTIA CONTINUITATII IN DREPTURI SI OBLIGATII a partii procesuale pasive.
    SI MAI ALES DE CE NU ESTE CERCETAT SI PEDEPSIT DISCIPLINAR JUDECATORUL, PENTRU REFUZUL DE A RIDICA DIN OFICIU ACESTA EXCEPTIE, IN VIRTUTEA ROLULUI ACTIV AL JUDECATORULUI DE CAZ?

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.


Irina Maria STANCU


Oana ISPAS


Radu Slăvoiu


Livia Dianu-Buja


Ștefania Stoica


Luminița Malanciuc


Ioana-Olivia Voicu


Eduard Toma-Apostol


Florina-Lăcrămioara Drăgan