Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

Despre forta juridica a uzantelor in dreptul civil
05.11.2012 | Andrei SĂVESCU


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Rezumat: Uzanțele au o forță mai mare decât cea a dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare.

Aplicarea normelor de drept civil la situații asemănătoare. Normele juridice de drept civil sunt aplicabile nu doar cu privire la relațiile sociale la care se referă, ci și cu privire la situații asemănătoare cu cele reglementate prin norme juridice de drept civil. Codul civil extinde forța juridică a normelor juridice asupra unor situații care, deși nu sunt reglementate, intră sub incidența normelor juridice, și anume sub incidența acelor norme juridice care reglementează situații asemănătoare. Extinderea aplicabilității normelor juridice se face prin interpretarea acestora. Interpretarea normelor juridice de drept civil care lărgește câmpul lor de aplicare la situații asemănătoare este o interpretare extensivă. Interpretarea extensivă, numită și analogia juris, poate fi realizată atunci când nu există nici norme juridice care să reglementeze situația și nici uzanțe cu privire la acea situație[1]. Doar normele juridice pot fi interpretate extensiv, nu și uzanțele. Aplicarea normei juridice la situații pe care nu le reglementează[2] este o operațiune diferită de cea în care legiuitorul lasă la aprecierea instanței care sunt situațiile în care norma juridică devine incidentă[3]. Cel mai frecvent normele juridice de drept civil se interpretează literal, căci norma juridică este suficient de clară[4]. Pentru unele situații legiuitorul a prevăzut că dispozițiile legale care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, adică literal[5]. Există și situații în care interpretarea normelor de drept civil se face restrictiv.

Uzanțele ca izvor de drept civil. Alături de lege, aplicarea ei la situații asemănătoare și principiile generale ale dreptului, și uzanțele sunt izvoare de drept civil. Uzanțele sunt fie obiceiuri, fie uzuri profesionale[6]. Obiceiurile sunt reguli de comportament și interpretare care au intrat în tradiție, sunt acceptate ca atare de către membrii unei comunități. Uzurile profesionale sunt reguli de desfășurare a activității profesioniștilor. Uzanțele sunt uneori codificate, consemnate în materiale scrise, utilizate în activitatea lor de către profesioniștii cărora li se adresează.

Sfera de aplicarea a uzanțelor ca izvoare de drept civil. La fel ca și normele juridice, uzanțele au caracter de izvor de drept civil, însă numai în materiile nereglementate prin lege. Uzanțele instituie, la fel ca și normele juridice, reguli de comportament, însă au un câmp de aplicare mai restrâns. Câmpul de aplicare a uzanțelor este mai restrâns decât al legii pe de o parte fiindcă uzanțele se ocupă de sfere restrânse de relații sociale și pe de altă parte pentru că legile taie din câmpul uzanțelor.

Forța juridică a uzanțelor ca izvoare de drept civil. De fiecare dată când legiuitorul reglementează relații sociale care se desfășoară potrivit uzanțelor, normele juridice au o forță juridică superioară uzanțelor. Totuși, uzanțele sunt luate în considerare și în materiile reglementate prin lege[7], dar numai când legea trimite în mod expres la acestea[8].

În cazurile neprevăzute de lege, uzanțele au o forță mai mare decât cea a dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare[9]. Cu alte cuvinte, interpretarea extensivă a normelor de drept civil se face, în materiile nereglementate prin lege, numai dacă o astfel de interpretare nu contravine uzanțelor.

În mod firesc, numai uzanţele conforme ordinii publice şi bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept[10]. Această problemă nu se pune în cazul normelor juridice, care ele însele generează ordine publică și moravuri.


[1] Potrivit art. 1 alin. (2) din Codul civil, “În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului.” Codul civil reglementează și aplicații ale acestei reguli, de exemplu în cuprinsul art. 1168: “Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol (este vorba despre primul capitol, “Contractul”, din cadrul Titlului II, “Izvoarele obigațiilor”, din Cartea a V-a, “Despre obligații”, a Codului civil), iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.”
[2] De exemplu, potrivit art. 89 alin. (1) din Codul civil, “Proprietarul poate renunţa la dreptul său printr-o declaraţie autentică notarială înregistrată la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară pentru a se înscrie radierea dreptului.” Norma juridică prevede drept condiție de validitate a renunțării la dreptul de proprietate înregistrarea declarației autentice notariale la biroul de cadastru și publicitate imobiliară, dar nu precizează dacă înregistrarea declarației autentice notariale poate fi făcută doar de către fostul proprietar, de exemplu solicitându-i aceasta notarului public cu ocazia semnării declarației, sau pote fi făcută și de către altă persoană, de exemplu în pofida voinței proprietarului care a semnat declarația notarială de renunțare. Într-o asemenea situație, apreciem că norma juridică prevăzută de art. 89 alin. (1) trebuie interpretată extensiv, în sensul că orice persoană interesată poate cere biroului de cadastru și publicitate imobiliară înregistrarea declarației de renunțare.
[3] De exemplu, potrivit art. 40 din Codul civil, “Pentru motive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoaşte minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exerciţiu. În acest scop, vor fi ascultaţi şi părinţii sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, şi avizul consiliului de familie.” Legiuitorul lasă judecătorului aprecierea cu privire la “motive temeinice”.
[4] De exemplu, potrivit art. 169 din Codul civil, “În lipsa unui termen, cumpărătorul poate cere predarea bunului de îndată ce preţul este plătit. Dacă însă, ca urmare a unor împrejurări cunoscute cumpărătorului la momentul vânzării, predarea bunului nu se poate face decât după trecerea unui termen, părţile sunt prezumate că au convenit ca predarea să aibă loc la expirarea acelui termen.”
[5] Potrivit art. 10 din Codul civil, “Legile care derogă de la o dispoziţie generală, care restrâng exerciţiul unor drepturi civile sau care prevăd sancţiuni civile se aplică numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege.”
[6] Potrivit art. 1 alin. (6) din Codul civil, “În sensul prezentului cod, prin uzanţe se înţelege obiceiul (cutuma) şi uzurile profesionale.”
[7] Potrivit art. 1 alin. (3) din Codul civil, “În materiile reglementate prin lege, uzanţele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea.”
[8] De exemplu, potrivit art. 603 din Codul civil, “Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.” Acest text reia dispozițiile, identice, ale art. 44 alin. (7) din Constituția României. Potrivit art. 1349 alin. (1) din Codul civil, “Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.” Codul civil are și trimiteri la obiceiul locul în materii de interes foarte restrâns, ca în cazul art. 613 alin. (1): “În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.”
[9] Așa după cum am mai arătat, potrivit art. 1 alin. (2) din Codul civil, “În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanţele, iar în lipsa acestora, dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziţii, principiile generale ale dreptului.” Această interpretare este întărită de prevederile art. 5 alin. (3) din viitorul Cod de procedură civilă: “În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.”
[10] Aceasta cerință este instituită de art. 1 alin. (4) din Codul civil: “Numai uzanţele conforme ordinii publice şi bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept.” Ordinea publică și bunele moravuri sunt lăsate la aprecierea exclusivă a entității cu atribuții jurisdicționale.


dr. Andrei SĂVESCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate