Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Nevoia de normalitate 2
12.11.2012 | Verginia VEDINAȘ

Secţiuni: Drept constitutional, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

Fără oameni de valoare, pierim, ca naţie

Sfârșitul anului 2012 va fi unul agitat pentru România. Vor fi alegeri pentru Parlament. Pentru a doua oară, acestea se vor desfășura în baza legii privind așa-zisul vot uninominal. În realitate, o struțo-cămilă prin care, ca de fiecare dată, am încercat să împăcăm și capra și varza. Și le-am făcut praf pe amândouă. Capra s-a rebegit, săraca, e numai piele și os, vai mama ei. Iar varza s-a împuțit, iar duhoarea ei ne face să ne întoarcem nasul, oripilați. Și asta pentru că nu am avut voința, nici de data aceasta, să construim un sistem de vot fiabil, eficient, apt să răspundă unor obiective pe care le considerăm esențiale.

Mai întâi, respectarea principiului pluralismului politic, căruia Constituția noastră îi dă o multiplă valență. Potrivit articolului 1 alin. (3), reprezintă una din valorile supreme și garantate, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989.

Remarcăm referirile pe care textul constituțional, în forma sa modificată în 2003, le face cu privire la ”tradițiile democratice ale poporului român”, ca și la Revoluția din decembrie 1989, în condițiile în care ne comportăm ca și când am fi uitat acest moment sublim al istoriei noastre recente, vorbim cu jumătate de gură despre el, îl înlocuim cu surogate verbale cum ar fi ”evenimentele din decembrie” sau, și mai rău, ”lovitură de stat” și altele asemenea.

Ne-am mai exprimat cu privire la această problemă și reiau numai ideea că românii, tineri sau bătrâni, femei sau bărbați, care au ieșit în stradă și prin trupul cărora s-au strecurat, mârșave, gloanțele, n-au știut dacă au existat sau nu jocuri de culise, dacă ele au privit sau nu anumite interese, dacă au fost sau nu scenarii naționale sau internaționale și altele asemenea.

Cât privește referirea la ”tradițiile democratice ale poporului român”, în opinia noastră, ele înnobilează Constituția noastră, în egală măsură în care ne înnobilează istoria.

În al doilea rând, articolul 8 din Constituție califică pluralismul politic ca o condiție și o garanție a democrației constituționale. Este extrem de important acest articol, din păcate ignorat prea adeseori, în toate mediile vieții publice. Analizându-l, constatăm că democrația constituțională, pentru a putea funcționa în România, ca în orice alt stat, este nevoie să îndeplinească mai multe condiții, între care însăși legea fundamentală așează pluralismul politic, care nu reprezintă orice condiție, ci una cu caracter sine qua non, în sensul că, odată îndeplinită, devine garanție a funcționării acestei democrații constituționale.

În al treilea și ultimul rând, conform articolului 152 alin. (1), dispoziția constituțională privind pluralismul politic este înscrisă în categoria ”limitelor revizuirii”, respectiv a acelor prevederi constituționale care sunt sustrase posibilității de a fi revizuite. Ce înseamnă acest lucru, ne putem întreba, că aceste prevederi nu vor putea fi niciodată modificate? Răspunsul corect, în opinia noastră, este acela că o eventuală modificare, completare sau abrogare a lor nu se poate opera printr-o lege de revizuire, ci printr-o nouă Constituție. Aceasta presupune abrogarea actualei Constituții, în care prevederile, care în prezent constituie limite ale revizuirii, să aibă un alt conținut sau să dispară complet.

Într-un asemenea context, se pune problema în ce măsură votul uninominal, fie și de tipul celui consacrat în România în prezent, slujește sau nu pluralismul politic. În opinia noastră, pluralismul politic are de suferit prin acest tip de vot. Este cunoscut și acceptat faptul că un partid politic reprezintă o locomotivă pentru propulsarea în Parlament a unor persoane și personalități, în egală măsură în care conducerea unui partid poate îndeplini sau nu un asemenea rol. Din această perspectivă, este neîndoielnic faptul că scrutinul de listă favorizează pluralismul politic, în vreme ce scrutinul de tip uninominal îi știrbește din eficiență.

În ceea ce privește caracterul sistemului electoral instituit de Constituția actuală a României, acesta nu întrunește nici caracteristicile unui tip de scrutin uninominal, nici pe cele ale unui scrutin de listă, fiind vorba, în realitate, de un tip de scrutin mixt.

Sub acest aspect, concluzia care se desprinde, în opinia noastră, este aceea că sistemul de vot instituit de legislația actuală a României nu este benefic pentru democrația constituțională din România.

A doua problemă, pe care dorim să o analizăm, vizează calitatea persoanelor care sunt propulsate în Parlamentul României prin acest sistem de vot. Am parcurs deja un ciclu electoral și am putut constata la ce rezultate ne-a dus sistemul de vot pretins uninominal, instituit, cu surle și trâmbițe, în anul 2007, și funcțional pentru prima dată începând cu alegerile din 2008. Nu ne îngăduim să facem judecăți de valoare cu privire la cazuri determinate, departe de noi asemenea intenții. Ceea ce ne interesează este contextul general pe care îl creează acest tip de vad, din punctul de vedere al celor care își pot asuma și susține efectiv, sub toate aspectele, dar, mai ales financiar, o campanie într-un colegiu electoral determinat. Este neîndoielnic, și nu trebuie să ne ferim să recunoaștem realitățile, așa cum sunt ele. Și ele ne dezvăluie că este nevoie de o puternică forță financiară pentru a fi susținută o campanie electorală. Câți dintre românii valoroși, aplecați spre studiu, spre carieră profesională, spre valoare autentică, își pot permite să susțină o asemenea campanie? Și, mai ales, în ce măsură obiectivele unui candidat corespund obiectivelor familiei politice căreia acesta îi aparține și care pot contribui, astfel, la relevarea pluralismului politic ca o condiție și garanție a democrației constituționale?

Sunt întrebări care, credem noi, au caracter retoric. Care obligă la analize, reflecții, proiecții pentru viitor. Care ar trebui să ducă la o necesară modificare a sistemului electoral din România pentru ca el să permită slujirea valorilor constituționale privind pluralismul politic și selectarea, în organul reprezentativ suprem al poporului, a unor personalități, în sensul autentic, moral și profesional al cuvântului.

Prof. univ. dr. Verginia VEDINAȘ
Președinte al Institutului de Științe Administrative ”Paul Negulescu”

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti