Secţiuni « Articole » RNSJ - Revista de note şi studii juridice
RNSJ - Revista de note şi studii juridiceNote de studiuStudii
Condiţii de publicareDespre revistă

Din nou despre raspunderea disciplinara a magistratilor
16.11.2012 | Marcela COMȘA

Secţiuni: RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Nu cu mult timp în urmă scriam despre buna reputație, dar şi despre răspunderea disciplinară a magistraților deoarece era o problemă de mare actualitate. Speram ca acest subiect să nu fie prea mult în atenția opiniei publice. Regret că se popularizează mai mult aspectele negative din activitatea judecătorilor şi procurorilor şi foarte puțin (sau deloc) cele pozitive.

Sancțiunile recent aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii care îndeplineşte, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor au fost larg dezbătute. Nu consider că trebuie să adaug ceva în acest sens cu atât mai mult cu cât aceste decizii pot fi atacate.

Reamintesc însă în acest context că la începutul anului a fost amplu criticată de către magistrați dispoziția nou introdusă în Legea nr. 317/2004 ce prevedea extinderea sferei titularilor acțiunii disciplinare prin includerea, alături de Inspecția judiciară (prin toți inspectorii judiciari), a ministrului justiției, a preşedintelui Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție.

S-a susținut că aceasta determină reducerea autonomiei Inspecției judiciare, încalcă independența justiției, precum şi principiul separației puterilor în stat, deoarece permit executivului să aibă o influență asupra declanşării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților.

Conform dispozițiilor art. 44 alin.(3) din Legea 317/2004 republicată[1] combătute „acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de un judecător se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiției sau de preşedintele Înaltei Curți de Casație şi Justiție, iar potrivit alin.(4) acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție.”

Am remarcat însă că nu există nici o reacție la Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea HG nr. 652/2009 privind modificarea organizării Ministerului Justiției lansat în dezbatere publică în 13 noiembrie 2012[2]. Poate este din cauza datei – marți şi 13 sau magistrații s-au obișnuit cu ideea?

Prin Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern s-a arătat că „prin Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost aduse modificări substanțiale cu privire la răspunderea disciplinară a magistraților, prin consolidarea Inspecției Judiciare şi prin instituirea ca titulari ai acțiunii disciplinare a preşedintelui Înaltei Curți de Casație şi Justiție, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție şi a ministrului justiției.”

S-a susținut că trebuie să se țină seama de aceste modificări legislative prin care au fost acordate atribuții noi ministrului justiției, deci se impune şi modificarea în mod corespunzător a Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Justiției, în sensul că ministrul justiției va „exercita atribuțiile prevăzute de lege în calitate de titular al acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, potrivit unei proceduri interne stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcționare a Ministerului Justiției”.

Se creează astfel cadrul normativ necesar aplicării textului de lege menționat care conferă ministrului justiției calitatea de titular al acțiunii disciplinare împotriva magistraților.

Potrivit  prevederilor art. 45 din Legea nr. 317/2004 alin. (1) în cazurile în care ministrul justiției, preşedintele Înaltei Curți de Casație şi Justiție sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție sunt titulari ai acțiunii disciplinare, aceştia pot sesiza Inspecția Judiciară în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.

În situația tuturor acestor noi titulari ai acțiunii efectuarea cercetării disciplinare prealabile se face de către Inspecția Judiciară. Ministrul justiției nu poate exercita acțiunea fără verificările efectuate de inspectori care sunt obligatorii. Inspecția judiciară este o autoritate autonomă cu personalitate juridică menită şi să garanteze respectarea independenței judecătorului sau procurorului şi corectitudinea cercetării disciplinare prealabile.

Totuşi magistrații au arătat prin luările de poziție dar și prin excepția de neconstituționalitate ridicată că pe lângă faptul că se încalcă independența justiției, şi principiul separației puterilor în stat, deoarece permit executivului să aibă o influență asupra declanşării mecanismului de răspundere disciplinară a magistraților, iar „participarea ministrului justiției în procedura disciplinară este organic legată de calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, iar implicarea sa, în orice altă formă, în procedura răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor este neconstituțională”. Aceasta cu atât mai mult cu cât, conferind ministrului justiției calitatea de titular al acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor, legea criticată reuneşte în privința aceleiaşi persoane „atât funcția acuzatorie, cât şi pe cea de judecată,” fapt inadmisibil în orice procedură judiciară guvernată de echitate şi imparțialitate.

Cu referire la dispozițiile din Legea nr. 317/2004 criticate, Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii[3] a apreciat că includerea în sfera titularilor acțiunii disciplinare, alături de Inspecția judiciară, a ministrului justiției, a preşedintelui Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție „răspunde principiului constituțional al separației şi echilibrului puterilor în stat.”

S-a menționat că această soluție se regăseşte în majoritatea democrațiilor occidentale (Franța, Italia, Anglia, Germania, Polonia, Cehia, Slovenia ori în țările nordice), unde ministrul justiției este singurul îndrituit să declanşeze acțiunile disciplinare împotriva judecătorilor sau a procurorilor. Nu este obligatoriu ca o reglementare potrivită în alte state să fie corectă şi în România. Avem altă legislație de bază şi de ce să nu recunoaştem şi altă mentalitate.

Curtea Constituțională a arătat că influența pe care ministrul justiției ar putea să o aibă în Consiliul Superior al Magistraturii, prin faptul că participă la dezbateri şi deliberări, „este pur ipotetică şi oarecum forțată, în condițiile în care, atât potrivit legii, cât şi în conformitate cu Constituția, acesta nu are drept de vot în Consiliul Superior al Magistraturii.”

Potrivit art. 47 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 în procedura disciplinară în fața Consiliului Superior al Magistraturii se citează în mod obligatoriu judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară şi Inspecția judiciară ori, după caz, ministrul justiției, preşedintele Înaltei Curți de Casație şi Justiție sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, acțiunea disciplinară fiind susținută aşadar de titulari sau de reprezentanți desemnați ai acestora.

Ministrul justiției susține acțiunea, dar nu face parte din „instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor”. Secția (instanța) care soluționează cererea este în acest mod independentă şi imparțială şi se respectă dreptul la „un proces echitabil” magistratului cu privire la care s-a solicitat atragerea răspunderii.

Până în prezent ministrul justiției (indiferent care a fost acesta) nu și-a exercitat această prerogativă și au existat voci care au susținut că dispoziția legală va fi abrogată. Prin proiectul de hotărâre menționat se infirmă acest aspect. Rămâne de văzut dacă soluția legislativă aleasă în cazul titularilor acțiunii disciplinare prin extinderea numărului acestora prin includerea, alături de Inspecția judiciară, a ministrului justiției, a preşedintelui Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție este benefică sau nu sistemului judiciar.


[1] Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 628 din  1 septembrie 2012.
[2] A se vedea site-ul Ministerului Justiţiei
[3] Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicată în Monitorul oficial al României nr. 131 din 23 februarie 2012


dr. Marcela COMŞA
judecător, Curtea de apel Braşov

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti