Secţiuni » Jurisprudenţă » ÎCCJ » Recurs în interesul legii
ÎCCJ. Recurs în interesul legii

RIL promovat. Determinarea instantei competente sa judece actiunile promovate de organizatiile sindicale in numele membrilor de sindicat
19.11.2012 | Andrei PAP

Secţiuni: Recurs în interesul legii, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust

In urma sesizarii formulate de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Brasov, Primul adjunct al Procurorului General, Daniel-Marius Morar, a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu recurs in interesul legii intrucat in practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 in referire la calitatea procesuala activa a organizatiilor sindicale in actiuni promovate in numele membrilor de sindicat. Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 269 alin. (2) [fost art. 284 alin. (2)] din Codul muncii, republicat, privind determinarea instantei competente teritorial in solutionarea conflictelor de munca in cazul acestor actiuni.

Optica jurisprudentiala:

In urma verificarii practicii judiciare la nivelul intregii tari s-a constatat ca, in cazul actiunilor in justitie promovate de organizatiile sindicale in numele membrilor lor, in temeiul dispozitiilor art. 28 alin. (1) si (2) din Legea nr. 54/2003, anterior abrogarii acestui act normativ prin art. 224 lit. a) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, practica judiciara are un caracter neunitar sub aspectul stabilirii legitimarii procesuale active a organizatiilor sindicale si, consecutiv, in ceea ce priveste determinarea instantei competente teritorial sa judece aceste cereri, dupa cum urmeaza:

1. Intr-o prima orientare jurisprudentiala, identificata inclusiv la nivelul sectiilor civile ale instantei supreme, in solutionarea conflictelor negative de competenta s-a apreciat ca, in ipoteza analizata, organizatiile sindicale au legitimare procesuala activa, iar instanta competenta teritorial sa solutioneze cererile formulate de acestea pentru apararea drepturilor si intereselor membrilor organizatiei este cea de la sediul sindicatului.

In argumentarea acestui punct de vedere s-a aratat ca potrivit dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003 in vigoare la data formularii cererilor de chemare in judecata, sindicatele apara drepturile membrilor lor in fata instantelor judecatoresti si au dreptul de a intreprinde orice actiune in justitie in numele membrilor de sindicat, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.

Solutia legislativa a fost mentinuta si prin dispozitiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care in cuprinsul alin. (3) statueaza expres ca, in exercitarea acestor atributii, organizatiile sindicale au calitate procesuala activa, conferindu-li-se, asadar, legitimare procesuala activa ope legis.

In consecinta, in determinarea instantei competente teritorial sa solutioneze o atare cerere, potrivit dispozitiilor art. 269 alin. (2) [fost art. 284 alin. (2)] din Codul muncii, republicat, se tine seama de sediul sindicatului, chiar si in acele situatii in care unii dintre membrii de sindicat domiciliaza in circumscriptiile altor tribunale, pe temeiul coparticiparii procesuale active si al prorogarii de competenta.

2. Intr-o alta opinie, inclusiv la nivelul instantei supreme, s-a apreciat in aceleasi ipoteze ca, din interpretarea dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 54/2003, in vigoare la data formularii cererilor de chemare in judecata, organizatia sindicala sta in proces doar in calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, in numele si interesul carora a promovat actiunea. Calitatea procesuala activa apartine membrilor de sindicat, deoarece existenta sau inexistenta drepturilor reclamate prin actiunea in justitie urmeaza a fi stabilita in privinta acestora din urma.

Prin art. 28 din Legea nr. 54/2003 se confera organizatiei sindicale un drept de reprezentare legala, intrucat atat norma speciala, anterior mentionata, cat si dispozitiile art. 69 din Codul de procedura civila, referindu-se la drepturile de dispozitie ale partilor au in vedere pe titularul drepturilor procesuale, respectiv pe titularii drepturilor ce decurg din legislatia muncii, ceea ce presupune ca intotdeauna, indiferent daca dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau este conventional, reclamant si titular al drepturilor procesuale si al drepturilor deduse judecatii este cel reprezentat, iar nu persoana reprezentantului.

Faptul ca organizatia sindicala actioneaza in calitate de reprezentant legal rezulta si din prevederile art. 222 Codul muncii, anterior modificarii acestui act normativ prin Legea nr. 40/2011 (devenit art. 219 din Codul muncii, republicat).

In consecinta, dispozitiile legale referitoare la competenta teritoriala de solutionare a acestor cauze se raporteaza la membrii sindicatului, titulari ai drepturilor pretinse, iar nu la reprezentantul acestora, respectiv organizatia sindicala, deoarece textele din Codul de procedura civila si din legile speciale care instituie norme de competenta, referindu-se la domiciliul paratului sau reclamantului, dupa caz, nu pot avea in vedere pe reprezentantii legali sau conventionali ai partilor.

Ca atare, in aplicarea dispozitiilor art. 269 alin. (2) din Codul muncii rep. [fost art. 284 alin. (2)], determinant nu este sediul sindicatului, ci domiciliul sau resedinta membrilor de sindicat in numele carora reprezentantul s-a adresat justitiei.

Primul adjunct al Procurorului General apreciaza primul punct de vedere exprimat ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

:: Textul integral al recursului in interesul legii

Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti