Refuzul BCE de a acorda accesul la doua documente privind situatia economica a Greciei este valid conform hotararii Tribunalului UE

CONTEXT FACTUAL

Doamna Gabi Thesing, primul reclamant, este jurnalist la Bloomberg Finance LP, al doilea reclamant. La 20 august 2010, aceasta a solicitat BCE accesul la doua documente intitulate:

1. „Impactul operatiunilor swap in afara bursei asupra deficitului si a datoriei publice. Cazul Greciei”
2. „Operatiunea Titlos si posibila existenta a unor operatiuni similare cu efect asupra nivelului deficitului si al datoriei publice din zona euro”.

BCE a refuzat accesul la aceste documente pentru motivul, printre altele, al protectiei interesului public in ceea ce priveste politica economica a Uniunii Europene si a Greciei. Doamna Thesing si Bloomberg Finance LP au atacat la Tribunal decizia mentionata si acesta din urma a respins aceasta actiune prin prezenta hotarare.

CAUZA T-590/10 THESING si Bloomberg Finance v BCE

CADRUL JURIDIC

Decizia Bancii Centrale Europene – 2004/258/CE privind accesul public la documentele Bancii Centrale Europene  Transparenta sporeste legitimitatea, eficacitatea si responsabilitatea administratiei, consolidand astfel principiile democratiei. Articolul 4 – Exceptii BCE refuza accesul la un document in cazul in care divulgarea informatiilor ar aduce atingere protectiei interesului public, in ceea ce priveste: (–) politica financiara, monetara sau economica a [Uniunii] sau a unui stat membru; (–)
Carta Articolul 52 –  Intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor

(1) Orice restrangere a exercitiului drepturilor si libertatilor recunoscute prin prezenta carta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa respecte substanta acestor drepturi si libertati. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai in cazul in care acestea sunt necesare si numai daca raspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesitatii protejarii drepturilor si libertatilor celorlalti. (2) Drepturile recunoscute prin prezenta carta care fac obiectul unor dispozitii prevazute de tratate se exercita in conditiile si cu respectarea limitelor stabilite de acestea. (3) In masura in care prezenta carta contine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin CEDO (Articolul 10), intelesul si intinderea lor sunt aceleasi ca si cele prevazute de conventia mentionata. Aceasta dispozitie nu impiedica dreptul Uniunii sa confere o protectie mai larga. (7) Instantele judecatoresti ale Uniunii si ale statelor membre tin seama de explicatiile redactate in vederea orientarii interpretarii prezentei carte.

Carta Articolul 11 – Libertatea de exprimare si de informare

(1) Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a transmite informatii sau idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. (2) Libertatea si pluralismul mijloacelor de informare in masa sunt respectate.

JUSTIFICARILE AFERENTE RESPINGERII PREZENTEI ACTIUNI

In cazul in care divulgarea unui document aduce atingere interesului public, BCE este obligata sa refuze accesul, iar compararea cu un „interes public superior” nu este prevazuta de dreptul Uniunii. Apoi tribunalul a examinat daca refuzul de acces la documente opus de BCE este afectat de o eroare vadita de apreciere in legatura cu existenta unui risc de a aduce atingere interesului public in ceea ce priveste politica economica a Uniunii si a Greciei. Continutul celui de al doilea document mentionat este strans legat de continutul primului document, Tribunalul statueaza ca, din aceleasi motive, aprecierea BCE potrivit careia divulgarea ar aduce atingere politicii economice a Uniunii si a Greciei nu este afectata de o eroare vadita.

In sustinerea acestei concluzii, Tribunalul adauga ca desi datele continute nu sunt actuale, totusi documentele vizate nu sunt complet lipsite de valoare, deoarece actorii pietelor financiare ar tine cont oricum de ipotezele si punctele de vedere ale membrilor personalului BCE continute in acest document. Chiar daca actorii pietelor sunt profesionisti obisnuiti sa lucreze cu acest tip de documente, nu este mai putin adevarat ca acestia considera ipotezele si punctele de vedere care provin de la BCE drept semnificative si de fiabile pentru a efectua o evaluare a pietei financiare.

Nu se poate exclude, asadar, in mod rezonabil ca acestea ar fi fost considerate valabile inca. O eventuala precizare a BCE cu privire la versiunea divulgata a acestui document, care sa indice faptul ca informatiile respective nu mai erau actuale, nu ar fi putut impiedica inducerea in eroare a publicului si a actorilor pietelor financiare prin divulgare, in special in ceea ce priveste situatia deficitului public si a datoriei publice, astfel cum a fost evaluata de BCE. O asemenea eroare ar fi putut avea consecinte negative asupra accesului, in special al Greciei, la pietele financiare si ar fi putut afecta, asadar, realizarea efectiva a politicii economice a Greciei si a Uniunii.

Ca urmare refuzul de acorda accesul la cele doua documente este intemeiat.

COMENTARIU

Aceasta cauza arata ca obiectivul protectiei interesului public la nivel UE are o valoare absoluta. Odata ce se demonstreaza in mod valid ca exista un risc de a aduce atingere interesului public, refuzul este intemeiat. Nu exista nici un fel de derogare valida, caci nu exista nici un interes superior interesului public la nivel supranational.

Daca se citeste printre randuri argumentarea referitoare la caracterul lipsit de actualitate al datelor continute, se poate observa natura subiectiva a analizelor de evaluare a pietelor financiare, care pot readuce pe tapet date vechi si disemina neliniste si instabilitate. Solutia gasita este refuzul de a acorda accesul la aceste date neactuale, dar potential nelinistitoare. Eu stau si ma intreb:

Nu este refuzul ca atare o sursa de neliniste pentru pietele financiare? Exista o relatie divergenta intre prezervarea pe de o parte a principiului transparentei si a libertatii de informare si evitarea de pe alta parte a instabilitatii financiare? Este in avantajul interesului public general ca un mediu financiar instabil sa fie unul opacizat sau cenzurat? Atat pietele financiare cat si mass media joaca un rol in informarea publicului si regula principala este ca o relatie fiduciara echilibrata trebuie sa fie bazata pe accesul la informatii. Regula exceptie spune ca informarea publicului poate avea afecte negative in anumite circumstante. Faptul ca exista o asimetrie intre regimul persoanelor private si cel al institutiilor publice in ceea ce priveste istoricul financiar si calitatea de debitor este un aspect secundar in acest context, dar important dintr-o perspectiva de vedere generala. Eu vreau doar sa atrag atentia asupra acestor aspecte sensibile si sa invit la o discutie asupra rolului BCE ca si institutie democratica supranationala.

Din punctul de vedere al unui administrator al unor fonduri mutuale sau al unui portofoliu individual desigur ca orice informatie facuta publica care are conotatii financiare trebuie evaluata, daca poate avea consecinte asupra valorii portofoliului administrat. Un analist financiar de asemenea este obligat sa tina cont de impactul avut de publicarea unei astfel de informatii. Lumea burselor de valori nu este una caracterizata de obiectivism sensu stricto, ci de constructivism social si este intr-un anumit sens o realitate artificiala.

Emanuela MATEI

Citeşte mai mult despre BCE, Grecia, libertatea de exprimare! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.

Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn  WhatsApp  Threads  Google News 

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.